HOTĂRÂRE nr. 1.875 din 22 decembrie 2005

privind protecţia sănătăţii şi securităţii lucrătorilor fata de riscurile datorate expunerii la azbest

EMITENT:     GUVERNUL

PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 64 din 24 ianuarie 2006

    În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

    Guvernul României adopta prezenta hotărâre.

    CAP. I

    Dispoziţii generale

    ART. 1

    (1) Prezenta hotărâre are ca obiectiv stabilirea măsurilor pentru protejarea sănătăţii şi securităţii lucrătorilor fata de riscurile care decurg sau este posibil sa decurga din expunerea la azbest în timpul desfăşurării muncii, inclusiv prevenirea acestor riscuri.

    (2) Prezenta hotărâre stabileşte valorile limita şi alte dispoziţii specifice.

    ART. 2

    Prevederile prezentei hotărâri se aplica fără a prejudicia alte prevederi care asigura lucrătorilor o protecţie mai mare, în special cele referitoare la înlocuirea azbestului cu produse mai puţin periculoase.

    ART. 3

    În sensul prezentei hotărâri, termenul azbest desemnează următorii silicati fibrosi:

    a) actinolit de azbest CAS nr. 77536-66-4*);

    b) grunerit (amosit) de azbest CAS nr. 12172-73-5*);

    c) antofilit de azbest CAS nr. 77536-67-5*);

    d) crizotil CAS nr. 12001-29-5*);

    e) crocidolit CAS nr. 12001-28-4*);

    f) tremolit de azbest CAS nr. 77536-68-6*).

---------

    *) Numărul din registrul Chemical Abstract Service (CAS).

    ART. 4

    Prezenta hotărâre se aplica activităţilor în care lucrătorii sunt expusi sau sunt susceptibili de a fi expusi, în timpul desfăşurării activităţii, la pulberea degajata din azbest sau din materiale cu conţinut de azbest.

    ART. 5

    Angajatorii trebuie sa ia măsuri pentru ca nici un lucrator sa nu fie expus la o concentraţie de azbest în suspensie în aer mai mare de 0,1 fibre/cmc, masurata în raport cu o medie ponderată în timp pe o perioada de 8 ore (TWA).

    ART. 6

    Se interzic aplicarea azbestului prin procedee de pulverizare (sprayere), precum şi activităţile care implica utilizarea unor materiale izolante sau fonoizolante de joasa densitate (< 1g/cmc) cu conţinut de azbest.

    ART. 7

    (1) Fără a aduce prejudicii aplicării altor dispoziţii privind comercializarea şi folosirea azbestului, se interzic activităţile care expun lucrătorii la fibre de azbest în timpul:

    a) extractiei azbestului;

    b) fabricării şi prelucrării produselor din azbest;

    c) fabricării şi prelucrării produselor cu conţinut de azbest adăugat în mod deliberat.

    (2) Fac excepţie de la prevederile alin. (1) activităţile de tratare şi eliminare a produselor provenite din demolarea şi îndepărtarea azbestului.

    CAP. II

    Evaluarea riscurilor

    ART. 8

    Pentru orice activitate susceptibilă sa prezinte risc de expunere la pulberea provenită din azbest sau din materiale cu conţinut de azbest, angajatorul trebuie sa dispună efectuarea evaluării acestui risc, astfel încât sa se determine natura expunerii, respectiv varietatea mineralogica de azbest şi dimensiunile fibrelor, şi gradul de expunere a lucrătorilor la pulberea de azbest sau de materiale cu conţinut de azbest.

    ART. 9

    (1) Dacă expunerea lucrătorului este sporadica şi de mica intensitate şi dacă din rezultatele evaluării riscurilor, prevăzută la art. 8, rezulta în mod clar ca limita expunerii la azbest nu va fi depăşită în aerul din zona de activitate, prevederile art. 11-15 şi ale art. 39-44 nu vor fi aplicate, în cazul în care procesul de munca implica:

    a) activităţi de întreţinere de scurta durata şi discontinue, în care se manipuleaza numai materiale nefriabile;

    b) îndepărtarea fără deteriorare a unor materiale nedegradate în care fibrele de azbest sunt legate strâns într-o matrice;

    c) incapsularea sau acoperirea cu invelis protector a unor materiale cu conţinut de azbest care se afla în stare buna;

    d) monitorizarea şi controlul aerului, pecum şi prelevarea de esantioane pentru a se determina dacă un anumit material conţine azbest.

    (2) Definirea expunerilor sporadice şi a expunerilor de mica intensitate, prevăzute la alin. (1), se va face de către institutele de sănătate publica ale Ministerului Sănătăţii, pe baza studiilor epidemiologice.

