Cezara de Mihai Eminescu-rezumat
I
Ieronim este „frate laic” într‑o veche mănăstire italiană, unde ocupă „o chilie pe pereţii căreia erau aruncate cu creionul fel de fel de schiţe ciudate – ici un sfânt, colo un căţel zvârcolindu‑se în iarbă, colo icoana foarte bine executată a unei rudaşte, flori, tufe, capete de femei, bonete, papuci, în fine, o carte de schiţe risipită pe perete.”. Din portretul său aflăm că „O frunte naltă şi egal de largă asupra căreia părul formează un cadru luciu şi negru stă aşezată deasupra unor ochi adânciţi în boltele lor şi deasupra nasului fin, o gură cu buze subţiri, o bărbie rotunjită, ochii mulţumiţi, cum am zice, de ei înşişi privesc c‑un fel de conştiinţă de sine care‑ar putea deveni cutezanţă, expresia lor e un ciudat amestec de vis şi de raţiune rece.”.
Îl găseşte lenevind în chilie ca „un dulău când şi‑ntinde toţi muşchii în soare” prietenul său, bătrânul şi mucalitul călugăr Onufrei, care‑l invită în oraş: „ştiu într‑un loc vin bun, ştii colea, phiu! Om juca cărţi cu alţi frăţiori, om fuma din lulele lungi cât ziua de azi şi ne‑om uita pe fereşti la duduci! Se‑nţelege că fără…”.
II
Capitolul se deschide cu un dialog în cadrul căruia marchizul Castelmare o ameninţă pe contesa Cezara Bianchi cu o căsătorie forţată, spunând că tatăl fetei îi datora bani şi în schimbul iertării datoriei putea obţine acordul părintelui. Drept replică, Cezara îi cere să o lase în pace până după căsătorie („Vă veţi învoi amândoi asupra preţului ca doi oameni de onoare ce sunteţi… dar până nu‑ţi sunt femeie am dreptul de a te ruga să mă scuteşti…”).
După plecarea furioasă a marchizului, Cezara vede pe fereastră un călugăr bătrân, ca „un paiazzo într‑o rolă de intrigant”, însoţind pe altul tânăr ce „pare un demon… frumos, serios, nepăsător” şi îl cheamă imediat la ea pe bătrânul pictor Francesco spre a i‑l recomanda pe al doilea drept model pentru demonul din „Căderea îngerilor”, un tablou aflat în lucru. Francesco, intuindu‑i nevoia de dragoste a fetei, impasul ei, se oferă să o sprijine: „Tu vrei să iubeşti… toată fibra inimii tale tremură la această vorbă… Vrei dar ca un bărbat pe care nu‑l iubeşti, acel Castelmare, să te ia de soţie…? Ştii că sunt bogat… ştii că te iubesc ca pe fiica mea… ştii că tatăl tău te‑ar vinde dacă i s‑ar plăti preţul ce‑l cere, căci e sărac, desfrânat, jucător… şi că nu‑i altă cale să scapi de nenorocire decât fugind de această casă. Vrei un părinte?… Iată‑mă… Vrei o casă? A mea îţi stă deschisă. Vrei un amant, Cezara? Iată‑l.”. În acest timp, Cezara „Privea la Ieronim. Ce frumos era… Inima tremura‑n ea… l‑ar fi omorât dacă ar fi fost al ei… Era nebună.”, era răscolită de dorinţă, de pasiune, de „acea nemărginire de simţiri care se grămădesc nu în amorul însuşi, ci în setea de amor.”.
III
Ieronim ridică de la poştă o scrisoare trimisă de unchiul său, Euthanasius, un bătrân sihastru, care îi înfăţişează locul unde trăieşte, o insulă înconjurată de stânci prin care se pătrunde, printr‑o peşteră, pe o gaură mascată de o stâncă mişcătoare, către interiorul insulei, alcătuit dintr‑o vale plină de flori şi albine, udată de patru izvoare ce alcătuiesc un lac în mijlocul căruia se află o altă insulă, având şi ea o peşteră, înconjurată de o dumbravă de portocali. Pe pereţii ei Euthanasius – îşi informează acesta nepotul în continuare – sculptase pe „Adam şi Eva… Am cercat a prinde în aceste forme inocenţa primitivă… Nici unul din ei nu ştie încă ce e iubirea… ei se iubesc fără s‑o ştie… formele sunt virgine şi necoapte…”, cuplul format din Venus şi Adonis, unde zeiţa greacă „e numai amor”. Aceeaşi scrisoare cuprinde filosofia bătrânului („Viaţa internă a istoriei e instinctivă; viaţa exterioară, regii, popii, învăţaţii, sunt lustru şi frază şi, cum de pe haina de mătasă pusă pe un cadavru nu poţi cunoaşte în ce stare se află, astfel de pe aceste vestminte mincinoase nu poţi cunoaşte cum stăm cu istoria însăşi.”; toate doctrinele „religioase, filozofice, de drept” nu fac decât să acopere faptul că omul e dominat de instincte).
