Wednesday, 04 December, 2024

Turda, Ioan Ratiu, 54/3, Tel. 0264312565 , dacicusmedia@gmail.com, afaceriardelene@gmail.com

Cantareata cheala de Eugene Ionesco-rezumat

                                               

                              Traducere de Radu Popescu şi Dinu Bondi

Scena I                                  

Decorul reprezintă un interior burghez tipic englezesc, într‑o „Seară englezească”, pe când „Domnul Smith, englez, în fotoliul său englezesc şi în papucii săi englezeşti, îşi fumează pipa sa englezească şi citeşte un ziar englezesc.”. Totul este englezesc, inclusiv „o lungă tăcere englezească”, instaurată între domnul Smith şi doamna Smith, soţia sa. Cele două personaje sunt singure pe scenă.

Aflându‑se cei doi după cină, doamna Smith observă faptul că au „mâncat supă, peşte, cartofi cu slănină, salată englezească. Copiii au băut apă englezească. Am mâncat bine astă‑seară. Asta pentru că locuim în împrejurimile Londrei şi pentru că ne numim Smith.”. Răspunsul domnului Smith priveşte calitatea mai bună a uleiului de la băcanul din colţul străzii comparativ cu uleiul băcanului de peste drum de casa lor şi cu al băcanului din valea de lângă locuinţă. Continuând discuţia despre alimente, doamna Smith afirmă, în relaţie cu sosirea unui băcan bulgar, că „Iaurtul este excelent pentru stomac, rinichi, apendicită şi apoteoză.”.

Această informaţie asupra iaurtului, doamna Smith o primise – arată ea – de la doctorul Mackenzie‑King, care s‑a operat pentru a experimenta pe sine efectul operaţiei de ficat recomandate pacientului său, domnul Parker. Acesta din urmă a murit în urma operării sale, ceea ce ar fi însemnat ca şi Mackenzie‑King să moară, deoarece „un medic conştiincios trebuie să moară odată cu bolnavul, dacă nu se pot salva împreună. Comandantul unei nave piere odată cu nava, în valuri. Nu‑ supravieţuieşte.”, socoteşte domnul Smith. Apoi soţul îşi manifestă perplexitatea în legătură cu ziarul pe care tocmai îl citea: „Iată un lucru pe care nu‑l înţeleg. Pentru ce la rubrica stării civile, în ziar, se precizează întotdeauna etatea personajelor decedate şi niciodată a noilor născuţi.?”, aspect care i se pare „un nonsens”.

 Discuţia continuă în legătură cu Bobby Watson, al cărui deces îl anunţă ziarul citit de către domnul Smith, iar la manifestarea surprizei doamnei Smith, bărbatul ei se miră, socotind informaţia cunoscută soţiei („A murit acum doi ani. Adu‑ţi aminte, am fost la înmormântarea lui acum un an şi jumătate.”). Decesul pare a clarifica unele lucruri – deşi nu total – deoarece pe soţia lui Bobby Watson „O chema ca pe el, Bobby Watson. Cum aveau acelaşi nume, nu‑i puteai distinge pe unul de altul când îi vedeai împreună. Numai după moartea lui s‑a putut şti cu adevărat care era unul şi care celălalt. Totuşi, şi astăzi mai sunt unii care o confundă cu mortul şi‑i prezintă lui condoleanţe.”, precizează doamna Smith. Şi, deoarece soţia lui nu a văzut‑o niciodată, domnul Smith i‑o descrie pe Bobby Watson spunând că „Are trăsături regulate şi totuşi nu se poate spune că e frumoasă. E prea înaltă şi prea voinică. N‑are trăsături regulate şi totuşi se poate spune că e foarte frumoasă. E cam micuţă şi cam slăbuţă.”.