    ART. 10

    Evaluarea prevăzută la art. 8 trebuie sa facă obiectul consultării cu lucrătorii şi/sau cu reprezentanţii lor din întreprindere ori din unitate şi trebuie revizuită atunci când exista motive pentru a se crede ca este incorectă sau intervine o modificare materială în procesul de munca.

    CAP. III

    Notificarea

    ART. 11

    (1) Activităţile prevăzute la art. 4 trebuie sa facă obiectul unui sistem de notificare coordonat de Inspecţia Muncii şi de direcţiile de sănătate publica judeţene şi a municipiului Bucureşti.

    (2) Situaţiile prevăzute la art. 9 fac excepţie de la prevederile alin. (1).

    ART. 12

    Înainte de începerea lucrărilor, angajatorul trebuie sa transmită o notificare inspectoratului teritorial de munca.

    ART. 13

    Notificarea prevăzută la art. 12 trebuie sa conţină cel puţin:

    a) o descriere succintă a amplasamentului şantierului;

    b) o descriere succintă a tipului şi a cantităţilor de azbest utilizate sau manipulate;

    c) o descriere succintă a activităţilor şi a procedeelor aplicate;

    d) numărul de lucrători implicaţi;

    e) data de începere a lucrărilor şi durata activităţii;

    f) o descriere succintă a măsurilor luate pentru a se limita expunerea lucrătorilor la azbest.

    ART. 14

    Lucrătorii şi/sau reprezentanţii acestora în întreprindere/unitate trebuie sa aibă acces la documentul de notificare referitor la întreprinderea/unitatea în care îşi desfăşoară activitatea.

    ART. 15

    Angajatorul trebuie sa transmită o noua notificare ori de câte ori o modificare a condiţiilor de munca este susceptibilă sa conducă la o creştere semnificativă a expunerii la pulberea provenită din azbest sau din materiale cu conţinut de azbest.

    CAP. IV

    Reducerea expunerii lucrătorilor la pulberea provenită din azbest sau din materiale cu conţinut de azbest

    ART. 16

    (1) Pentru toate activităţile prevăzute la art. 4, expunerea lucrătorilor la pulberea provenită din azbest sau din materiale cu conţinut de azbest, la locul de munca, trebuie redusă la minim şi, în orice caz, sub valoarea limita prevăzută la art. 5, în special prin luarea următoarelor măsuri:

    a) numărul lucrătorilor expusi sau care pot fi expusi la pulberea provenită din azbest sau din materiale cu conţinut de azbest trebuie sa fie cat mai mic posibil;

    b) procesele de munca trebuie concepute astfel încât sa nu producă pulbere de azbest sau, dacă acest lucru se dovedeşte imposibil, sa nu se producă degajare de pulbere de azbest în aer;

    c) toate construcţiile şi echipamentele implicate în tratarea azbestului trebuie sa poată fi curatate şi întreţinute cu regularitate şi eficacitate;

    d) azbestul sau materialele care degaja pulbere de azbest sau conţin azbest trebuie depozitate şi transportate în ambalaje etanse adecvate;

    e) deşeurile trebuie colectate şi indepartate de la locul de munca în cel mai scurt timp posibil, în ambalaje etanse adecvate, prevăzute cu etichete care sa indice ca acestea conţin azbest.

    (2) Măsura prevăzută la alin. (1) lit. e) nu se aplica activităţilor miniere.

    (3) Deşeurile prevăzute la alin. (1) lit. e) trebuie tratate ulterior, în conformitate cu prevederile legale referitoare la deşeurile periculoase.

    CAP. V

    Măsurarea concentratiei de fibre de azbest în aer

    ART. 17

    În funcţie de rezultatele evaluării iniţiale a riscului şi pentru a asigura respectarea valorii limita prevăzute la art. 5, angajatorul trebuie sa asigure efectuarea cu regularitate a măsurătorilor concentratiei de fibre de azbest în aer la locul de munca.

    ART. 18

    Prelevarea probelor trebuie sa fie reprezentativa pentru expunerea personală a lucrătorului la pulberea provenită din azbest sau din materiale cu conţinut de azbest.

    ART. 19

    Prelevarea probelor se realizează după consultarea lucrătorilor şi/sau a reprezentanţilor lor din întreprindere.

    ART. 20

    Prelevarea probelor trebuie sa se realizeze numai de către personalul având calificarea necesară. Probele prelevate trebuie sa fie ulterior analizate, în conformitate cu art. 22, în laboratoare abilitate de Ministerul Sănătăţii, dotate cu echipamente de numarare a fibrelor.

    ART. 21

    Durata prelevarii probelor trebuie sa fie astfel încât sa se poată stabili expunerea reprezentativa pentru o perioada de referinta de 8 ore, respectiv un schimb de munca, prin masurari sau prin calculul mediei ponderate cu timpul.