IV
Privind ascunsă, din spatele unui paravan, Cezara asistă la şedinţa de pictură al cărei model este Ieronim. Când îl vede dezbrăcat, „era să răcnească… dar îşi astupă gura c‑o mânuţă şi cu alta ochii. [...] Sânii îi crescuse atât de bătăile inimii încât sărise un bumb de la pieptăraşul cam îngust de catifea neagră… [...] Apoi ridică un degeţel… cel mic, deasupra ochilor şi se uită printre degete… Văzu un cap frumos pe nişte umeri largi şi albi, pe un bust ce părea lucrat în marmură… Acum era să‑i plesnească colanul… ea‑l deschise din sponci şi, răsuflând din ce în ce mai liniştit, începu să privească întregul acel model frumos, din a cărui muşchi şi forme respira mândria şi nobleţa…”. După şedinţa de pictură, Cezara se refugie „în buduarul ei, s‑aruncă pe pat, ş‑ascunse faţa în perini şi boţea tot ce încăpea în mâini.”, unde o găsi Francesco, care o întreabă dacă îi place Ieronim; drept răspuns, „Ea şopti ceva neînţeles, cu ochii plini de lacrimi şi dorinţă.”.
V
Cezara îi scrie lui Ieronim arătându‑şi supusă dragostea („De ce să mai îmbrac amorul cu vălul ruşinii… când te iubesc, când aş primi să fiu servitoarea ta, numai să mă suferi într‑un colţ al casei”); drept răspuns, Ieronim este sceptic în legătură cu acest sentiment („dacă suspin, dacă doresc… n‑aud eu din toate părţile aceleaşi suspine ordinare, aceleaşi daruri… ordinare, căci care‑i scopul lor? Plăcerea dobitocească, reproducerea în muşinoiul [muşuroiul] pământului de viermi noi cu aceleaşi dorinţe murdare în piept, pe care le îmbracă cu lumina lunii şi cu strălucirea lacurilor”) şi o refuză sub pretextul amorului platonic („fii steaua cea din cer – rece şi luminoasă – ş‑atunci ochii mei s‑or uita etern la tine!”). Ulterior, când Francesco le face cunoştinţă, Ieronim oferă Cezarei câteva precizări: „Nu iubesc pe nimeni, dar dacă aş iubi, sigur că tu ai trebui să fii amanta mea. Simt o adoraţie în mine care poate ar deveni amor… dacă… ei bine, dacă nu m‑ai iubi tu pe mine.”.
VI
Continuă întâlnirile celor doi, cu sentimente ambigue din partea lui Ieronim căruia „îi plăcea să asculte de ea ca un copil de soră‑sa mai mare şi, drept vorbind, ea abuza într‑un mod neiertat de această putere ce avea asupra lui. El simţea în prezenţa ei un fel de duioşie în inimă, un fel de fior fără de înţeles a cărui suvenire îl urmărea zile întregi. Nu se putea zice că era amor, căci, deşi‑i plăcea prezenţa ei, totuşi îi plăcea şi mai mult ca, departe de ea, să cugete la dânsa. În asemenea resuveniruri, în care el se juca cu imaginea‑i, prezenţa ei aievea îi era chiar supărătoare. Simţea pare că un ghimpe în inimă când era de faţă, nu mai avea acea libertate de vis care era esenţa vieţii sale şi singura fericire a unui caracter mulţumit, fără amor şi fără ură.”.
O întâlnire din curtea palatului Bianchi însă fusese urmărită de către marchizul Castelmare, pe ascuns, iar Cezara, bănuind aceasta, în urma unui foşnet suspect, îi dă iubitului său sabie. Drept urmare a deconspirării, pe o stradă lăturalnică va avea loc un duel între rivali, soldat cu rănirea gravă a marchizului, după cum aflăm din capitolul următor.