Discuţia se încheie pe o notă încărcată, deoarece domnul Smith consideră în cele din urmă „neroade” întrebările soţiei sale, iar aceasta îl blamează – „Toţi bărbaţii sunt la fel! Staţi toată ziua cu ţigara în gură sau vă pudraţi şi vă faceţi buzele, de cincizeci de ori pe zi, dacă nu sunteţi porniţi a bea fără întrerupere!”.

 Scena II

Soseşte Mary, fata în casă aflată în serviciul familiei Smith, revenită de la o întâlnire, presupunem, amoroasă („Am fost la cinema cu un bărbat şi am văzut un film cu femei.”), şi anunţă sosirea doamnei şi domnului Martin, invitaţi ai familiei Smith, pe care Mary îi găsise în faţa uşii de la intrare. Doamna Smith: „Ah, da,. Îi aşteptam. Şi ne era foame. Văzând că nu mai vin, era cât pe‑aici să mâncăm fără ei. N‑am mâncat nimic toată ziua.”.

Scena III

Mary îi ceartă pe musafiri: „De ce‑aţi venit atât de târziu? Nu sunteţi politicoşi. Trebuia să veniţi la timp. Înţeles? Luaţi totuşi loc şi aşteptaţi acum.”.

Scena IV

Doamna şi domnul Martin sunt singuri în cameră, domnul Martin comunică doamnei Martin impresia de a o fi întâlnit înainte undeva. Încercând să reconstituie felul în care s‑au cunoscut, cei doi constată că au sosit de la Manchester cu acelaşi tren, în aceeaşi zi, au avut locuri în acelaşi compartiment – „Ce ciudat! Ce bizar! Şi ce coincidenţă!”, exclamă doamna Martin. Că locuiesc în acelaşi imobil, acelaşi apartament şi că dorm în acelaşi pat, spre mirarea doamnei Martin („Ce ciudat, Doamne, ce bizar! Şi ce coincidenţă!”), şi a domnului Martin („Ce ciudat, ce ciudat, şi ce coincidenţă!”). Pentru ca, finalmente, să constate că au acelaşi copil, şi să se recunoască reciproc („tu eşti, darling!”, exclamă ambii). Ceea ce îi face să adoarmă, îmbrăţişaţi, în acelaşi fotoliu.

Scena V

Mary, aflată şi ea pe scenă, alături de doamna şi domnul Martin, vorbeşte despre Elisabeth şi Donald, neinvocaţi anterior, socotind că „Elisabeth nu este Elisabeth, Donald nu este Donald.”, pentru că „în timp ce copilul lui Donald are ochiul alb în dreapta şi ochiul roşu în stânga, copilul Elisabethei are ochiul roşu în dreapta şi ochiul alb în stânga!”, apoi îşi declină identitatea – Sherlock Holmes.

Scena VI

Pe scenă sunt prezenţi soţii Martin, fără Mary însă. Domnul Martin îi cere soţiei să uite tot ce s‑a întâmplat, din moment ce s‑au regăsit.

Scena VII

Alături de domnul şi doamna Martin se găsesc şi soţii Smith, cu toţii angajaţi într‑o discuţie, iniţial referitoare la evenimente deosebite ce se pot vedea în oraş, cum ar fi „un domn care stătea pe o bancă citindu‑şi liniştit ziarul.”, în metrou.

Apoi, pentru că se aude soneria de la intrare, doamna Smith îşi anunţă intenţia de a nu mai deschide, argumentând prin faptul că se mai sunase anterior fără ca să fie cineva acolo, ceea ce s‑ar putea repeta. Şi concluzionează: „Experienţa ne învaţă că, atunci când se anunţă sunând la uşă, niciodată nu e cineva.”.

Domnul Smith va deschide totuşi uşa, în faţa ei aflându‑se Căpitanul de pompieri.

Scena VIII

De faţă sunt personajele din scena de dinainte, la care se adaugă şi Căpitanul de pompieri, aflat acolo cu sarcina de a stinge incendiile din oraş, prin interogarea locuitorilor asupra focului pe care s‑ar putea să îl aibe în casă. Justificarea demersului său o constituie dificultatea de a importa incendii, întrucât „se aduc mai greu. Prea multe taxe!”, crede acesta.

