Mihai Eminescu
Biografie Mihai Eminescu
1850 Mihai Eminescu se naste la Ipotesti pe data de 15 ianuarie ca si al saptelea copil al familiei Eminescu.
1858 Intre 1858 si 1860 Eminescu urmeaza scoala primara.
1860 Intre 1860 si 1861 urmeaza cursurile Ober Gymnasyum din Cernauti.
1867 Eminescu este angajat ca si sufleur in trupa de teatru a lui Mihail Pascaly.
1869 În 2 octombrie intra la Universitatea de Filosofie din Vienna.
1872 1872-1874 Mihai Eminescu este student la Berlin,unde intra în contact cu mare literatura a lumii
1873 El primeste o slujba la Consulatul Român din Berlin
1874 Mihai Eminescu este directorul Bibliotecii Centrale din Iasi.
1876 Este corector si redactor al partii neoficiale a ziarului "Curierul de Iasi".
1877 Eminescu pleaca din Iasi si se stabileste în Bucuresti,unde este redactor la "Timpul"
1878 Mihai Eminescu are o intensa activitate publicistica la "Timpul" "Convorbiri literare".
1883 În ianuarie el se afla în spital pentru o perioada.În 4 iunie Eminescu se întoarce la Iasi si în 28 iunie devine foarte bolnav din nou.
1884 El paraseste spitalul dupa o alta perioada de convalescenta si face o calatorie în Italia,pe urma se întoarce la Bucuresti.Din 7 aprilie Eminescu se muta din nou la Iasi. 1886 În timpul verii,Mihai Eminescu devine alienat si boala se întoarce, poate mai grava ca oricând.Curând el se va simti ceva mai bine.
1887 În primavara,el se afla în spitalul Sfântu Spiridon din Botosani.
1888 Boala se agraveaza din ce în ce mai mult,astfel încât Eminescu nu mai poate sa scrie. 1889 Pe data de 15 iunie Eminescu înceteaza din viata. OPERA
• 1866
- Moare Aron Pumnul. Cu aceasta împrejurare sapte gimnazisti tiparesc o brosura cu Lacrimioare... la mormântul prea-iubitului lor profesoriu. A doua din aceste poezii este semnata: M. Eminoviciu, privatist.
- Revista Familia din Pesta îi publica poezia De-as avea. Iosif Vulcan, directorul revistei, i-a schimbat însa numele din Eminovici în Eminescu, nume pe care poetul l-a adoptat imediat si pentru totdeauna.
- I se publica poezia O calarire în zori.
- Revista Familia îi publica poezia Din strainatate.
- Apare poezia La Bucovina, în revista Familia.
- Apare poezia Speranta, în revista Familia.
- Apare poezia Misterele noptii, în revista Familia.
- În cinci numere consecutive aceeasi revista îi publica nuvela Lantul de aur, tradusa dupa Onkel Adam, scriitor suedez.
- Apare poezia Ce-ti doresc eu tie, dulce Românie în revista Familia.
- Apare poezia La Heliade.
- Revista Familia continua sa-i publice poezii - Junii corupti.
- Apare în Familia poezia Amicului F. I..
Cu ocazia mortii fostului domnitor al Munteniei, Barbu Dimitrie Stirbey, publica într-o foaie volanta poezia cunoscuta sub titlul La moartea principelui Stirbey.
- Publica în Albina din Pesta articolul O scriere critica, în care ia apararea lui Aron Pumnul împotriva unei brosuri a lui D. Petrino din Cernauti. .
- Publica în Convorbiri literare din Iasi poezia Venere si Madona.
- Publica Convorbiri literare din Iasi poezia Epigonii.
• 1871
- Apare în Convorbiri literare poezia Mortua est, trimisa lui Negruzzi în scrisori.
- Apar în Convorbiri literare poeziile Înger de paza si Noaptea ...
- Poezia Egipetul apare în Convorbiri literare.
- Se tipareste Sarmanul Dionis.
• 1873
- Apar poeziile Înger si demon si Floare albastra în Convorbiri literare.
- Apare poezia Împarat si proletar în Convorbirile literare.
- Publica în Convorbiri literare poezia Fat-Frumos din tei.
- Apare în Curierul de Iasi, fara semnatura, schita La aniversara.
- Apare în acelasi ziar nuvela Cezara
- Apar în Convorbiri literare poeziile Melancolie, Craiasa din povesti, Lacul si Dorinta.
- Apare în Convorbiri literare poezia Calin.
- Apare în Convorbiri literare poezia Strigoii.