VII
Obligat să fugă din oraş datorită faptului că duelurile erau interzise, Ieronim ia barca dată de Francesco şi ajunge cu ea pe o insulă stâncoasă, în dreptul căreia se găsea, pe continent, o mănăstire de măicuţe. Pătrunde în interiorul insulei, printr‑o intrare ascunsă de o stâncă ce se mişca din loc, aflată în fundul unei peşteri, şi îşi dă seama că se află pe insula lui Euthanasius. De la bătrânul sihastru îi rămăsese o scrisoare de adio, în peştera unde acesta locuise, cu descrierea ritualului morţii sale: „Mă voi aşeza sub cascada unui pârâu; liane şi flori de apă să încunjure cu vegetaţia lor corpul meu şi să‑mi străţese părul şi barba cu firele lor… şi‑n palmele‑mi întoarse spre izvorul etern al vieţii, «soarele», viespii să‑şi zidească fagurii, cetatea lor de ceară. Râul curgând în veci proaspăt să mă dizolve şi să mă unească cu întregul naturii, dar să mă ferească de putrejune. Astfel cadavrul meu va sta ani întregi sub torentul curgător, ca un bătrân rege din basme, adormit de sute de ani într‑o insulă fermecată.”.
VIII
„ În ziua‑n care era să se serbeze cununia Cezarei cu Castelmare, tatăl ei, marchizul Bianchi, muri de apoplexie în mijlocul paharelor şi a comesenilor săi.”; profitând de ocazie, fiica amână cu un an, pentru perioada de doliu, căsătoria şi se retrage la mănăstire. Acolo „În zilele calde ea se dezbrăca şi, lăsându‑şi hainele‑n boschete, se cobora la mare. Chip minunat, arătare de zăpadă în care tânăra delicateţe, dulcea moliciune a copilăriei era întrunită cu frumuseţea nobilă, coaptă, suavă, pronunţată a femeii.”. Asemenea iubitului său, despre care nu mai ştia nimic, fapt ce o făcea să sufere, ajunge pe insula lui Euthanasius, în timpul când înota în mare, descoperindu‑i cuprinsul secret. Crede la început, când îşi vede iubitul printre arbori, că este o arătare a visurilor ei, dar apoi, înţelegând că are în faţă realitatea şi că se află în braţele lui, „toată cugetarea ei se‑mprospătase, toate visele ei reveneau splendide şi doritoare la viaţă.. Ea nu se mai sătura privindu‑l… Şi uitase starea în care era.”.
Tag-uri : Cezara de Mihai Eminescu-rezumat,Cezara de Mihai Eminescu-rezumat, nuvela cezara
Alte articole din aceeasi categorie
.jpg)
Alexandru Lapusneanul, de Costache Negruzzi - nuvelă istorică
// // // // // // Considerată prima nuvelă istorică românească, opera lui Costache Negruzzi Alexandru Lăpuşneanul apare în anul 1840, în revista „Dacia literară”, încadrându-se perfect în programul romantic ...Citeste mai mult.jpg)
În Dulcele Stil Clasic, N. Stănescu
Universul liric // // // // // // Poezia În dulcele stil clasic deschide volumul din 1970, volum ce aparţine celei de-a doua etape a creţiei poetului, în care adevărata rafinare ...Citeste mai mult.jpg)
Moromeţii de Marin Preda
Scriitor realist modern, M.Preda este creatorul unui roman tulburator prin sensurile lui, prin universul artistic si personajul creat // // // // // // Ca orice roman, el reprezintăo scriere amplă ...Citeste mai mult.jpg)
Moara cu Noroc de I. Slavici - caracterizarea lui Ghiţă
// // // // // // „Nuvelă solidă cu subiect de roman” (G. Călinescu), opera lui I. Slavici urmăreşte cu minuţiozitate zbuciumul sufletesc al unor personaje complexe, puternic individualizate prin ...Citeste mai mult.jpg)
Maitreyi de M. Eliade - Scenariul arhetipal al erosului si evoluţia cuplului
Incipitul romanului îl surprinde pe protagonist în încercarea de a-şi aminti ziua în care a întâlnit-o pe Maitreyi, neliniştit de faptul că nu poate retrăi aievea mirarea, nesiguranţa şi turburarea ...Citeste mai mult.jpg)
Ion de L. Rebreanu - roman realist-interbelic