Personajele spun anecdote, printre care „«Câinele şi Boul», fabulă experimentală: odată, un alt bou îl întreba pe un alt câine: de ce nu ţi‑ai înghiţit trompa? S‑avem iertare, răspunse câinele, din cauză c‑am crezut că sunt elefant.”, narată de către pompier.

 Scena IX

Se alătură şi Mary personajelor aflate în scenă, bucuroasă în a‑l găsi acolo pe Căpitanul de pompieri, acesta mărturiseşte fericit că „Ea este aceea care mi‑a stins primele incendii.”. Pentru ca fata să recite apoi o poezie în onoarea căpitanului („O piatră a luat foc/ Castelul a luat foc/ Pădurea a luat foc/ Bărbaţii au luat foc/ Femeile au luat foc”…), pe când soţii Smith o împing afară din încăpere.

Scena X

Pompierul îşi anunţă intenţia de a pleca, fiind solicitat de „un foc de paie şi o mică arsură la stomac”, apoi şi pleacă.

Scena XI

Are loc un schimb de replici între cei rămaşi – „Domnul Smith: Se umblă cu picioarele, dar încălzirea se face cu electricitate sau cu cărbuni./ Domnul Martin: Cel care vinde azi un bou, mâine va avea un ou./ Doamna Smith: În viaţă, trebuie să priveşti pe fereastră./ Doamna Martin: Te poţi aşeza pe scaun, când scaunul n‑are perspectivă.”... Încheiat printr‑o replică rostită de „Toţi împreună, în culmea furiei”, pe când lumina se stinge: „E pe‑acolo, e pe‑aici, nu‑i pe‑acolo, e pe‑aici, nu‑i pe‑acolo, e pe‑aici, nu‑i pe‑acolo, e pe‑aici, nu‑i pe‑acolo, e pe‑aici, nu‑i pe‑acolo, e pe‑aici, nu‑i pe‑acolo, e pe‑aici!”. La reaprinderea ei, soţii Martin se află aşezaţi asemenea soţilor Smith la începutul piesei.

Tag-uri:Cantareata cheala de Eugene Ionesco-rezumat,Cantareata cheala de Eugene Ionesco-rezumat, Cantareata cheala - caracterizarea personajelor

 

 

 

Alte articole din aceeasi categorie

Photo

Alexandru Lapusneanul, de Costache Negruzzi - nuvelă istorică

// // // // // // Considerată prima nuvelă istorică românească, opera lui Costache Negruzzi Alexandru Lăpuşneanul apare în anul 1840, în revista „Dacia literară”, încadrându-se perfect în programul romantic ...Citeste mai mult

Photo

În Dulcele Stil Clasic, N. Stănescu

Universul liric // // // // // // Poezia În dulcele stil clasic deschide volumul din 1970, volum ce aparţine celei de-a doua etape a creţiei poetului, în care adevărata rafinare ...Citeste mai mult

Photo

Moromeţii de Marin Preda

Scriitor realist modern, M.Preda este creatorul unui roman tulburator prin sensurile lui, prin universul artistic si personajul creat // // // // // // Ca orice roman, el reprezintăo scriere amplă ...Citeste mai mult

Photo

Moara cu Noroc de I. Slavici - caracterizarea lui Ghiţă

// // // // // // „Nuvelă solidă cu subiect de roman” (G. Călinescu), opera lui I. Slavici urmăreşte cu minuţiozitate zbuciumul sufletesc al unor personaje complexe, puternic individualizate prin ...Citeste mai mult

Photo

Maitreyi de M. Eliade - Scenariul arhetipal al erosului si evoluţia cuplului

Incipitul romanului îl surprinde pe protagonist în încercarea de a-şi aminti ziua în care a întâlnit-o pe Maitreyi, neliniştit de faptul că nu poate retrăi aievea mirarea, nesiguranţa şi turburarea ...Citeste mai mult