• 1878
- Se publica în Convorbiri literare poeziile Povestea codrului, Povestea teiului, Singuratate si Departe sunt de tine, trimise la numeroase insistente din partea lui Negruzzi.
- Publica în Timpul un foileton, Pastele
o 26 mai - Citeste acasa la Maiorescu poezii, prezent fiind si Alecsandri, sarbatoritul de la Montpellier pentru ginta latina.
o iulie - Sfatuit de medic, îsi ia concediu de la ziar si pleaca la Floresti, Dolj la mosia lui Nicolae Mandrea. Aici traduce, din însarcinarea Ministerului Cultelor si Învataturilor Publice, tomul întâi al scrierii Fragmente din istoria românilor de Eudoxiu Hurnuzaki, aparuta de curând în nemteste.
• 1879
- Pajul Cupidon..., O, ramâi, Pe aceeasi ulicioara...
- De câte ori, iubito..., Rugaciunea unui dac si Atât de frageda...
- Afara-i toamna, Sunt ani la mijloc, Când însusi glasul, Freamat de codru, Revedere, Despartire si Foaia vesteda.
• 1880
- Apare în Convorbiri literare poezia O, mama...
• 1881
- Se publica Scrisoarea I în Convorbiri literare.
- Se publica Scrisoarea II în Convorbiri literare.
- Se tipareste Scrisoarea III.
- Se încheie ciclul Scrisorilor cu publicarea în Convorbiri literare a poeziei Scrisoarea IV
- S-a dus amorul...
- Când amintirile...
- Adio
- Ce e amorul?
- Pe lânga plopii fara sot...
- Si daca...
- Luceafarul, în româneste, vede lumina tiparului în Almanahul societatii studentesti România juna din Viena.
- Se tipareste în Convorbiri literare poezia Doina.
- Convorbiri literare reproduce poezia Luceafarul din Almanahul de la Viena.
• 1883
- Apare la Socec volumul Poezii, cu o prefata si cu texte selectate de Titu Maiorescu, si portretul autorului (e singurul volum tiparit în timpul vietii lui Eminescu). Volumul cuprinde si 26 de poezii inedite.
• 1884
- Convorbirile literare din ianuarie si februarie îi publica douazeci si una din cele douazeci si sase de poezii, publicate ca inedite în volumul de la Socec.
- Apare poezia Din noaptea... în Familia
• 1885
- Apare la Socec editia a II-a a volumului de poezii, cu acelasi continut.
- Apare poezia Sara pe deal în "Convorbiri literare".
• 1886
- Epoca ilustrata publica Dalila (fragment). Poezia apare postum în întregime în Convorbiri literare in 1890.
- Albumul literar al societatii studentilor universitari Unirea îi publica poezia Nu ma-ntelegi
- Apare în Convorbiri literare poezia La steaua.
• 1887
- Apare în Convorbiri literare poezia De ce nu-mi vii.
- Apare în Convorbiri literare poezia Kamadeva.
• 1888
- Participa la aparitia revistei Fântâna Blanduziei, unde scrie articole , semnând cu initiale.
- Se anunta în revista aparitia volumului de poezii, editia a III-a, cu un adaos de trei poezii fata de editiile precedente: La steaua, De ce nu-mi vii si Kamadeva.
• 1889
- Se da la tipar editia a IV-a a volumului de poezii de la Socec, cu un studiu al lui Maiorescu, intitulat Poetul Eminescu.