Într-o epocă ce denunţa criza romanului românesc, opera romancierului L. Rebreanu reprezintă prima contribuţie fundamentală la crearea romanului românesc modern. // // // // v Apărut în 1920, romanul Ion este ...Citeste mai mult.jpg)
Ion de L. Rebreanu, Caracterizare personaj principal
// // // // // // Liviu Rebreanu creează în opera sa Ion o galerie bogată de personaje, dominantă fiind imaginea lui Ion, „simbolul individual al ţăranului român, setos până ...Citeste mai mult.jpg)
Riga Crypto și Laponia Enigel, I. Barbu
Univers liric Poemul se integrează în ciclul Uvedenrode din volumul Joc secund şi se încadrează în cea de-a doua etapă a creaţiei lui Barbu- „baladesc şi de evocare balcanică”. Sub aspect compoziţional, ...Citeste mai mult.jpg)
Eu nu strivesc corola de minuni a lumii, de Lucian Blaga -artă poetică
Specificul universului poetic blagian Deschizând volumul de debut al lui L. Blaga – Poemele luminii- , poezia Eu nu strivesc corola de minuni a lumii este una dintre cele mai cunoscute ...Citeste mai mult.jpg)
Baltagul de M. Sadoveanu
Opera sadoveniană reprezintă epopeea noastră naţională, o mărturisire artistică a unui mod de a gândi şi de a simţi. Venind din folclor, din Neculce şi Creangă, Sadoveanu este un scriitor ...Citeste mai mult.jpg)
Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război de Camil Petrescu, Caracterizare personaj principal
Personajul principal din romanul „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război”, Ştefan Gheorghidiu, sublocotenent într-un regiment de infanterie, trimis pentru fortificarea văii Prahovei, este concentrat de curând, ceea ce ...Citeste mai mult.jpg)
Povestea lui Harap-Alb, Ion Creangă - basmul cult
Opera lui Ion Creangă s-a statornicit în literatură ca unul dintre cele mai rezistente momente ale prozei artistice româneşti durabile, tocmai pentru că a reuşit să prindă în ea sensul ...Citeste mai mult.jpg)
Ion de L. Rebreanu, Caracterizare Ana
// // // // // // Tipologic, Ana întruchipează destinul femeii din mediul rural, adânc stratificat şi stăpânit de o mentalitate pe măsură, ea reprezentând „două braţe de lucru, o ...Citeste mai mult.jpg)
ALEXANDRU LAPUSNEANUL, de Costache Negruzzi
ALEXANDRU LĂPUŞNEANUL, de Costache Negruzzi - caracterizarea personajului principal- Considerată prima nuvelă istorică românească, opera lui Costache Negruzzi evocă, într-un spaţiu concentrat, momente din cea de-a doua domnie a lui Alexandru ...Citeste mai mult
Caprioara din vis de Vasile Voiculescu-rezumat
Un bătrân sculptor animalier mărturiseşte tovarăşilor ...Citeste mai mult
Creanga de aur de Mihail Sadoveanu-rezumat
I // // // // // // E vorba de părinţii noştri de demult, iar stăruinţa bătrânului mag de odinioară e departe de a fi o simplă iluzie August 1926. Într‑o tabără ...Citeste mai mult
Baltagul de Mihail Sadoveanu - rezumat
// // // // // // Stăpâne, stăpâne, Mai chiamă ş‑un câne… I Romanul începe cu o legendă: îndată după facerea lumii, Dumnezeu „a pus rânduială” diferitelor neamuri: ţiganilor „să cânte cu cetera”, ...Citeste mai mult
Zodia cancerului sau vremea Ducai - Vodă de Mihail Sadoveanu - rezumat
I În care se vede cum intră în Moldova un călător dintr‑o ţară depărtată şi cum Ilie Turculeţ nu‑i numai căpitan de steag, ci şi cititor în stele // // // // // ...Citeste mai mult
Mesterul Manole de Lucian Blaga - rezumat
// // // // // // ACTUL ÎNTÂI Scena reprezintă „Cămara de lucru a lui Manole. Multe, foarte multe lumânări aprinse – pe masă, pe blidar, în fereastră. Pe masă e ...Citeste mai mult
Concert din muzica de Bach de Hortensia-Papadat-Bengescu - rezumat
Acest roman s‑a citit pe măsură ce a fost scris şi a fost lucrat pe măsură ce s‑a citit în şedinţele literare ale cenaclului „Sburătorul” din anul 1925. I Doctorul Rim – profesor universitar ...Citeste mai mult