Photo

Ion de L. Rebreanu - roman realist-interbelic

Într-o epocă ce denunţa criza romanului românesc, opera romancierului L. Rebreanu reprezintă prima contribuţie fundamentală la crearea romanului românesc modern. // // // // v            Apărut în 1920, romanul Ion este ...Citeste mai mult

Photo

Ion de L. Rebreanu, Caracterizare personaj principal

// // // // // // Liviu Rebreanu creează în opera sa Ion o galerie bogată de personaje, dominantă fiind imaginea lui Ion, „simbolul individual al ţăranului român, setos până ...Citeste mai mult

Photo

Riga Crypto și Laponia Enigel, I. Barbu

Univers liric Poemul se integrează în ciclul Uvedenrode din volumul Joc secund  şi se încadrează în cea de-a doua etapă a creaţiei lui Barbu- „baladesc şi de evocare balcanică”. Sub aspect compoziţional, ...Citeste mai mult

Photo

Eu nu strivesc corola de minuni a lumii, de Lucian Blaga -artă poetică

Specificul universului poetic blagian Deschizând volumul de debut al lui L. Blaga – Poemele luminii- , poezia Eu nu strivesc corola de minuni a lumii este una dintre cele mai cunoscute ...Citeste mai mult

Photo

Baltagul de M. Sadoveanu

Opera sadoveniană reprezintă epopeea noastră naţională, o mărturisire artistică a unui mod de a gândi şi de a simţi. Venind din folclor, din Neculce şi Creangă, Sadoveanu este un scriitor ...Citeste mai mult

Photo

Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război de Camil Petrescu, Caracterizare personaj principal

Personajul principal din romanul „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război”, Ştefan Gheorghidiu, sublocotenent într-un regiment de infanterie, trimis pentru fortificarea văii Prahovei, este concentrat de curând, ceea ce ...Citeste mai mult

Photo

Povestea lui Harap-Alb, Ion Creangă - basmul cult

Opera lui Ion Creangă s-a statornicit în literatură ca unul dintre cele mai rezistente momente ale prozei artistice româneşti durabile, tocmai pentru că a reuşit să prindă în ea sensul ...Citeste mai mult

Photo

Ion de L. Rebreanu, Caracterizare Ana

// // // // // // Tipologic, Ana întruchipează destinul femeii din  mediul rural, adânc stratificat şi stăpânit de o mentalitate pe măsură, ea reprezentând  „două braţe de lucru, o ...Citeste mai mult

Photo

ALEXANDRU LAPUSNEANUL, de Costache Negruzzi

ALEXANDRU LĂPUŞNEANUL, de Costache Negruzzi - caracterizarea personajului principal-                   Considerată prima nuvelă istorică românească, opera lui Costache Negruzzi evocă, într-un spaţiu concentrat, momente din cea de-a doua domnie a lui Alexandru ...Citeste mai mult

Photo

Caprioara din vis de Vasile Voiculescu-rezumat

                                                    Un bătrân sculptor animalier mărturiseşte tovarăşilor ...Citeste mai mult

Photo

In mijlocul lupilor de Vasile Voiculescu-rezumat

                                                      // // // // // ...Citeste mai mult

Photo

Lostrita de Vasile Voiculescu - rezumat

                                                       // // // // ...Citeste mai mult

Photo

George Calinescu -Enigma Otiliei- rezumat

                                                       G. CĂLINESCU     ...Citeste mai mult

Photo

La tiganci de Mircea Eliade - rezumat

// // // // // //                                                 ...Citeste mai mult

Photo

Maitreyi de Mircea Eliade - rezumat

// // // // // //                                                 ...Citeste mai mult

Photo

Fratii Jderi de Mihail Sadoveanu - rezumat

// // // // // //                                                 ...Citeste mai mult

