O scrisoare pierdută, I.L. Caragiale Caracterizarea personajelor
Caracterizarea personajelor la “O scrisoare pierduta”
Ioan Luca Caragiale
Ca dramaturg, I.L. Caragiale nu se remarcanuma prin arta compozitiei, a structurii conflictelor, ci si prin talentul exceptional in ceea ce priveste realizarea personajelor, prin care “ face concurenta starii civile”.
Caragiale a creat personaje vii, representative pentru societatea timpului respective, fiecare avandu-si identitatea sa bine prezentata, trasaturiile sale specifice, modul sau de a fi, de a gandi si de a se exprima.
Personajele sale sun asadar tipuri umane, personaje de factura clasica, avand ca dominanta o trasatura careia I se subordoneaza altei trasaturi, pentru ca personajele, desi tipice, nu sunt realizate schematic, si sunt private in complexitatea lor. Astfel, exista trasaturi commune si trasaturi individuale care se contopesc in realizarea personajelor.
Stefan Tipatesc, prefectul judetului, este tipul junelui prin, al primului amorez. Arogant, el traieste sentimental abandonarii unei cariere stralucite in favoarea partidului. Tot odata, nu este lipsit de inteligenta, este instruit, dar este, de multe ori, nestapanit, impulsive, devenind chiar violent, asa cum se intampla intr-una dintre confruntarile cu Nae Catavencu. Aceste insusiri sunt evidentiate direct de Zaharia Trahanache, care precizeaza ca este “bun baiat, cu carte, dar iute”. Asa se explica si modul sau de exprimare nu se compara cu al altor personaje, folosind limbajul correct al unu om instruit.
El este unul dintre stlapi puterii locale caruia ii apartine totul si de aceea face aluzie incalcand legea si accepta compromisiuni. Administreaza judetul ca pe propria mosie, ii ordona lui Pristanda s ail aresteze fara motiv pe Catavencu, caruia ii ofera apoi. In schimbul scrisorii functii si chiar mosia “Zvaoiul”, cenzureaza corespondenta si opreste depesele care nu ii conveneau. Aceasta postura a sa de a dispune de tot dupa bunul plac este magistral caracterizata de Pristanda; “mosia mosie, functia fonctia,coana Joitica coana Joitica”, opinie care pune in evidenta si moralitatea personajului.
Sties a il faca servile pe Pristanda caruia ii accepta micile”gainarii”, cum este cea cu steaguriile: “decat tu nu esti baiat prost;o mai carpesti de ici,de colo;daca nu curge pica…Las’ca stim noi!Si nu imi pare rau, daca sti sa faci lucrurile cuminte: mie imi place sa ma serveasca functionarul cu tragere de inima…”
Osceleaza intre dorinta de asccensiune politica si sentimentele fata de Zoe si, dovedind luciditate dar la si insistentele acesteia, accepta mentinerea candidaturii lui Catavencu. Defapt, el stapameste o adevarata arta a disimularii: fata de Trahanache se preface ca nu stie nimic de scrisoare, fata de Farfuridii si Branzovenescu pozeaza in victima, iar fata de Catavencu devine chiar violent, pentru a-l impresiona, schimbandu-si apoi atitudinea.
Desi autorul ii reliefeaza defectele si viciile, acestea sunt in general umane si personajul este privit in oarecare ingaduinta, neincadrandu-l in tagma politicienilor demagogi si inculti.
Ghita Pristanda, politaiul orasului este tipul servitorului, al omului slugarnic. Replica lui “curat”, deventa un tic verbal, reliefeaza aceasta dominanta a caracterului sau-serbilismul-si este tot odata o sursa a comicului de limbaj.
Servilismul sau este unul umil, dar Pristanda urmareste prin acest mod de comportare niste avantaje, conducandu-se dupa principiul enuntat de sotia sa: “pupa-l in bot s-i papa tot ca satulul nu crede la al flamand”. El este, dupa cum recunoaste, unealta docila a celor trei-Tipatescu, Zoe si Zaharia-,”omu nostru”, cum spune prefectul:”Al dumneavoastra, coane Fanica,si al coanei Joitichi, si al lui conu Zaharia…”
Pristanda asculta si executa orbeste ordinele stapaniilor, ajungand pana la incalcarea legii atunci cand il aresteaza si il terorizeaza pe Catavencu, in ciuada protestelor acestuia, sau atunci cand optine veniturii ilicite din afacerea cu steaguriile. Sefii sai trec insa cu vederea acestor nereguli atat timp cat le serveste interesele si le este supus.
