Alte articole din aceeasi categorie
//
//
//
//
//
//
Considerată prima nuvelă istorică românească, opera lui Costache Negruzzi Alexandru Lăpuşneanul apare în anul 1840, în revista „Dacia literară”, încadrându-se perfect în programul romantic ...
Citeste mai mult
Universul liric
//
//
//
//
//
//
Poezia În dulcele stil clasic deschide volumul din 1970, volum ce aparţine celei de-a doua etape a creţiei poetului, în care adevărata rafinare ...
Citeste mai mult
Scriitor realist modern, M.Preda este creatorul unui roman tulburator prin sensurile lui, prin universul artistic si personajul creat
//
//
//
//
//
//
Ca orice roman, el reprezintăo scriere amplă ...
Citeste mai mult
//
//
//
//
//
//
„Nuvelă solidă cu subiect de roman” (G. Călinescu), opera lui I. Slavici urmăreşte cu minuţiozitate zbuciumul sufletesc al unor personaje complexe, puternic individualizate prin ...
Citeste mai mult
Incipitul romanului îl surprinde pe protagonist în încercarea de a-şi aminti ziua în care a întâlnit-o pe Maitreyi, neliniştit de faptul că nu poate retrăi aievea mirarea, nesiguranţa şi turburarea ...
Citeste mai mult
Într-o epocă ce denunţa criza romanului românesc, opera romancierului L. Rebreanu reprezintă prima contribuţie fundamentală la crearea romanului românesc modern.
//
//
//
//
v Apărut în 1920, romanul Ion este ...
Citeste mai mult
//
//
//
//
//
//
Liviu Rebreanu creează în opera sa Ion o galerie bogată de personaje, dominantă fiind imaginea lui Ion, „simbolul individual al ţăranului român, setos până ...
Citeste mai mult
Univers liric
Poemul se integrează în ciclul Uvedenrode din volumul Joc secund şi se încadrează în cea de-a doua etapă a creaţiei lui Barbu- „baladesc şi de evocare balcanică”.
Sub aspect compoziţional, ...
Citeste mai mult
Specificul universului poetic blagian
Deschizând volumul de debut al lui L. Blaga – Poemele luminii- , poezia Eu nu strivesc corola de minuni a lumii este una dintre cele mai cunoscute ...
Citeste mai mult
Opera sadoveniană reprezintă epopeea noastră naţională, o mărturisire artistică a unui mod de a gândi şi de a simţi. Venind din folclor, din Neculce şi Creangă, Sadoveanu este un scriitor ...
Citeste mai mult
Personajul principal din romanul „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război”, Ştefan Gheorghidiu, sublocotenent într-un regiment de infanterie, trimis pentru fortificarea văii Prahovei, este concentrat de curând, ceea ce ...
Citeste mai mult
Opera lui Ion Creangă s-a statornicit în literatură ca unul dintre cele mai rezistente momente ale prozei artistice româneşti durabile, tocmai pentru că a reuşit să prindă în ea sensul ...
Citeste mai mult
//
//
//
//
//
//
Tipologic, Ana întruchipează destinul femeii din mediul rural, adânc stratificat şi stăpânit de o mentalitate pe măsură, ea reprezentând „două braţe de lucru, o ...
Citeste mai mult
ALEXANDRU LĂPUŞNEANUL, de Costache Negruzzi
- caracterizarea personajului principal-
Considerată prima nuvelă istorică românească, opera lui Costache Negruzzi evocă, într-un spaţiu concentrat, momente din cea de-a doua domnie a lui Alexandru ...
Citeste mai mult
I
//
//
//
//
//
//
E vorba de părinţii noştri de demult, iar stăruinţa bătrânului mag de odinioară e departe de a fi o simplă iluzie
August 1926. Într‑o tabără ...
Citeste mai mult
//
//
//
//
//
//
Stăpâne, stăpâne,
Mai chiamă ş‑un câne…
I
Romanul începe cu o legendă: îndată după facerea lumii, Dumnezeu „a pus rânduială” diferitelor neamuri: ţiganilor „să cânte cu cetera”, ...