Photo

Creanga de aur de Mihail Sadoveanu-rezumat

 I // // // // // // E vorba de părinţii noştri de demult, iar stăruinţa bătrânului mag de odinioară e departe de a fi o simplă iluzie  August 1926. Într‑o tabără ...Citeste mai mult

Photo

Baltagul de Mihail Sadoveanu - rezumat

// // // // // // Stăpâne, stăpâne, Mai chiamă ş‑un câne… I Romanul începe cu o legendă: îndată după facerea lumii, Dumnezeu „a pus rânduială” diferitelor neamuri: ţiganilor „să cânte cu cetera”, ...Citeste mai mult

Photo

Zodia cancerului sau vremea Ducai - Vodă de Mihail Sadoveanu - rezumat

I  În care se vede cum intră în Moldova un călător dintr‑o ţară depărtată şi cum Ilie Turculeţ nu‑i  numai căpitan de steag, ci şi cititor în stele   // // // // // ...Citeste mai mult

Photo

Fantana dintre plopi de Mihai Sadoveanu - rezumat

                                                // // // // // // Naratorul ...Citeste mai mult

Photo

Mesterul Manole de Lucian Blaga - rezumat

// // // // // //  ACTUL ÎNTÂI  Scena reprezintă „Cămara de lucru a lui Manole. Multe, foarte multe lumânări aprinse – pe masă, pe blidar, în fereastră. Pe masă e ...Citeste mai mult

Photo

Concert din muzica de Bach de Hortensia-Papadat-Bengescu - rezumat

Acest roman s‑a citit pe măsură ce a fost scris şi a fost lucrat pe măsură ce s‑a citit în şedinţele literare ale cenaclului „Sburătorul” din anul 1925. I Doctorul Rim – profesor universitar ...Citeste mai mult

Photo

Craii de Curtea -Veche de Mateiu Caragiale - rezumat

                                               „Que voulez‑vous, nous sommes ici aux portes de l’Orient, ...Citeste mai mult

Photo

Padurea spanzuratilor de Liviu Rebreanu - rezumat

// // // // // //                                                 ...Citeste mai mult

Photo

Ion de Liviu Rebreanu - rezumat

// // // //                                                    GLASUL PĂMÂNTULUI  Capitolul ...Citeste mai mult

Photo

Patul lui Procust de Camil Petrescu - rezumat

   I Romanul începe cu o scrisoare a doamnei T. unul dintre personaje, adresată naratorului; acestei scrisori naratorul îi ataşează o notă de subsol, a sa, ce precizează că doamna T. „Ca ...Citeste mai mult

Photo

Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu - rezumat

// // // // // // La Piatra Craiului, în munte Naratorul, Ştefan Gheorghidiu, arată în amintirile sale scrise că „în primăvara anului 1916, ca sublocotenent proaspăt, întâia dată concentrat”, luase ...Citeste mai mult

Photo

Suflete tari de Camil Petrescu - rezumat

  ACTUL I // // // // // // Suntem „Către sfârşitul după‑amiezii, prin toamna lui 1913, în casa lui Matei Boiu‑Dorcani”, unde „E o atmosferă bătrânească, dar în acelaşi timp de ...Citeste mai mult

Photo

Jocul ielelor de Camil Petrescu - rezumat

 ACTUL I  Tabloul I   // // // // // // Scena înfăţişează direcţiunea ziarului Dreptatea sociala, de lângă parcul Oteteleşeanu, din Bucureşti, având ca elemente distinctive o panoplie de scrimă şi portretul ...Citeste mai mult

Photo

Apus de soare de Barbu Stefanescu Delavrancea-rezumat

ACTUL I Scena I Decorul reprezintă „o aripă a castelului din Suceava, cu ferestre cu gratii de fer, sfârşindu‑se cu o terasă pusă pe tălpi de peatră”. Se vede „ograda domnească, cu ...Citeste mai mult

Photo

Mara de Ioan Slavici - rezumat

// // // // // //  Capitolul I Sărăcuţii mamei  Mara este, arată naratorul, o văduvă cu doi copii mici, din Radna, lângă Lipova; fostul ei soţ, Bârzovanu, „era, când a fost, ...Citeste mai mult