In Zoe recunoaste adevarata stapana cunoscand autoritatea acesteia fata de Tipatescu si fata de Zaharia Trahanache, dar doreste sa le intre in gratie si celorlalti. De aceea, el este gata sa suporte orice consecinta, atunci cand il trimite nejustificat pe Tipatesc la telegraf: “A mintit (…) Stiu ca o sa ma ocarasca, o s ama bata ca l-am trimis la cai verzi pe pareti, dar lasa sa ma ocarasca, sa ma bata…Nu e mai-marele meu?Nu e stapanul meu, de la care mannc pane eu si unsprezece suflete?”
Dupa cum el insusi declara, este “scrofulos la datorie”, dar el transforma datoria in actiuni menite sa ii aduca anumite profituri.
In ciuda servilismului afisat fata de stapnii sai prin modul de adresare, prin modul de a actiona etc, Pristanda este capabil s atradeze daca s-ar intampla ca Nae Catavencu sa fie ales. De aceea se poarta slugarnic fata de acesta, ii declara ca-I citeste gazeta ca pe “Evanghelie” si gandeste afirmativ: “Strasnic prefect ar fi asta!”.
Lipsa de cultura a lui Pristanda este evidenta caci el stalceste neologismele al caror sens nu il intelege sau foloseste in exprimare cuvinte si expresii populare regionale.
Politaiul nu este un ingenuu, asemena Cetateanului turmentat, dar nici o canalie ca Nae Catavencu, cid oar un smecher care sties a profite de bunovointa interesata a stapaniilor, sa le speculeze slabiciuniile si situatiile delicate in care acetsia se afla. El se afla in dubla ipostaza:de profitor si de persoana care se profita. Este profitor pentru ca sties a traga unele foloase din actiunile pe care le intreprinde, avand tacit si consimtamantu stapaniilor. La randul lor, acestia profita de Pristanda si de serviciile acestuia: el este cel care descopera ca Nae Catavencu se afla in posesia scrisorii, care il aresteaza pe acesta si-I mijloceste intalniriile cu Tipatesc si Zoe. Totodata, incaierarea de la sfarsitul actului al treilea este pusa la cale si regizata tot cu ajutorul lui Pristanda.
Acest permanent du-te-vino, aceasta permanenta agitatie de colo pana colo, uneori cu folos, alteori fara, este sugerata si de numele personajului care dnumeste un dans popular.
Ce este interesant de sesizat la acest personaj este tocmai raportul sau cu prefetul Tipatescu pus in evidenta inca din prima scena a comediei.Acesta este de subordonare, determinat, in primul rand, de diferentele de statut social si manifestandu-se prin atitudine, umor de adresare si limbajul folosit. Atitudinea lui Pristanda este de supunere oarba, necondiionata, pe cand prefectul il priveste cu o superioritate toleranta pentru ca stie ca are nevoie complicitatea lui.
Tag-uri : caracterizare-personaje, scrisoare, pierduta, il caragiale, ion, luca, caragiale
Alte articole din aceeasi categorie
.jpg)
Alexandru Lapusneanul, de Costache Negruzzi - nuvelă istorică
// // // // // // Considerată prima nuvelă istorică românească, opera lui Costache Negruzzi Alexandru Lăpuşneanul apare în anul 1840, în revista „Dacia literară”, încadrându-se perfect în programul romantic ...Citeste mai mult.jpg)
În Dulcele Stil Clasic, N. Stănescu
Universul liric // // // // // // Poezia În dulcele stil clasic deschide volumul din 1970, volum ce aparţine celei de-a doua etape a creţiei poetului, în care adevărata rafinare ...Citeste mai mult.jpg)
Moromeţii de Marin Preda
Scriitor realist modern, M.Preda este creatorul unui roman tulburator prin sensurile lui, prin universul artistic si personajul creat // // // // // // Ca orice roman, el reprezintăo scriere amplă ...Citeste mai mult.jpg)
Moara cu Noroc de I. Slavici - caracterizarea lui Ghiţă
// // // // // // „Nuvelă solidă cu subiect de roman” (G. Călinescu), opera lui I. Slavici urmăreşte cu minuţiozitate zbuciumul sufletesc al unor personaje complexe, puternic individualizate prin ...Citeste mai mult.jpg)
