Ion de L. Rebreanu - roman realist-interbelic
Într-o epocă ce denunţa criza romanului românesc, opera romancierului L. Rebreanu reprezintă prima contribuţie fundamentală la crearea romanului românesc modern.
v Apărut în 1920, romanul Ion este rezultatul unei stăruitoare experienţe nuvelistice, rămânând un model pentru categoria de roman realist, pentru romanul – „creaţie de oameni şi de viaţă”-, impresionând prin forţa de reprezentare veridică a unor fapte, întâmplări. Prozatorul se dezvăluie ca un adevărat arhitect, atent la problemele de echilibru şi de perspectivă. Episoade şi situaţii se grupează armonios, într-o desfăşurare cronologică a evenimentelor, romanul existând, încă de la început, în mintea prozatorului, ca „o figură grafică;o tulpină se desparte în două ramuri viguroase care, la rândul lor, îşi încolăcesc braţele… în toate părţile; cele două braţe se împreună iarăşi, închegând aceeaşi tulpină, regenerată cu sevă nouă.” (Mărturisiri)
Liviu Rebreanu este considerat drept „creatorul obiectiv prin excelenţă al romanului românesc, conceput în forme narative moderne, dispunând de o arhitectură impecabilă.”Anul 1920 reprezintă „o dată istorică în procesul de obiectivare a literaturii noastre epice”. (E. Lovinescu)
Crezul artistic al lui L. Rebreanu dezvăluie formula realismului obiectiv, social şi psihologic, pe care o adoptă romanul său. „Creând oameni vii, cu viaţă proprie, scriitorul se apropie de misterul eternităţii.” Ceea ce „interesează în artă” este „pulsaţia vieţii”, deoarece „ai reuşit să închizi în cuvinte câteva clipe de viaţă adevărată, ai realizat o operă mai preţioasă decât toate frazele frumoase din lume.”
Rebreanu depăşeşte realismul tradiţional prin insistenţa pe latura dramatică, tensionată a relaţiilor umane, lumea ficţiunii fiind o prelungire a realului. Romanul prelucrează câteva scene din viaţa satului Prislop, devenit Pripas. Scena sărutării pământului petrecută pe hotarul satului Prislop se transformă într-o pagină antologică. Ieşit pe delniţe într-o zi de luni, Ion al Glanetaşului, tânăr sărac, manifestă o dragoste aproape bolnăviciosă pentru pământul râvnit. În această sete de pământ se dezvăluie o pasiune organică, realismului fiind dublat de naturalism. Acestei scene i se adaugă discuţia cu un flăcău care i se plânge că nu are pământ şi destinul Rodovicăi, fata care a păcătuit cu un „sărăntoc”.
Ca în orice roman realist-doric, naratorul omniscient este centrul acestei lumi fictive, situate în marele flux al lumii reale. Romancierul creează impresia că e un observator al lumii, lipsit de voce proprie; el nu intervine direct în ficţiune, lăsând personajele să se prezinte singure în acţiune. Drumul din roman „monoton ca însuşi mersul vremii”, ne introduce în timpul ficţiunii, într-o lume nouă, cu legile şi întâmplările ei. Romanul – un „corp sferoid”- se termină precum a început. Cititorul se întoarce pe acelaşi drum, ieşind din lumea fictivă, care „îi rămâne în suflet ca o amintire vie, care apoi se amestecă cu propriile-i amintiri din viaţa-i proprie”. (Mărturisiri)
Romanul lui Rebreanu creşte pe solul prozei realiste, principalele caracteristici ale acestui curent – reprezentarea veridică a realităţii, obiectivitatea perspectivei narative, stilul sobru, impersonal- se regăsesc şi în romanul Ion.
Monografie a realităţii satului ardelean de la începutul sec. al XX-lea, romanul Ion dezvoltă o temă socială – lupta ţăranului român pentru pământ, într-o societate împărţită în săraci şi bogaţi, stăpânită de mentalitatea întinderilor de pământ.
Conflictul din sufletul protagonistului, prins între două glasuri – „glasul pământului” şi „glasul iubirii”- asigură caracterul psihologic al scrierii lui Rebreanu, care se desfăşoară sub semnul unei fatalităţi tragice. „Sub aparenţa amorfă a vieţii, ochiul demiurgic rebrenian regăseşte tiparele tragediei.”
Scriitorul „nu este un realist în sensul îngust”, el aspirând spre „un realism nou, al esenţelor”, dorinţă care îţi găseşte expresia la nivelul sistemului de simboluri din roman, dar şi la nivelulorganizării compoziţionale, care încearcă să atragă luarea aminte asupra esenţei vieţii, ca unitate a contrariilor – simbolul crucii.