Citeste mai mult
I
În care se vede cum intră în Moldova un călător dintr‑o ţară depărtată şi cum Ilie Turculeţ nu‑i numai căpitan de steag, ci şi cititor în stele
//
//
//
//
// ...
Citeste mai mult
//
//
//
//
//
//
ACTUL ÎNTÂI
Scena reprezintă „Cămara de lucru a lui Manole. Multe, foarte multe lumânări aprinse – pe masă, pe blidar, în fereastră. Pe masă e ...
Citeste mai mult
Acest roman s‑a citit pe măsură ce a fost scris şi a fost lucrat pe măsură ce s‑a citit în şedinţele literare ale cenaclului „Sburătorul” din anul 1925.
I
Doctorul Rim – profesor universitar ...
Citeste mai mult
I
Romanul începe cu o scrisoare a doamnei T. unul dintre personaje, adresată naratorului; acestei scrisori naratorul îi ataşează o notă de subsol, a sa, ce precizează că doamna T. „Ca ...
Citeste mai mult
//
//
//
//
//
//
La Piatra Craiului, în munte
Naratorul, Ştefan Gheorghidiu, arată în amintirile sale scrise că „în primăvara anului 1916, ca sublocotenent proaspăt, întâia dată concentrat”, luase ...
Citeste mai mult
ACTUL I
//
//
//
//
//
//
Suntem „Către sfârşitul după‑amiezii, prin toamna lui 1913, în casa lui Matei Boiu‑Dorcani”, unde „E o atmosferă bătrânească, dar în acelaşi timp de ...
Citeste mai mult
ACTUL I
Tabloul I
//
//
//
//
//
//
Scena înfăţişează direcţiunea ziarului Dreptatea sociala, de lângă parcul Oteteleşeanu, din Bucureşti, având ca elemente distinctive o panoplie de scrimă şi portretul ...
Citeste mai mult
ACTUL I
Scena I
Decorul reprezintă „o aripă a castelului din Suceava, cu ferestre cu gratii de fer, sfârşindu‑se cu o terasă pusă pe tălpi de peatră”. Se vede „ograda domnească, cu ...
Citeste mai mult
//
//
//
//
//
//
Capitolul I
Sărăcuţii mamei
Mara este, arată naratorul, o văduvă cu doi copii mici, din Radna, lângă Lipova; fostul ei soţ, Bârzovanu, „era, când a fost, ...
Citeste mai mult
I
Este vreme de holeră, în câmpia bănăţeană, stăpânirea interzisese deplasarea oamenilor între localităţi, instituind măsuri de carantină, dar Busuioc, „bogătoiul” din Curtici, nu vrea să audă de acestea, trimiţându‑şi fiul, ...
Citeste mai mult
I
Soacra lui Ghiţă îşi spune părerea în legătură cu intenţia ginerelui ei de a lua în arendă cârciuma numită Mora cu noroc, de lângă Ineu, adresându‑se ginerelui şi fiicei, Ana: ...
Citeste mai mult
//
//
//
//
//
//
I
Autorul arată că tâlharii „foarte‑ndrăzneţi şi foarte cruzi”, care „băgaseră spaima în trei hotare” au fost prinşi. Aceştia „începuseră cu hoţie de cai; apoi, ...
Citeste mai mult
Acţiunea se petrece „În capitala unui judeţ de munte, în zilele noastre”, precizează indicaţia de regie a piesei.
ACTUL I
Decorul reprezintă „O anticameră bine mobilată. Uşă în fund cu două ferestre ...
Citeste mai mult
ACTUL I
Scena reprezintă „O odaie de mahala.” cu „Mobile de lemn şi paie.” şi „în fund, rezemată de fereastră, o puşcă de gardist [membru al gărzii civice] cu spanga [baioneta] ...
Citeste mai mult
I
Naratorul începe prin a evoca satul copilăriei sale, aşa cum era în timpul când el începuse a se „ridica băieţaş la casa părinţilor” săi: „Ş‑apoi Humuleştii, şi pe vremea aceea, ...
Citeste mai mult
//
//
//
//
//
//
Verde‑Împărat trimite fratelui său, Craiul, care „era odată într‑o ţară”, o scrisoare pentru a‑i cere să‑i dea pe unul dintre cei trei fii ai ...