Craii de Curtea -Veche de Mateiu Caragiale - rezumat
„Que voulez‑vous, nous sommes ici aux portes de l’Orient, ...Citeste mai mult
Patul lui Procust de Camil Petrescu - rezumat
I Romanul începe cu o scrisoare a doamnei T. unul dintre personaje, adresată naratorului; acestei scrisori naratorul îi ataşează o notă de subsol, a sa, ce precizează că doamna T. „Ca ...Citeste mai mult
Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu - rezumat
// // // // // // La Piatra Craiului, în munte Naratorul, Ştefan Gheorghidiu, arată în amintirile sale scrise că „în primăvara anului 1916, ca sublocotenent proaspăt, întâia dată concentrat”, luase ...Citeste mai mult
Suflete tari de Camil Petrescu - rezumat
ACTUL I // // // // // // Suntem „Către sfârşitul după‑amiezii, prin toamna lui 1913, în casa lui Matei Boiu‑Dorcani”, unde „E o atmosferă bătrânească, dar în acelaşi timp de ...Citeste mai mult
Jocul ielelor de Camil Petrescu - rezumat
ACTUL I Tabloul I // // // // // // Scena înfăţişează direcţiunea ziarului Dreptatea sociala, de lângă parcul Oteteleşeanu, din Bucureşti, având ca elemente distinctive o panoplie de scrimă şi portretul ...Citeste mai mult
Apus de soare de Barbu Stefanescu Delavrancea-rezumat
ACTUL I Scena I Decorul reprezintă „o aripă a castelului din Suceava, cu ferestre cu gratii de fer, sfârşindu‑se cu o terasă pusă pe tălpi de peatră”. Se vede „ograda domnească, cu ...Citeste mai mult
Mara de Ioan Slavici - rezumat
// // // // // // Capitolul I Sărăcuţii mamei Mara este, arată naratorul, o văduvă cu doi copii mici, din Radna, lângă Lipova; fostul ei soţ, Bârzovanu, „era, când a fost, ...Citeste mai mult
Pădureanca de Ioan Slavici- rezumat
I Este vreme de holeră, în câmpia bănăţeană, stăpânirea interzisese deplasarea oamenilor între localităţi, instituind măsuri de carantină, dar Busuioc, „bogătoiul” din Curtici, nu vrea să audă de acestea, trimiţându‑şi fiul, ...Citeste mai mult
Moara cu noroc-de-Ioan Slavici-rezumat
I Soacra lui Ghiţă îşi spune părerea în legătură cu intenţia ginerelui ei de a lua în arendă cârciuma numită Mora cu noroc, de lângă Ineu, adresându‑se ginerelui şi fiicei, Ana: ...Citeste mai mult
În vreme de război de Ion Luca Caragiale -rezumat
// // // // // // I Autorul arată că tâlharii „foarte‑ndrăzneţi şi foarte cruzi”, care „băgaseră spaima în trei hotare” au fost prinşi. Aceştia „începuseră cu hoţie de cai; apoi, ...Citeste mai mult
O scrisoare pierdută de Ion Luca Cargiale -rezumat
Acţiunea se petrece „În capitala unui judeţ de munte, în zilele noastre”, precizează indicaţia de regie a piesei. ACTUL I Decorul reprezintă „O anticameră bine mobilată. Uşă în fund cu două ferestre ...Citeste mai mult
O noapte furtunoasă de Ion Luca Caragiale-rezumat
ACTUL I Scena reprezintă „O odaie de mahala.” cu „Mobile de lemn şi paie.” şi „în fund, rezemată de fereastră, o puşcă de gardist [membru al gărzii civice] cu spanga [baioneta] ...Citeste mai mult
Amintiri din copilarie de Ion Creanga - rezumat
I Naratorul începe prin a evoca satul copilăriei sale, aşa cum era în timpul când el începuse a se „ridica băieţaş la casa părinţilor” săi: „Ş‑apoi Humuleştii, şi pe vremea aceea, ...Citeste mai mult
Povestea lui Harap-Alb de Ion Creanga-rezumat
// // // // // // Verde‑Împărat trimite fratelui său, Craiul, care „era odată într‑o ţară”, o scrisoare pentru a‑i cere să‑i dea pe unul dintre cei trei fii ai ...Citeste mai mult
Moș Nichifor Coțcariul de Ion Creanga - rezumat
„Moş Nichifor Coţcariul [îşi începe povestitorul relatarea, probabil după informaţii primite de la tatăl său şi transmise acestuia de la „bătrânii, care auziseră din gura lui moş Nichifor”] nu‑i o ...Citeste mai mult