Photo

Pădureanca de Ioan Slavici- rezumat

I Este vreme de holeră, în câmpia bănăţeană, stăpânirea interzisese deplasarea oamenilor între localităţi, instituind măsuri de carantină, dar Busuioc, „bogătoiul” din Curtici, nu vrea să audă de acestea, trimiţându‑şi fiul, ...Citeste mai mult

Photo

Moara cu noroc-de-Ioan Slavici-rezumat

I  Soacra lui Ghiţă îşi spune părerea în legătură cu intenţia ginerelui ei de a lua în arendă cârciuma numită Mora cu noroc, de lângă Ineu, adresându‑se ginerelui şi fiicei, Ana: ...Citeste mai mult

Photo

În vreme de război de Ion Luca Caragiale -rezumat

// // // // // //  I  Autorul arată că tâlharii „foarte‑ndrăzneţi şi foarte cruzi”, care „băgaseră spaima în trei hotare” au fost prinşi. Aceştia „începuseră cu hoţie de cai; apoi, ...Citeste mai mult

Photo

O scrisoare pierdută de Ion Luca Cargiale -rezumat

   Acţiunea se petrece „În capitala unui judeţ de munte, în zilele noastre”, precizează indicaţia de regie a piesei.  ACTUL I  Decorul reprezintă „O anticameră bine mobilată. Uşă în fund cu două ferestre ...Citeste mai mult

Photo

O noapte furtunoasă de Ion Luca Caragiale-rezumat

ACTUL I  Scena reprezintă „O odaie de mahala.” cu „Mobile de lemn şi paie.” şi „în fund, rezemată de fereastră, o puşcă de gardist [membru al gărzii civice] cu spanga [baioneta] ...Citeste mai mult

Photo

Amintiri din copilarie de Ion Creanga - rezumat

I  Naratorul începe prin a evoca satul copilăriei sale, aşa cum era în timpul când el începuse a se „ridica băieţaş la casa părinţilor” săi: „Ş‑apoi Humuleştii, şi pe vremea aceea, ...Citeste mai mult

Photo

Povestea lui Harap-Alb de Ion Creanga-rezumat

// // // // // //   Verde‑Împărat trimite fratelui său, Craiul, care „era odată într‑o ţară”, o scrisoare pentru a‑i cere să‑i dea pe unul dintre cei trei fii ai ...Citeste mai mult

Photo

Moș Nichifor Coțcariul de Ion Creanga - rezumat

„Moş Nichifor Coţcariul [îşi începe povestitorul relatarea, probabil după informaţii primite de la tatăl său şi transmise acestuia de la „bătrânii, care auziseră din gura lui moş Nichifor”] nu‑i o ...Citeste mai mult

Photo

Cezara de Mihai Eminescu-rezumat

I Ieronim este „frate laic” într‑o veche mănăstire italiană, unde ocupă „o chilie pe pereţii căreia erau aruncate cu creionul fel de fel de schiţe ciudate – ici un sfânt, colo ...Citeste mai mult

Photo

Făt Frumos din lacrimă de Mihai Eminescu-rezumat

Acţiunea basmului se petrece „pe când oamenii, cum sunt ei azi, nu erau decât în germenii viitorului, pe când Dumnezeu călca încă cu picioarele sale sfinte pietroasele pustii ale pământului”. ...Citeste mai mult

Photo

Sărmanul Dionis de Mihai Eminescu -rezumat

  // // // // // // Vorbind în sine, Dionis constată că felul în care percepe lumea depinde de organele de simţ („dacă închid un ochi văd mâna mea mai ...Citeste mai mult