Citeste mai mult
„Moş Nichifor Coţcariul [îşi începe povestitorul relatarea, probabil după informaţii primite de la tatăl său şi transmise acestuia de la „bătrânii, care auziseră din gura lui moş Nichifor”] nu‑i o ...
Citeste mai mult
I
Ieronim este „frate laic” într‑o veche mănăstire italiană, unde ocupă „o chilie pe pereţii căreia erau aruncate cu creionul fel de fel de schiţe ciudate – ici un sfânt, colo ...
Citeste mai mult
Acţiunea basmului se petrece „pe când oamenii, cum sunt ei azi, nu erau decât în germenii viitorului, pe când Dumnezeu călca încă cu picioarele sale sfinte pietroasele pustii ale pământului”. ...
Citeste mai mult
//
//
//
//
//
//
Vorbind în sine, Dionis constată că felul în care percepe lumea depinde de organele de simţ („dacă închid un ochi văd mâna mea mai ...
Citeste mai mult
Legendă istorică în versuri
5 acturi şi 2 tablouri
ACTUL I
Tabloul I
Decorul reprezintă „Culmea Carpaţilor ce desparte Bucovina de Transilvania”.
Scena 1
Doi plăieşi, Jumătate şi Limbă‑Dulce, paznici ai graniţei, se află la hotar, ...
Citeste mai mult
//
//
//
//
//
//
Comedie cu cântice, în 2 acte
ACTUL I
Decorul reprezintă „o ogradă de curte boierească la ţară.”, având în stânga locuinţa personajului principal, Chiriţa Bârzoi, în ...
Citeste mai mult
//
//
//
//
//
//
I
„Dacă voi nu mă vreţi, eu vă vreu...”
Alexandru Lăpuşneanul revine în ţară, „întovărăşit de şepte mii spahii şi de vro trei mii oaste de ...
Citeste mai mult
ION NECULCE (1672-1745)Cronicar moldovean, un nume rasunator in literatura romana, s-a nascut in Prigoreni, langa Targul Frumos.Ion Neculce a fost numit in 1691 in slujba de postelnic, apoi in cea ...
Citeste mai mult
Vasile Alecsandri
Pastelul este o specie a genului liric, poezie descriptive care prezinta un aspect al naturii, cu univers vegetal sau fantastic, un moment calendaristic, prin intermediul caruia se exprima sentimentele ...
Citeste mai mult
//
//
//
//
//
//
Caracterizarea personajului principal al operei “Miorita”
Personajul orincipal al baladei populare “Miorita” este ciobanul moldovean. El apare in toate momentele subiectului fiind caracterizat direct si ...
Citeste mai mult
//
//
//
//
//
//
Caracterizarea personajelor la “O scrisoare pierduta”
Ioan Luca Caragiale
Ca dramaturg, I.L. Caragiale nu se remarcanuma prin arta compozitiei, a structurii conflictelor, ci si prin talentul ...
Citeste mai mult
Caracterizarea personajelor
“Baltagul”Mihail Sadoveanu
Romanul “Baltagul” ramane o scriere remarcabila si prin personajele sale.Exista personaje principale, secundare si episodice.
//
//
//
//
//
//
Vitoaria Lipan devine un tip reprezentativ dar care ...
Citeste mai mult
“Baltagul”
Mihail Sadoveanu
Romanul este o specie a genului epic, in proza cu o actiune mai complicata si de mai mare intindere, decat celelalte specii epice in proza desfasurata, de regula, pe ...
Citeste mai mult
Amurg de toamna
De L.Blaga
Date despre autor si opera:-Lucian Blaga,o presonalitate marcanta a culturii romanesti,a fost filozof,poet,prozator,dramaturg,si traducator.-ca poet propune alte modalitatii de explorare a universului,a lumi inconjuratoare.-poezia “Amurg de toamna”face ...
Citeste mai mult
Biografie Mihai Eminescu
1850 Mihai Eminescu se naste la Ipotesti pe data de 15 ianuarie ca si al saptelea copil al familiei Eminescu.
1858 Intre 1858 si 1860 Eminescu urmeaza scoala ...
Citeste mai mult