Structura romanului este riguroasă şi constituită din două părţi narative ample – „Glasul pământului” şi „Glasul iubirii”-, structurate în şase, respectiv şapte capitole. Titlurile acestora sunt metaforice; se regăsesc două planuri narative – unul prezintă universul pur ţărănesc, marcat de drame sociale sau drame sufleteşti, iar cel de-al doilea prezintă o lume a intelectualităţii româneşti din Ardeal, aflată sub conducere austro-ungară.
- Prezentarea subiectului şi a personajelor; conflictul epic
- Caracterizarea personajului principal
- Arta narativă
Modernitatea romanului lui Rebreanu este evidentă la nivelul modalităţilor şi tehnicilor narative, subordonate aceluiaşi crez artistic – redarea vieţii în complexitatea ei. Unele procedee narative sunt foarte apropiate de tehnici specifice artei cinematografice. Transfocarea aduce în prim-plan imaginea horei duminicale, prilej pentru a oferi o privire asupra stratificării sociale a comunităţii, pentru a introduce în scenă personajele şi chiar a prevesti derularea evenimentelor.
Ansamblul epic este unul simetric, riguros construit, Rebreanu fiind atent la orice detaliu. Acţiunea este coordonată pe planuri paralele, care uneori interferează, comunicând prin simetrii care sugerează un ansamblu perfect omogen. Drama sentimentală a lui Ion îşi găseşte un ecou perfect în drama sentimentală a Laurei. Conflictul Ion-Vasile Baciu, din primul plan, îşi găseşte corespondent în conflictul Zaharia-preotul Belciug.
Conflictul epic cunoaşte o remarcabilă gradaţie compoziţională, fiind permanent susţinut printr-o acumulare de fapte tensionate, incidente – conflictul lui Ion cu Simion Lungu, bătaia de la cârciuma lui Avrum dintre Ion şi George, disputa Herdelea-Belciug.
Unele scene au o funcţie premonitorie. Moartea Anei este anticipată de moartea cârciumarului Avrum şi a lui Dumitru Moarcăş, mâinile „îndoliate” în lutul cleios ale celui care sărută cu patimă pământul prevestesc destinul tragic al protagonistului.
Obiectivarea viziunii, acuitatea observaţiei sociale şi psihologice, crearea unor tipologii memorabile se constituie în elemente definitorii ale scrisului lui Rebreanu, ale modernităţii acestui romancier. Lor li se adaugă sobrietatea, concizia şi precizia stilului. Stilul este frust, direct, lipsit de podoabe stilistice, încadrându-se în aceeaşi formulă a realismului obiectiv. Într-un interviu din 1926, autorul mărturisea: „Prefer să fie expresia bolovănoasă şi să spun într-adevăr ce vreau, decât să fiu şlefuit, eprecis. Strălucirea stilistică… se face mai totdeauna în detrimentul preciziei şi al mişcării de viaţă.” „Nu frumosul, o născocire omenească, interesează în artă, ci pulsaţia vieţii.”
Tag-uri : ion de liviu rebreanu roman realist, roman realist ion de liviu rebreanu, romanul relist ion de liviu rebreanu, ion de liviu rebreanu roman realist, roman realist ion de liviu rebreanu, romanul relist ion de liviu rebreanu.