Maitreyi de M. Eliade - Scenariul arhetipal al erosului si evoluţia cuplului
Incipitul romanului îl surprinde pe protagonist în încercarea de a-şi aminti ziua în care a întâlnit-o pe Maitreyi, neliniştit de faptul că nu poate retrăi aievea mirarea, nesiguranţa şi turburarea ...Citeste mai mult.jpg)
Ion de L. Rebreanu - roman realist-interbelic
Într-o epocă ce denunţa criza romanului românesc, opera romancierului L. Rebreanu reprezintă prima contribuţie fundamentală la crearea romanului românesc modern. // // // // v Apărut în 1920, romanul Ion este ...Citeste mai mult.jpg)
Ion de L. Rebreanu, Caracterizare personaj principal
// // // // // // Liviu Rebreanu creează în opera sa Ion o galerie bogată de personaje, dominantă fiind imaginea lui Ion, „simbolul individual al ţăranului român, setos până ...Citeste mai mult.jpg)
Riga Crypto și Laponia Enigel, I. Barbu
Univers liric Poemul se integrează în ciclul Uvedenrode din volumul Joc secund şi se încadrează în cea de-a doua etapă a creaţiei lui Barbu- „baladesc şi de evocare balcanică”. Sub aspect compoziţional, ...Citeste mai mult.jpg)
Eu nu strivesc corola de minuni a lumii, de Lucian Blaga -artă poetică
Specificul universului poetic blagian Deschizând volumul de debut al lui L. Blaga – Poemele luminii- , poezia Eu nu strivesc corola de minuni a lumii este una dintre cele mai cunoscute ...Citeste mai mult.jpg)
Baltagul de M. Sadoveanu
Opera sadoveniană reprezintă epopeea noastră naţională, o mărturisire artistică a unui mod de a gândi şi de a simţi. Venind din folclor, din Neculce şi Creangă, Sadoveanu este un scriitor ...Citeste mai mult.jpg)
Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război de Camil Petrescu, Caracterizare personaj principal
Personajul principal din romanul „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război”, Ştefan Gheorghidiu, sublocotenent într-un regiment de infanterie, trimis pentru fortificarea văii Prahovei, este concentrat de curând, ceea ce ...Citeste mai mult.jpg)
Povestea lui Harap-Alb, Ion Creangă - basmul cult
Opera lui Ion Creangă s-a statornicit în literatură ca unul dintre cele mai rezistente momente ale prozei artistice româneşti durabile, tocmai pentru că a reuşit să prindă în ea sensul ...Citeste mai mult.jpg)
Ion de L. Rebreanu, Caracterizare Ana
// // // // // // Tipologic, Ana întruchipează destinul femeii din mediul rural, adânc stratificat şi stăpânit de o mentalitate pe măsură, ea reprezentând „două braţe de lucru, o ...Citeste mai mult.jpg)
ALEXANDRU LAPUSNEANUL, de Costache Negruzzi
ALEXANDRU LĂPUŞNEANUL, de Costache Negruzzi - caracterizarea personajului principal- Considerată prima nuvelă istorică românească, opera lui Costache Negruzzi evocă, într-un spaţiu concentrat, momente din cea de-a doua domnie a lui Alexandru ...Citeste mai mult
Caprioara din vis de Vasile Voiculescu-rezumat
Un bătrân sculptor animalier mărturiseşte tovarăşilor ...Citeste mai mult
Creanga de aur de Mihail Sadoveanu-rezumat
I // // // // // // E vorba de părinţii noştri de demult, iar stăruinţa bătrânului mag de odinioară e departe de a fi o simplă iluzie August 1926. Într‑o tabără ...Citeste mai mult
Baltagul de Mihail Sadoveanu - rezumat
// // // // // // Stăpâne, stăpâne, Mai chiamă ş‑un câne… I Romanul începe cu o legendă: îndată după facerea lumii, Dumnezeu „a pus rânduială” diferitelor neamuri: ţiganilor „să cânte cu cetera”, ...Citeste mai mult
Zodia cancerului sau vremea Ducai - Vodă de Mihail Sadoveanu - rezumat
I În care se vede cum intră în Moldova un călător dintr‑o ţară depărtată şi cum Ilie Turculeţ nu‑i numai căpitan de steag, ci şi cititor în stele // // // // // ...Citeste mai mult
Mesterul Manole de Lucian Blaga - rezumat