Tag-uri : mihai eminescu poet, poetul mihai eminescu, autor luceafarul, autor scrisoarea a3-a, poet luceafarul, poet roman, poeti romani
Alte articole din aceeasi categorie
.jpg)
Alexandru Lapusneanul, de Costache Negruzzi - nuvelă istorică
// // // // // // Considerată prima nuvelă istorică românească, opera lui Costache Negruzzi Alexandru Lăpuşneanul apare în anul 1840, în revista „Dacia literară”, încadrându-se perfect în programul romantic ...Citeste mai mult.jpg)
În Dulcele Stil Clasic, N. Stănescu
Universul liric // // // // // // Poezia În dulcele stil clasic deschide volumul din 1970, volum ce aparţine celei de-a doua etape a creţiei poetului, în care adevărata rafinare ...Citeste mai mult.jpg)
Moromeţii de Marin Preda
Scriitor realist modern, M.Preda este creatorul unui roman tulburator prin sensurile lui, prin universul artistic si personajul creat // // // // // // Ca orice roman, el reprezintăo scriere amplă ...Citeste mai mult.jpg)
Moara cu Noroc de I. Slavici - caracterizarea lui Ghiţă
// // // // // // „Nuvelă solidă cu subiect de roman” (G. Călinescu), opera lui I. Slavici urmăreşte cu minuţiozitate zbuciumul sufletesc al unor personaje complexe, puternic individualizate prin ...Citeste mai mult.jpg)
Maitreyi de M. Eliade - Scenariul arhetipal al erosului si evoluţia cuplului
Incipitul romanului îl surprinde pe protagonist în încercarea de a-şi aminti ziua în care a întâlnit-o pe Maitreyi, neliniştit de faptul că nu poate retrăi aievea mirarea, nesiguranţa şi turburarea ...Citeste mai mult.jpg)
Ion de L. Rebreanu - roman realist-interbelic
Într-o epocă ce denunţa criza romanului românesc, opera romancierului L. Rebreanu reprezintă prima contribuţie fundamentală la crearea romanului românesc modern. // // // // v Apărut în 1920, romanul Ion este ...Citeste mai mult.jpg)
Ion de L. Rebreanu, Caracterizare personaj principal
// // // // // // Liviu Rebreanu creează în opera sa Ion o galerie bogată de personaje, dominantă fiind imaginea lui Ion, „simbolul individual al ţăranului român, setos până ...Citeste mai mult.jpg)
Riga Crypto și Laponia Enigel, I. Barbu
Univers liric Poemul se integrează în ciclul Uvedenrode din volumul Joc secund şi se încadrează în cea de-a doua etapă a creaţiei lui Barbu- „baladesc şi de evocare balcanică”. Sub aspect compoziţional, ...Citeste mai mult.jpg)
Eu nu strivesc corola de minuni a lumii, de Lucian Blaga -artă poetică
Specificul universului poetic blagian Deschizând volumul de debut al lui L. Blaga – Poemele luminii- , poezia Eu nu strivesc corola de minuni a lumii este una dintre cele mai cunoscute ...Citeste mai mult.jpg)
Baltagul de M. Sadoveanu
Opera sadoveniană reprezintă epopeea noastră naţională, o mărturisire artistică a unui mod de a gândi şi de a simţi. Venind din folclor, din Neculce şi Creangă, Sadoveanu este un scriitor ...Citeste mai mult.jpg)
Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război de Camil Petrescu, Caracterizare personaj principal
Personajul principal din romanul „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război”, Ştefan Gheorghidiu, sublocotenent într-un regiment de infanterie, trimis pentru fortificarea văii Prahovei, este concentrat de curând, ceea ce ...Citeste mai mult.jpg)
Povestea lui Harap-Alb, Ion Creangă - basmul cult
Opera lui Ion Creangă s-a statornicit în literatură ca unul dintre cele mai rezistente momente ale prozei artistice româneşti durabile, tocmai pentru că a reuşit să prindă în ea sensul ...Citeste mai mult.jpg)
Ion de L. Rebreanu, Caracterizare Ana
// // // // // // Tipologic, Ana întruchipează destinul femeii din mediul rural, adânc stratificat şi stăpânit de o mentalitate pe măsură, ea reprezentând „două braţe de lucru, o ...Citeste mai mult.jpg)
ALEXANDRU LAPUSNEANUL, de Costache Negruzzi
ALEXANDRU LĂPUŞNEANUL, de Costache Negruzzi - caracterizarea personajului principal- Considerată prima nuvelă istorică românească, opera lui Costache Negruzzi evocă, într-un spaţiu concentrat, momente din cea de-a doua domnie a lui Alexandru ...Citeste mai mult
Caprioara din vis de Vasile Voiculescu-rezumat
Un bătrân sculptor animalier mărturiseşte tovarăşilor ...Citeste mai mult