Alte articole din aceeasi categorie
.jpg)
Alexandru Lapusneanul, de Costache Negruzzi - nuvelă istorică
// // // // // // Considerată prima nuvelă istorică românească, opera lui Costache Negruzzi Alexandru Lăpuşneanul apare în anul 1840, în revista „Dacia literară”, încadrându-se perfect în programul romantic ...Citeste mai mult.jpg)
În Dulcele Stil Clasic, N. Stănescu
Universul liric // // // // // // Poezia În dulcele stil clasic deschide volumul din 1970, volum ce aparţine celei de-a doua etape a creţiei poetului, în care adevărata rafinare ...Citeste mai mult.jpg)
Moromeţii de Marin Preda
Scriitor realist modern, M.Preda este creatorul unui roman tulburator prin sensurile lui, prin universul artistic si personajul creat // // // // // // Ca orice roman, el reprezintăo scriere amplă ...Citeste mai mult.jpg)
Moara cu Noroc de I. Slavici - caracterizarea lui Ghiţă
// // // // // // „Nuvelă solidă cu subiect de roman” (G. Călinescu), opera lui I. Slavici urmăreşte cu minuţiozitate zbuciumul sufletesc al unor personaje complexe, puternic individualizate prin ...Citeste mai mult.jpg)
Maitreyi de M. Eliade - Scenariul arhetipal al erosului si evoluţia cuplului
Incipitul romanului îl surprinde pe protagonist în încercarea de a-şi aminti ziua în care a întâlnit-o pe Maitreyi, neliniştit de faptul că nu poate retrăi aievea mirarea, nesiguranţa şi turburarea ...Citeste mai mult.jpg)
Ion de L. Rebreanu, Caracterizare personaj principal
// // // // // // Liviu Rebreanu creează în opera sa Ion o galerie bogată de personaje, dominantă fiind imaginea lui Ion, „simbolul individual al ţăranului român, setos până ...Citeste mai mult.jpg)
Riga Crypto și Laponia Enigel, I. Barbu
Univers liric Poemul se integrează în ciclul Uvedenrode din volumul Joc secund şi se încadrează în cea de-a doua etapă a creaţiei lui Barbu- „baladesc şi de evocare balcanică”. Sub aspect compoziţional, ...Citeste mai mult.jpg)
Eu nu strivesc corola de minuni a lumii, de Lucian Blaga -artă poetică
Specificul universului poetic blagian Deschizând volumul de debut al lui L. Blaga – Poemele luminii- , poezia Eu nu strivesc corola de minuni a lumii este una dintre cele mai cunoscute ...Citeste mai mult.jpg)
Baltagul de M. Sadoveanu
Opera sadoveniană reprezintă epopeea noastră naţională, o mărturisire artistică a unui mod de a gândi şi de a simţi. Venind din folclor, din Neculce şi Creangă, Sadoveanu este un scriitor ...Citeste mai mult.jpg)
Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război de Camil Petrescu, Caracterizare personaj principal
Personajul principal din romanul „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război”, Ştefan Gheorghidiu, sublocotenent într-un regiment de infanterie, trimis pentru fortificarea văii Prahovei, este concentrat de curând, ceea ce ...Citeste mai mult.jpg)
Povestea lui Harap-Alb, Ion Creangă - basmul cult
Opera lui Ion Creangă s-a statornicit în literatură ca unul dintre cele mai rezistente momente ale prozei artistice româneşti durabile, tocmai pentru că a reuşit să prindă în ea sensul ...Citeste mai mult.jpg)
Ion de L. Rebreanu, Caracterizare Ana
// // // // // // Tipologic, Ana întruchipează destinul femeii din mediul rural, adânc stratificat şi stăpânit de o mentalitate pe măsură, ea reprezentând „două braţe de lucru, o ...Citeste mai mult.jpg)
ALEXANDRU LAPUSNEANUL, de Costache Negruzzi
ALEXANDRU LĂPUŞNEANUL, de Costache Negruzzi - caracterizarea personajului principal- Considerată prima nuvelă istorică românească, opera lui Costache Negruzzi evocă, într-un spaţiu concentrat, momente din cea de-a doua domnie a lui Alexandru ...Citeste mai mult
Caprioara din vis de Vasile Voiculescu-rezumat
Un bătrân sculptor animalier mărturiseşte tovarăşilor ...Citeste mai mult
Creanga de aur de Mihail Sadoveanu-rezumat
I // // // // // // E vorba de părinţii noştri de demult, iar stăruinţa bătrânului mag de odinioară e departe de a fi o simplă iluzie August 1926. Într‑o tabără ...Citeste mai mult
Baltagul de Mihail Sadoveanu - rezumat
// // // // // // Stăpâne, stăpâne, Mai chiamă ş‑un câne… I Romanul începe cu o legendă: îndată după facerea lumii, Dumnezeu „a pus rânduială” diferitelor neamuri: ţiganilor „să cânte cu cetera”, ...Citeste mai mult