// // // // // // ACTUL ÎNTÂI Scena reprezintă „Cămara de lucru a lui Manole. Multe, foarte multe lumânări aprinse – pe masă, pe blidar, în fereastră. Pe masă e ...Citeste mai mult
Concert din muzica de Bach de Hortensia-Papadat-Bengescu - rezumat
Acest roman s‑a citit pe măsură ce a fost scris şi a fost lucrat pe măsură ce s‑a citit în şedinţele literare ale cenaclului „Sburătorul” din anul 1925. I Doctorul Rim – profesor universitar ...Citeste mai mult
Craii de Curtea -Veche de Mateiu Caragiale - rezumat
„Que voulez‑vous, nous sommes ici aux portes de l’Orient, ...Citeste mai mult
Patul lui Procust de Camil Petrescu - rezumat
I Romanul începe cu o scrisoare a doamnei T. unul dintre personaje, adresată naratorului; acestei scrisori naratorul îi ataşează o notă de subsol, a sa, ce precizează că doamna T. „Ca ...Citeste mai mult
Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu - rezumat
// // // // // // La Piatra Craiului, în munte Naratorul, Ştefan Gheorghidiu, arată în amintirile sale scrise că „în primăvara anului 1916, ca sublocotenent proaspăt, întâia dată concentrat”, luase ...Citeste mai mult
Suflete tari de Camil Petrescu - rezumat
ACTUL I // // // // // // Suntem „Către sfârşitul după‑amiezii, prin toamna lui 1913, în casa lui Matei Boiu‑Dorcani”, unde „E o atmosferă bătrânească, dar în acelaşi timp de ...Citeste mai mult
Jocul ielelor de Camil Petrescu - rezumat
ACTUL I Tabloul I // // // // // // Scena înfăţişează direcţiunea ziarului Dreptatea sociala, de lângă parcul Oteteleşeanu, din Bucureşti, având ca elemente distinctive o panoplie de scrimă şi portretul ...Citeste mai mult
Apus de soare de Barbu Stefanescu Delavrancea-rezumat
ACTUL I Scena I Decorul reprezintă „o aripă a castelului din Suceava, cu ferestre cu gratii de fer, sfârşindu‑se cu o terasă pusă pe tălpi de peatră”. Se vede „ograda domnească, cu ...Citeste mai mult
Mara de Ioan Slavici - rezumat
// // // // // // Capitolul I Sărăcuţii mamei Mara este, arată naratorul, o văduvă cu doi copii mici, din Radna, lângă Lipova; fostul ei soţ, Bârzovanu, „era, când a fost, ...Citeste mai mult
Pădureanca de Ioan Slavici- rezumat
I Este vreme de holeră, în câmpia bănăţeană, stăpânirea interzisese deplasarea oamenilor între localităţi, instituind măsuri de carantină, dar Busuioc, „bogătoiul” din Curtici, nu vrea să audă de acestea, trimiţându‑şi fiul, ...Citeste mai mult
Moara cu noroc-de-Ioan Slavici-rezumat
I Soacra lui Ghiţă îşi spune părerea în legătură cu intenţia ginerelui ei de a lua în arendă cârciuma numită Mora cu noroc, de lângă Ineu, adresându‑se ginerelui şi fiicei, Ana: ...Citeste mai mult
În vreme de război de Ion Luca Caragiale -rezumat
// // // // // // I Autorul arată că tâlharii „foarte‑ndrăzneţi şi foarte cruzi”, care „băgaseră spaima în trei hotare” au fost prinşi. Aceştia „începuseră cu hoţie de cai; apoi, ...Citeste mai mult
O scrisoare pierdută de Ion Luca Cargiale -rezumat
Acţiunea se petrece „În capitala unui judeţ de munte, în zilele noastre”, precizează indicaţia de regie a piesei. ACTUL I Decorul reprezintă „O anticameră bine mobilată. Uşă în fund cu două ferestre ...Citeste mai mult
O noapte furtunoasă de Ion Luca Caragiale-rezumat
ACTUL I Scena reprezintă „O odaie de mahala.” cu „Mobile de lemn şi paie.” şi „în fund, rezemată de fereastră, o puşcă de gardist [membru al gărzii civice] cu spanga [baioneta] ...Citeste mai mult
Amintiri din copilarie de Ion Creanga - rezumat
I Naratorul începe prin a evoca satul copilăriei sale, aşa cum era în timpul când el începuse a se „ridica băieţaş la casa părinţilor” săi: „Ş‑apoi Humuleştii, şi pe vremea aceea, ...Citeste mai mult
Povestea lui Harap-Alb de Ion Creanga-rezumat
// // // // // // Verde‑Împărat trimite fratelui său, Craiul, care „era odată într‑o ţară”, o scrisoare pentru a‑i cere să‑i dea pe unul dintre cei trei fii ai ...Citeste mai mult