Făt Frumos din lacrimă de Mihai Eminescu-rezumat
Acţiunea basmului se petrece „pe când oamenii, cum sunt ei azi, nu erau decât în germenii viitorului, pe când Dumnezeu călca încă cu picioarele sale sfinte pietroasele pustii ale pământului”. ...Citeste mai mult
Sărmanul Dionis de Mihai Eminescu -rezumat
// // // // // // Vorbind în sine, Dionis constată că felul în care percepe lumea depinde de organele de simţ („dacă închid un ochi văd mâna mea mai ...Citeste mai mult
Despot Vodă de Vasile Alecsandri-rezumat
Legendă istorică în versuri 5 acturi şi 2 tablouri ACTUL I Tabloul I Decorul reprezintă „Culmea Carpaţilor ce desparte Bucovina de Transilvania”. Scena 1 Doi plăieşi, Jumătate şi Limbă‑Dulce, paznici ai graniţei, se află la hotar, ...Citeste mai mult
Chirița în Provinție de Vasile Alecsandri-rezumat
// // // // // // Comedie cu cântice, în 2 acte ACTUL I Decorul reprezintă „o ogradă de curte boierească la ţară.”, având în stânga locuinţa personajului principal, Chiriţa Bârzoi, în ...Citeste mai mult
Alexandru Lapusneanul de Costache Negruzzi -rezumat
// // // // // // I „Dacă voi nu mă vreţi, eu vă vreu...” Alexandru Lăpuşneanul revine în ţară, „întovărăşit de şepte mii spahii şi de vro trei mii oaste de ...Citeste mai mult.jpg)
Miron Costin
MIRON COSTIN (1633-1691) cronicar de seama si inalt dregator, poet si om de arme, filozof si diplomnat, fire plecata spre studii si prelungi lecture a fost unul dintre cei mai importanti ...Citeste mai mult.jpg)
Ion Neculce, Viata lui Ion Neculce, Scrierile lui Ion Neculce
ION NECULCE (1672-1745)Cronicar moldovean, un nume rasunator in literatura romana, s-a nascut in Prigoreni, langa Targul Frumos.Ion Neculce a fost numit in 1691 in slujba de postelnic, apoi in cea ...Citeste mai mult
Noaptea, Pastel Vasile Alecsandri, demonstratie ca poezia este pastel
Vasile Alecsandri Pastelul este o specie a genului liric, poezie descriptive care prezinta un aspect al naturii, cu univers vegetal sau fantastic, un moment calendaristic, prin intermediul caruia se exprima sentimentele ...Citeste mai mult
Caracterizare personaj principal al operei literare Miorita
// // // // // // Caracterizarea personajului principal al operei “Miorita” Personajul orincipal al baladei populare “Miorita” este ciobanul moldovean. El apare in toate momentele subiectului fiind caracterizat direct si ...Citeste mai mult
O scrisoare pierdută, I.L. Caragiale Caracterizarea personajelor
// // // // // // Caracterizarea personajelor la “O scrisoare pierduta” Ioan Luca Caragiale Ca dramaturg, I.L. Caragiale nu se remarcanuma prin arta compozitiei, a structurii conflictelor, ci si prin talentul ...Citeste mai mult
Baltagul, de Mihail Sadoveanu, Caracterizarea personajelor
Caracterizarea personajelor “Baltagul”Mihail Sadoveanu Romanul “Baltagul” ramane o scriere remarcabila si prin personajele sale.Exista personaje principale, secundare si episodice. // // // // // // Vitoaria Lipan devine un tip reprezentativ dar care ...Citeste mai mult
Referat Baltagul, de Mihail Sadoveanu
“Baltagul” Mihail Sadoveanu Romanul este o specie a genului epic, in proza cu o actiune mai complicata si de mai mare intindere, decat celelalte specii epice in proza desfasurata, de regula, pe ...Citeste mai mult
Amurg de toamnă, de Lucian Blaga
Amurg de toamna De L.Blaga Date despre autor si opera:-Lucian Blaga,o presonalitate marcanta a culturii romanesti,a fost filozof,poet,prozator,dramaturg,si traducator.-ca poet propune alte modalitatii de explorare a universului,a lumi inconjuratoare.-poezia “Amurg de toamna”face ...Citeste mai mult