Zodia cancerului sau vremea Ducai - Vodă de Mihail Sadoveanu - rezumat
I În care se vede cum intră în Moldova un călător dintr‑o ţară depărtată şi cum Ilie Turculeţ nu‑i numai căpitan de steag, ci şi cititor în stele // // // // // ...Citeste mai mult
Mesterul Manole de Lucian Blaga - rezumat
// // // // // // ACTUL ÎNTÂI Scena reprezintă „Cămara de lucru a lui Manole. Multe, foarte multe lumânări aprinse – pe masă, pe blidar, în fereastră. Pe masă e ...Citeste mai mult
Concert din muzica de Bach de Hortensia-Papadat-Bengescu - rezumat
Acest roman s‑a citit pe măsură ce a fost scris şi a fost lucrat pe măsură ce s‑a citit în şedinţele literare ale cenaclului „Sburătorul” din anul 1925. I Doctorul Rim – profesor universitar ...Citeste mai mult
Craii de Curtea -Veche de Mateiu Caragiale - rezumat
„Que voulez‑vous, nous sommes ici aux portes de l’Orient, ...Citeste mai mult
Patul lui Procust de Camil Petrescu - rezumat
I Romanul începe cu o scrisoare a doamnei T. unul dintre personaje, adresată naratorului; acestei scrisori naratorul îi ataşează o notă de subsol, a sa, ce precizează că doamna T. „Ca ...Citeste mai mult
Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu - rezumat
// // // // // // La Piatra Craiului, în munte Naratorul, Ştefan Gheorghidiu, arată în amintirile sale scrise că „în primăvara anului 1916, ca sublocotenent proaspăt, întâia dată concentrat”, luase ...Citeste mai mult
Suflete tari de Camil Petrescu - rezumat
ACTUL I // // // // // // Suntem „Către sfârşitul după‑amiezii, prin toamna lui 1913, în casa lui Matei Boiu‑Dorcani”, unde „E o atmosferă bătrânească, dar în acelaşi timp de ...Citeste mai mult
Jocul ielelor de Camil Petrescu - rezumat
ACTUL I Tabloul I // // // // // // Scena înfăţişează direcţiunea ziarului Dreptatea sociala, de lângă parcul Oteteleşeanu, din Bucureşti, având ca elemente distinctive o panoplie de scrimă şi portretul ...Citeste mai mult
Apus de soare de Barbu Stefanescu Delavrancea-rezumat
ACTUL I Scena I Decorul reprezintă „o aripă a castelului din Suceava, cu ferestre cu gratii de fer, sfârşindu‑se cu o terasă pusă pe tălpi de peatră”. Se vede „ograda domnească, cu ...Citeste mai mult
Mara de Ioan Slavici - rezumat
// // // // // // Capitolul I Sărăcuţii mamei Mara este, arată naratorul, o văduvă cu doi copii mici, din Radna, lângă Lipova; fostul ei soţ, Bârzovanu, „era, când a fost, ...Citeste mai mult
Pădureanca de Ioan Slavici- rezumat
I Este vreme de holeră, în câmpia bănăţeană, stăpânirea interzisese deplasarea oamenilor între localităţi, instituind măsuri de carantină, dar Busuioc, „bogătoiul” din Curtici, nu vrea să audă de acestea, trimiţându‑şi fiul, ...Citeste mai mult
Moara cu noroc-de-Ioan Slavici-rezumat
I Soacra lui Ghiţă îşi spune părerea în legătură cu intenţia ginerelui ei de a lua în arendă cârciuma numită Mora cu noroc, de lângă Ineu, adresându‑se ginerelui şi fiicei, Ana: ...Citeste mai mult
În vreme de război de Ion Luca Caragiale -rezumat
// // // // // // I Autorul arată că tâlharii „foarte‑ndrăzneţi şi foarte cruzi”, care „băgaseră spaima în trei hotare” au fost prinşi. Aceştia „începuseră cu hoţie de cai; apoi, ...Citeste mai mult
O scrisoare pierdută de Ion Luca Cargiale -rezumat
Acţiunea se petrece „În capitala unui judeţ de munte, în zilele noastre”, precizează indicaţia de regie a piesei. ACTUL I Decorul reprezintă „O anticameră bine mobilată. Uşă în fund cu două ferestre ...Citeste mai mult
O noapte furtunoasă de Ion Luca Caragiale-rezumat
ACTUL I Scena reprezintă „O odaie de mahala.” cu „Mobile de lemn şi paie.” şi „în fund, rezemată de fereastră, o puşcă de gardist [membru al gărzii civice] cu spanga [baioneta] ...Citeste mai mult
Amintiri din copilarie de Ion Creanga - rezumat
I Naratorul începe prin a evoca satul copilăriei sale, aşa cum era în timpul când el începuse a se „ridica băieţaş la casa părinţilor” săi: „Ş‑apoi Humuleştii, şi pe vremea aceea, ...Citeste mai mult
Povestea lui Harap-Alb de Ion Creanga-rezumat
// // // // // // Verde‑Împărat trimite fratelui său, Craiul, care „era odată într‑o ţară”, o scrisoare pentru a‑i cere să‑i dea pe unul dintre cei trei fii ai ...Citeste mai mult