Moș Nichifor Coțcariul de Ion Creanga - rezumat
„Moş Nichifor Coţcariul [îşi începe povestitorul relatarea, probabil după informaţii primite de la tatăl său şi transmise acestuia de la „bătrânii, care auziseră din gura lui moş Nichifor”] nu‑i o ...Citeste mai mult
Cezara de Mihai Eminescu-rezumat
I Ieronim este „frate laic” într‑o veche mănăstire italiană, unde ocupă „o chilie pe pereţii căreia erau aruncate cu creionul fel de fel de schiţe ciudate – ici un sfânt, colo ...Citeste mai mult
Făt Frumos din lacrimă de Mihai Eminescu-rezumat
Acţiunea basmului se petrece „pe când oamenii, cum sunt ei azi, nu erau decât în germenii viitorului, pe când Dumnezeu călca încă cu picioarele sale sfinte pietroasele pustii ale pământului”. ...Citeste mai mult
Sărmanul Dionis de Mihai Eminescu -rezumat
// // // // // // Vorbind în sine, Dionis constată că felul în care percepe lumea depinde de organele de simţ („dacă închid un ochi văd mâna mea mai ...Citeste mai mult
Despot Vodă de Vasile Alecsandri-rezumat
Legendă istorică în versuri 5 acturi şi 2 tablouri ACTUL I Tabloul I Decorul reprezintă „Culmea Carpaţilor ce desparte Bucovina de Transilvania”. Scena 1 Doi plăieşi, Jumătate şi Limbă‑Dulce, paznici ai graniţei, se află la hotar, ...Citeste mai mult
Chirița în Provinție de Vasile Alecsandri-rezumat
// // // // // // Comedie cu cântice, în 2 acte ACTUL I Decorul reprezintă „o ogradă de curte boierească la ţară.”, având în stânga locuinţa personajului principal, Chiriţa Bârzoi, în ...Citeste mai mult
Alexandru Lapusneanul de Costache Negruzzi -rezumat
// // // // // // I „Dacă voi nu mă vreţi, eu vă vreu...” Alexandru Lăpuşneanul revine în ţară, „întovărăşit de şepte mii spahii şi de vro trei mii oaste de ...Citeste mai mult.jpg)
Miron Costin
MIRON COSTIN (1633-1691) cronicar de seama si inalt dregator, poet si om de arme, filozof si diplomnat, fire plecata spre studii si prelungi lecture a fost unul dintre cei mai importanti ...Citeste mai mult.jpg)
Ion Neculce, Viata lui Ion Neculce, Scrierile lui Ion Neculce
ION NECULCE (1672-1745)Cronicar moldovean, un nume rasunator in literatura romana, s-a nascut in Prigoreni, langa Targul Frumos.Ion Neculce a fost numit in 1691 in slujba de postelnic, apoi in cea ...Citeste mai mult
Noaptea, Pastel Vasile Alecsandri, demonstratie ca poezia este pastel
Vasile Alecsandri Pastelul este o specie a genului liric, poezie descriptive care prezinta un aspect al naturii, cu univers vegetal sau fantastic, un moment calendaristic, prin intermediul caruia se exprima sentimentele ...Citeste mai mult
Caracterizare personaj principal al operei literare Miorita
// // // // // // Caracterizarea personajului principal al operei “Miorita” Personajul orincipal al baladei populare “Miorita” este ciobanul moldovean. El apare in toate momentele subiectului fiind caracterizat direct si ...Citeste mai mult
Baltagul, de Mihail Sadoveanu, Caracterizarea personajelor
Caracterizarea personajelor “Baltagul”Mihail Sadoveanu Romanul “Baltagul” ramane o scriere remarcabila si prin personajele sale.Exista personaje principale, secundare si episodice. // // // // // // Vitoaria Lipan devine un tip reprezentativ dar care ...Citeste mai mult
Referat Baltagul, de Mihail Sadoveanu
“Baltagul” Mihail Sadoveanu Romanul este o specie a genului epic, in proza cu o actiune mai complicata si de mai mare intindere, decat celelalte specii epice in proza desfasurata, de regula, pe ...Citeste mai mult
Amurg de toamnă, de Lucian Blaga
Amurg de toamna De L.Blaga Date despre autor si opera:-Lucian Blaga,o presonalitate marcanta a culturii romanesti,a fost filozof,poet,prozator,dramaturg,si traducator.-ca poet propune alte modalitatii de explorare a universului,a lumi inconjuratoare.-poezia “Amurg de toamna”face ...Citeste mai mult