Photo

Despot Vodă de Vasile Alecsandri-rezumat

Legendă istorică în versuri 5 acturi şi 2 tablouri ACTUL I Tabloul I Decorul reprezintă „Culmea Carpaţilor ce desparte Bucovina de Transilvania”. Scena 1  Doi plăieşi, Jumătate şi Limbă‑Dulce, paznici ai graniţei, se află la hotar, ...Citeste mai mult

Photo

Chirița în Provinție de Vasile Alecsandri-rezumat

// // // // // // Comedie cu cântice, în 2 acte ACTUL I Decorul reprezintă „o ogradă de curte boierească la ţară.”, având în stânga locuinţa personajului principal, Chiriţa Bârzoi, în ...Citeste mai mult

Photo

Alexandru Lapusneanul de Costache Negruzzi -rezumat

// // // // // // I „Dacă voi nu mă vreţi, eu vă vreu...”  Alexandru Lăpuşneanul revine în ţară, „întovărăşit de şepte mii spahii şi de vro trei mii oaste de ...Citeste mai mult

Photo

Miron Costin

MIRON COSTIN (1633-1691) cronicar de seama si inalt dregator, poet si om de arme, filozof si diplomnat, fire plecata spre studii si prelungi lecture a fost unul dintre cei mai importanti ...Citeste mai mult

Photo

Ion Neculce, Viata lui Ion Neculce, Scrierile lui Ion Neculce

ION NECULCE (1672-1745)Cronicar moldovean, un nume rasunator in literatura romana, s-a nascut in Prigoreni, langa Targul Frumos.Ion Neculce a fost numit in 1691 in slujba de postelnic, apoi in cea ...Citeste mai mult

Photo

Noaptea, Pastel Vasile Alecsandri, demonstratie ca poezia este pastel

  Vasile Alecsandri Pastelul este o specie a genului liric, poezie descriptive care prezinta un aspect al naturii, cu univers vegetal sau fantastic, un moment calendaristic, prin intermediul caruia se exprima sentimentele ...Citeste mai mult

Photo

Caracterizare personaj principal al operei literare Miorita

// // // // // //   Caracterizarea personajului principal al operei “Miorita”  Personajul orincipal al baladei populare “Miorita” este ciobanul moldovean. El apare in toate momentele subiectului fiind caracterizat direct si ...Citeste mai mult

Photo

O scrisoare pierdută, I.L. Caragiale Caracterizarea personajelor

// // // // // //   Caracterizarea personajelor la “O scrisoare pierduta” Ioan Luca Caragiale Ca dramaturg, I.L. Caragiale nu se remarcanuma prin arta compozitiei, a structurii conflictelor, ci si prin talentul ...Citeste mai mult

Photo

Baltagul, de Mihail Sadoveanu, Caracterizarea personajelor

Caracterizarea personajelor “Baltagul”Mihail Sadoveanu Romanul “Baltagul” ramane o scriere remarcabila si prin personajele sale.Exista personaje principale, secundare si episodice. // // // // // // Vitoaria Lipan devine un tip reprezentativ dar care ...Citeste mai mult

Photo

Referat Baltagul, de Mihail Sadoveanu

“Baltagul” Mihail Sadoveanu Romanul este o specie a genului epic, in proza cu o actiune mai complicata si de mai mare intindere, decat celelalte specii epice in proza desfasurata, de regula, pe ...Citeste mai mult

Photo

Amurg de toamnă, de Lucian Blaga

Amurg de toamna De L.Blaga Date despre autor si opera:-Lucian Blaga,o presonalitate marcanta a culturii romanesti,a fost filozof,poet,prozator,dramaturg,si traducator.-ca poet propune alte modalitatii de explorare a universului,a lumi inconjuratoare.-poezia “Amurg de toamna”face ...Citeste mai mult

Photo

Mihai Eminescu,poet national al romanilor

Biografie Mihai Eminescu 1850 Mihai Eminescu se naste la Ipotesti pe data de 15 ianuarie ca si al saptelea copil al familiei Eminescu. 1858 Intre 1858 si 1860 Eminescu urmeaza scoala ...Citeste mai mult