Miercuri, 07 August, 2013

1.Selecţia alimentelor-tip, provenienţă.

O vorbă din popor spune că suntem ceea ce mâncăm. Deşi nu e cazul să interpretăm literal, alimentele pe care le consumăm au o mare influenţă asupra stării noastre de sănătate şi chiar asupra modului în care ne comportăm în viaţa de zi cu zi. 

Un lucru puţin cunoscut de oameni e faptul ca populaţiile de primitivi care se alimentau cu ceea ce le punea natura la dispoziţie nu cunoşteau ce înseamnă boli mentale sau degenerative. De regula mureau răpuşi in sălbăticie de vreo fiară sau, mai rar, in caz de infecţie.

Pentru ca şi noi să avem parte de o stare de sănătate asemănătoare cu cea a omului primitiv, ar trebui ca dieta noastră să se asemene pe cât posibil cu cea pe care acesta o urma cu mii de ani în urmă. Asta in ceea ce priveşte selecţia alimentelor, nu neapărat in ceea ce priveşte modul de preparare. Asta înseamna carne, peşte, fructe de mare, legume, ouă, ceva fructe, nuci şi seminţe. Deşi de regula suntem îndemnaţi să urmăm o dietă bazată pe consumul de cereale, acest fapt vine in contradicţie cu modul în care omul s-a hrănit in natură de-a lungul timpului. Cerealele, leguminoasele şi lactatele pot fi şi ele de ajutor intr-o dietă echilibrată, insa au un potenţial alergenic crescut prin incompatibilitatea lor cu sistemul nostru digestiv.

Provenienţa acestor alimente este de asemenea importantă. Sunt de preferat alimentele cultivate/crescute dupa metode tradiţionale sau ecologice, fara contaminanţi nedoriţi (pesticide, antibiotice, hormoni, metale grele).

2.Modul de preparare

Există diferite moduri de preparare care pot, in funcţie de aliment, creste sau scădea valoarea nutritivă şi digestibilitatea şi să distrugă anumite toxine şi antinutrienţii prezenţi in mod natural.

În timp ce prepararea termică distruge anumiţi nutrienţi, fermentarea, precum în cazul murăturilor şi al iaurtului) sporeşte conţinutul acestora.

Fructele si legumele moi e bine sa le consumăm in stare cruda, pentru a beneficia de aportul de vitamina C, pe cand legumele tari, cu multă celuloză sunt mai benefice după preparare termică. Leguminoasele şi cerealele trebuie sa fie întotdeauna gătite şi ideal ar fi sa fie fermentate, pentru a distruge antinutrienţii conţinuţi şi pentru a scadea din efectul nefast asupra sistemului digestiv. Nucile şi seminţele ar trebui să fie înmuiate în apă şi, în mod ideal, încolţite, pentru a obţine maximum de beneficii.

Deşi in mod natural carnea şi peştele ar putea fi consumate în stare crudă fără probleme, astăzi, ele necesită gatire pentru a elimina pericolul reprezentat de paraziţi şi bacterii patogene. Cea mai bună metodă de preparare este fierberea.

Produsele lactate ar trebui consumate în stare crudă (lucru rar întâlnit în zilele noastre) dacă provin de la animale sănătoase, iar în mod ideal ar trebui sa fie fermentate cu bacterii lactice. În cazul ouălor doar albuşul necesită preparare termică.

Nu sunt indicate frigerea, prajirea şi afumarea, dar daca ramân ocazii nu reprezinta un pericol.

3.Adaptarea în funcţie de organism

Oamenii reacţionează în mod diferit la diverse alimente, fără ca factorul boală sa intervină. Daca îl luăm şi pe acesta în calcul şi dacă ţinem cont şi de nivelul de activitate fizică, de diferite stări fiziologice (sarcină, lactaţie) e uşor de înţeles de ce dieta trebuie să fie individualizată.

Există diverse teorii referitoare la tipul metabolic, grupa de sânge, moştenirea etnică, care recomandă diferite abordări asupra alimentaţiei în funcţie de aceste criterii, însă cea mai sigură metodă de a ne da seama care alimente ne fac bine şi care ne sunt dăunătoare este să ne informăm în legătură cu efectele lor şi să monitorizăm reacţiile organismului. Cu alte cuvinte, trebuie să ne cunoaştem corpul.

Pentru a fi sănătoşi trebuie sa învaţăm sa colaborăm şi sa ne comportăm frumos cu organismul nostru, nicidecum sa îl torturăm.

4.Furnizarea unor cantităţi şi proporţii optime de nutrienţi

Pentru o stare optimă de funcţionare, corpul nostru are nevoie de materiale de construcţie, surse de energie, lubrifianţi, catalizatori, piese de schimb, etc. Acestea sunt reprezentate de nutrienţi, iar lipsa sau proasta calitate a acestora se numeşte malnutriţie şi e calea cea mai scurtă către îmbolnăvire. În prezent, cei mai mulţi oameni consumă o cantitate insuficientă de proteine, grăsimi sănătoase, vitamine, minerale, enzime şi antioxidanţi, dar consumă din plin asa-zisele "calorii goale": sucuri, dulciuri, făinoase şi produse de patiserie, lactate ultraprocesate, mezeluri în care carnea e înlocuită cu apă, amidon şi proteine din soia, altfel zis, alimente care sunt lipsite de compuşi esenţiali dar care explodează de substanţe nocive.

Deşi nu ne place să auzim asta, pentru a ne alimenta sănătos trebuie să înlocuim alimentele moderne atât de populare, ieftine şi accesibile cu alimente tradiţionale, adevărata hrană care ne oferă vitalitate. Consumând astfel de mâncăruri, în proporţii echilibrate, vom reface încetul cu încetul rezervele de nutrienţi ale organismului si astfel vom face un pas înainte spre recăpătarea adevăratei sănătăţi.

Flaviu Irimie

Taguri: principiile-de-baza-ale-unei-alimentatii-sanatoase, principiile-de-baza-ale-unei-alimentatii-sanatoase, principiile-de-baza-ale-unei-alimentatii-sanatoase, principiile-de-baza-ale-unei-alimentatii-sanatoase