Moș Nichifor Coțcariul de Ion Creanga - rezumat
„Moş Nichifor Coţcariul [îşi începe povestitorul relatarea, probabil după informaţii primite de la tatăl său şi transmise acestuia de la „bătrânii, care auziseră din gura lui moş Nichifor”] nu‑i o ...Citeste mai mult
Cezara de Mihai Eminescu-rezumat
I Ieronim este „frate laic” într‑o veche mănăstire italiană, unde ocupă „o chilie pe pereţii căreia erau aruncate cu creionul fel de fel de schiţe ciudate – ici un sfânt, colo ...Citeste mai mult
Făt Frumos din lacrimă de Mihai Eminescu-rezumat
Acţiunea basmului se petrece „pe când oamenii, cum sunt ei azi, nu erau decât în germenii viitorului, pe când Dumnezeu călca încă cu picioarele sale sfinte pietroasele pustii ale pământului”. ...Citeste mai mult
Sărmanul Dionis de Mihai Eminescu -rezumat
// // // // // // Vorbind în sine, Dionis constată că felul în care percepe lumea depinde de organele de simţ („dacă închid un ochi văd mâna mea mai ...Citeste mai mult
Despot Vodă de Vasile Alecsandri-rezumat
Legendă istorică în versuri 5 acturi şi 2 tablouri ACTUL I Tabloul I Decorul reprezintă „Culmea Carpaţilor ce desparte Bucovina de Transilvania”. Scena 1 Doi plăieşi, Jumătate şi Limbă‑Dulce, paznici ai graniţei, se află la hotar, ...Citeste mai mult
Chirița în Provinție de Vasile Alecsandri-rezumat
// // // // // // Comedie cu cântice, în 2 acte ACTUL I Decorul reprezintă „o ogradă de curte boierească la ţară.”, având în stânga locuinţa personajului principal, Chiriţa Bârzoi, în ...Citeste mai mult
Alexandru Lapusneanul de Costache Negruzzi -rezumat
// // // // // // I „Dacă voi nu mă vreţi, eu vă vreu...” Alexandru Lăpuşneanul revine în ţară, „întovărăşit de şepte mii spahii şi de vro trei mii oaste de ...Citeste mai mult.jpg)
Miron Costin
MIRON COSTIN (1633-1691) cronicar de seama si inalt dregator, poet si om de arme, filozof si diplomnat, fire plecata spre studii si prelungi lecture a fost unul dintre cei mai importanti ...Citeste mai mult.jpg)
Ion Neculce, Viata lui Ion Neculce, Scrierile lui Ion Neculce
ION NECULCE (1672-1745)Cronicar moldovean, un nume rasunator in literatura romana, s-a nascut in Prigoreni, langa Targul Frumos.Ion Neculce a fost numit in 1691 in slujba de postelnic, apoi in cea ...Citeste mai mult
Noaptea, Pastel Vasile Alecsandri, demonstratie ca poezia este pastel
Vasile Alecsandri Pastelul este o specie a genului liric, poezie descriptive care prezinta un aspect al naturii, cu univers vegetal sau fantastic, un moment calendaristic, prin intermediul caruia se exprima sentimentele ...Citeste mai mult
Caracterizare personaj principal al operei literare Miorita
// // // // // // Caracterizarea personajului principal al operei “Miorita” Personajul orincipal al baladei populare “Miorita” este ciobanul moldovean. El apare in toate momentele subiectului fiind caracterizat direct si ...Citeste mai mult
O scrisoare pierdută, I.L. Caragiale Caracterizarea personajelor
// // // // // // Caracterizarea personajelor la “O scrisoare pierduta” Ioan Luca Caragiale Ca dramaturg, I.L. Caragiale nu se remarcanuma prin arta compozitiei, a structurii conflictelor, ci si prin talentul ...Citeste mai mult
Baltagul, de Mihail Sadoveanu, Caracterizarea personajelor
Caracterizarea personajelor “Baltagul”Mihail Sadoveanu Romanul “Baltagul” ramane o scriere remarcabila si prin personajele sale.Exista personaje principale, secundare si episodice. // // // // // // Vitoaria Lipan devine un tip reprezentativ dar care ...Citeste mai mult
Referat Baltagul, de Mihail Sadoveanu
“Baltagul” Mihail Sadoveanu Romanul este o specie a genului epic, in proza cu o actiune mai complicata si de mai mare intindere, decat celelalte specii epice in proza desfasurata, de regula, pe ...Citeste mai mult
Amurg de toamnă, de Lucian Blaga
Amurg de toamna De L.Blaga Date despre autor si opera:-Lucian Blaga,o presonalitate marcanta a culturii romanesti,a fost filozof,poet,prozator,dramaturg,si traducator.-ca poet propune alte modalitatii de explorare a universului,a lumi inconjuratoare.-poezia “Amurg de toamna”face ...Citeste mai mult