Creanga de aur de Mihail Sadoveanu-rezumat
I // // // // // // E vorba de părinţii noştri de demult, iar stăruinţa bătrânului mag de odinioară e departe de a fi o simplă iluzie August 1926. Într‑o tabără ...Citeste mai mult
Baltagul de Mihail Sadoveanu - rezumat
// // // // // // Stăpâne, stăpâne, Mai chiamă ş‑un câne… I Romanul începe cu o legendă: îndată după facerea lumii, Dumnezeu „a pus rânduială” diferitelor neamuri: ţiganilor „să cânte cu cetera”, ...Citeste mai mult
Zodia cancerului sau vremea Ducai - Vodă de Mihail Sadoveanu - rezumat
I În care se vede cum intră în Moldova un călător dintr‑o ţară depărtată şi cum Ilie Turculeţ nu‑i numai căpitan de steag, ci şi cititor în stele // // // // // ...Citeste mai mult
Mesterul Manole de Lucian Blaga - rezumat
// // // // // // ACTUL ÎNTÂI Scena reprezintă „Cămara de lucru a lui Manole. Multe, foarte multe lumânări aprinse – pe masă, pe blidar, în fereastră. Pe masă e ...Citeste mai mult
Concert din muzica de Bach de Hortensia-Papadat-Bengescu - rezumat
Acest roman s‑a citit pe măsură ce a fost scris şi a fost lucrat pe măsură ce s‑a citit în şedinţele literare ale cenaclului „Sburătorul” din anul 1925. I Doctorul Rim – profesor universitar ...Citeste mai mult
Craii de Curtea -Veche de Mateiu Caragiale - rezumat
„Que voulez‑vous, nous sommes ici aux portes de l’Orient, ...Citeste mai mult
Patul lui Procust de Camil Petrescu - rezumat
I Romanul începe cu o scrisoare a doamnei T. unul dintre personaje, adresată naratorului; acestei scrisori naratorul îi ataşează o notă de subsol, a sa, ce precizează că doamna T. „Ca ...Citeste mai mult
Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu - rezumat
// // // // // // La Piatra Craiului, în munte Naratorul, Ştefan Gheorghidiu, arată în amintirile sale scrise că „în primăvara anului 1916, ca sublocotenent proaspăt, întâia dată concentrat”, luase ...Citeste mai mult
Suflete tari de Camil Petrescu - rezumat
ACTUL I // // // // // // Suntem „Către sfârşitul după‑amiezii, prin toamna lui 1913, în casa lui Matei Boiu‑Dorcani”, unde „E o atmosferă bătrânească, dar în acelaşi timp de ...Citeste mai mult
Jocul ielelor de Camil Petrescu - rezumat
ACTUL I Tabloul I // // // // // // Scena înfăţişează direcţiunea ziarului Dreptatea sociala, de lângă parcul Oteteleşeanu, din Bucureşti, având ca elemente distinctive o panoplie de scrimă şi portretul ...Citeste mai mult
Apus de soare de Barbu Stefanescu Delavrancea-rezumat
ACTUL I Scena I Decorul reprezintă „o aripă a castelului din Suceava, cu ferestre cu gratii de fer, sfârşindu‑se cu o terasă pusă pe tălpi de peatră”. Se vede „ograda domnească, cu ...Citeste mai mult
Mara de Ioan Slavici - rezumat
// // // // // // Capitolul I Sărăcuţii mamei Mara este, arată naratorul, o văduvă cu doi copii mici, din Radna, lângă Lipova; fostul ei soţ, Bârzovanu, „era, când a fost, ...Citeste mai mult
Pădureanca de Ioan Slavici- rezumat
I Este vreme de holeră, în câmpia bănăţeană, stăpânirea interzisese deplasarea oamenilor între localităţi, instituind măsuri de carantină, dar Busuioc, „bogătoiul” din Curtici, nu vrea să audă de acestea, trimiţându‑şi fiul, ...Citeste mai mult
Moara cu noroc-de-Ioan Slavici-rezumat
I Soacra lui Ghiţă îşi spune părerea în legătură cu intenţia ginerelui ei de a lua în arendă cârciuma numită Mora cu noroc, de lângă Ineu, adresându‑se ginerelui şi fiicei, Ana: ...Citeste mai mult
În vreme de război de Ion Luca Caragiale -rezumat
// // // // // // I Autorul arată că tâlharii „foarte‑ndrăzneţi şi foarte cruzi”, care „băgaseră spaima în trei hotare” au fost prinşi. Aceştia „începuseră cu hoţie de cai; apoi, ...Citeste mai mult
O scrisoare pierdută de Ion Luca Cargiale -rezumat
Acţiunea se petrece „În capitala unui judeţ de munte, în zilele noastre”, precizează indicaţia de regie a piesei. ACTUL I Decorul reprezintă „O anticameră bine mobilată. Uşă în fund cu două ferestre ...Citeste mai mult
O noapte furtunoasă de Ion Luca Caragiale-rezumat
ACTUL I Scena reprezintă „O odaie de mahala.” cu „Mobile de lemn şi paie.” şi „în fund, rezemată de fereastră, o puşcă de gardist [membru al gărzii civice] cu spanga [baioneta] ...Citeste mai mult
Amintiri din copilarie de Ion Creanga - rezumat
I Naratorul începe prin a evoca satul copilăriei sale, aşa cum era în timpul când el începuse a se „ridica băieţaş la casa părinţilor” săi: „Ş‑apoi Humuleştii, şi pe vremea aceea, ...Citeste mai mult
Povestea lui Harap-Alb de Ion Creanga-rezumat
// // // // // // Verde‑Împărat trimite fratelui său, Craiul, care „era odată într‑o ţară”, o scrisoare pentru a‑i cere să‑i dea pe unul dintre cei trei fii ai ...Citeste mai mult
Moș Nichifor Coțcariul de Ion Creanga - rezumat
„Moş Nichifor Coţcariul [îşi începe povestitorul relatarea, probabil după informaţii primite de la tatăl său şi transmise acestuia de la „bătrânii, care auziseră din gura lui moş Nichifor”] nu‑i o ...Citeste mai mult
Cezara de Mihai Eminescu-rezumat
I Ieronim este „frate laic” într‑o veche mănăstire italiană, unde ocupă „o chilie pe pereţii căreia erau aruncate cu creionul fel de fel de schiţe ciudate – ici un sfânt, colo ...Citeste mai mult
Făt Frumos din lacrimă de Mihai Eminescu-rezumat
Acţiunea basmului se petrece „pe când oamenii, cum sunt ei azi, nu erau decât în germenii viitorului, pe când Dumnezeu călca încă cu picioarele sale sfinte pietroasele pustii ale pământului”. ...Citeste mai mult
Sărmanul Dionis de Mihai Eminescu -rezumat
// // // // // // Vorbind în sine, Dionis constată că felul în care percepe lumea depinde de organele de simţ („dacă închid un ochi văd mâna mea mai ...Citeste mai mult
Despot Vodă de Vasile Alecsandri-rezumat
Legendă istorică în versuri 5 acturi şi 2 tablouri ACTUL I Tabloul I Decorul reprezintă „Culmea Carpaţilor ce desparte Bucovina de Transilvania”. Scena 1 Doi plăieşi, Jumătate şi Limbă‑Dulce, paznici ai graniţei, se află la hotar, ...Citeste mai mult
Chirița în Provinție de Vasile Alecsandri-rezumat
// // // // // // Comedie cu cântice, în 2 acte ACTUL I Decorul reprezintă „o ogradă de curte boierească la ţară.”, având în stânga locuinţa personajului principal, Chiriţa Bârzoi, în ...Citeste mai mult
Alexandru Lapusneanul de Costache Negruzzi -rezumat
// // // // // // I „Dacă voi nu mă vreţi, eu vă vreu...” Alexandru Lăpuşneanul revine în ţară, „întovărăşit de şepte mii spahii şi de vro trei mii oaste de ...Citeste mai mult.jpg)
Miron Costin
MIRON COSTIN (1633-1691) cronicar de seama si inalt dregator, poet si om de arme, filozof si diplomnat, fire plecata spre studii si prelungi lecture a fost unul dintre cei mai importanti ...Citeste mai mult.jpg)
Ion Neculce, Viata lui Ion Neculce, Scrierile lui Ion Neculce
ION NECULCE (1672-1745)Cronicar moldovean, un nume rasunator in literatura romana, s-a nascut in Prigoreni, langa Targul Frumos.Ion Neculce a fost numit in 1691 in slujba de postelnic, apoi in cea ...Citeste mai mult
Noaptea, Pastel Vasile Alecsandri, demonstratie ca poezia este pastel
Vasile Alecsandri Pastelul este o specie a genului liric, poezie descriptive care prezinta un aspect al naturii, cu univers vegetal sau fantastic, un moment calendaristic, prin intermediul caruia se exprima sentimentele ...Citeste mai mult
Caracterizare personaj principal al operei literare Miorita
// // // // // // Caracterizarea personajului principal al operei “Miorita” Personajul orincipal al baladei populare “Miorita” este ciobanul moldovean. El apare in toate momentele subiectului fiind caracterizat direct si ...Citeste mai mult
O scrisoare pierdută, I.L. Caragiale Caracterizarea personajelor
// // // // // // Caracterizarea personajelor la “O scrisoare pierduta” Ioan Luca Caragiale Ca dramaturg, I.L. Caragiale nu se remarcanuma prin arta compozitiei, a structurii conflictelor, ci si prin talentul ...Citeste mai mult
Baltagul, de Mihail Sadoveanu, Caracterizarea personajelor
Caracterizarea personajelor “Baltagul”Mihail Sadoveanu Romanul “Baltagul” ramane o scriere remarcabila si prin personajele sale.Exista personaje principale, secundare si episodice. // // // // // // Vitoaria Lipan devine un tip reprezentativ dar care ...Citeste mai mult
Referat Baltagul, de Mihail Sadoveanu
“Baltagul” Mihail Sadoveanu Romanul este o specie a genului epic, in proza cu o actiune mai complicata si de mai mare intindere, decat celelalte specii epice in proza desfasurata, de regula, pe ...Citeste mai mult