    ART. 22

    Numărarea fibrelor trebuie sa se realizeze, de preferinta, cu microscop cu contrast de faza PCM, în conformitate cu metoda recomandată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii în 1997, respectiv "Determinarea concentratiei fibrelor în suspensie în aer. Metoda recomandată: microscopia optica în contrast de faza, măsurare pe membrana filtranta. ISBN 92-4-154496-1", sau cu orice alta metoda cu rezultate echivalente.

    ART. 23

    În scopul masurarii concentratiei de azbest în aer, prevăzută la art. 17, se iau în considerare numai fibrele cu lungimea mai mare de 5 micrometri, lăţimea mai mica de 3 micrometri şi raportul lungime/latime mai mare de 3:1.

    CAP. VI

    Reducerea sau evitarea riscurilor

    ART. 24

    (1) Atunci când se depăşeşte valoarea limita prevăzută la art. 5, angajatorul trebuie sa ia măsuri pentru identificarea cauzelor acestei depasiri şi măsuri adecvate pentru remedierea situaţiei, în cel mai scurt timp posibil.

    (2) Este interzisă continuarea lucrului în zona afectată potrivit alin. (1) pana la luarea măsurilor adecvate pentru protecţia lucrătorilor.

    ART. 25

    Pentru a se verifica eficienta măsurilor prevăzute la art. 24, angajatorul va dispune imediat efectuarea unei noi determinări a concentratiei de azbest în aer.

    ART. 26

    (1) Dacă expunerea nu poate fi redusă prin alte mijloace şi respectarea valorii limita impune utilizarea echipamentului individual de protecţie respiratorie pentru fiecare lucrator, purtarea acestuia nu are caracter permanent, iar durata sa de utilizare trebuie sa se limiteze la minimul strict necesar.

    (2) În timpul activităţilor care necesita purtarea unui echipament individual de protecţie respiratorie, trebuie sa se prevadă pauze de lucru, în funcţie de condiţiile fizice şi climatologice, în acord cu lucrătorii şi/sau cu reprezentanţii acestora.

    ART. 27

    (1) Înainte de începerea lucrărilor de demolare sau de întreţinere, angajatorii trebuie sa ia toate măsurile adecvate de securitate şi sănătate în munca.

    (2) Pentru aplicarea prevederilor alin. (1), angajatorii pot solicita informaţii de la proprietarii construcţiilor, pentru a identifica materialele care pot conţine azbest.

    (3) Dacă exista cea mai mica indoiala privind prezenta azbestului într-un material sau într-o construcţie, trebuie sa se respecte prevederile prezentei hotărâri.

    ART. 28

    În cazul anumitor activităţi, cum ar fi lucrările de demolare, indepartate a azbestului, de reparare şi întreţinere, pentru care se estimeaza ca, în pofida utilizării măsurilor tehnice preventive de limitare a conţinutului de azbest în aer, valoarea limita prevăzută la art. 5 va fi depăşită, angajatorul trebuie sa stabilească următoarele măsuri pentru asigurarea protecţiei lucrătorilor pe durata acestor activităţi:

    a) dotarea lucrătorilor cu echipament individual de protecţie respiratorie adecvat şi cu alte echipamente individuale de protecţie;

    b) montarea panourilor de avertizare pentru a indica ca se estimeaza depăşirea valorii limita prevăzute la art. 5;

    c) împiedicarea răspândirii pulberii de azbest sau de materiale cu conţinut de azbest în afară construcţiei sau a zonei de lucru.

    ART. 29

    Lucrătorii au obligaţia sa utilizeze echipamentele prevăzute la art. 28 lit. a).

    ART. 30

    Lucrătorii şi/sau reprezentanţii lor din întreprindere ori din unitate trebuie sa fie consultaţi asupra măsurilor prevăzute la art. 28, înainte ca activităţile respective sa se desfăşoare.

    ART. 31

    (1) Angajatorul trebuie sa stabilească un plan de lucru înaintea începerii lucrărilor de demolare ori de îndepărtare a azbestului şi/sau a materialelor cu conţinut de azbest din clădiri, structuri, aparate, instalaţii şi vapoare.

    (2) Planul prevăzut la alin. (1) trebuie sa prevadă următoarele măsuri pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii lucrătorilor la locul de munca:

    a) eliminarea azbestului şi/sau a materialelor cu conţinut de azbest înainte de aplicarea tehnicilor de demolare, cu excepţia cazului în care aceasta eliminare ar avea un risc mai mare pentru lucrători decât dacă azbestul şi/sau materialele cu conţinut de azbest ar fi lăsate acolo unde se afla;

    b) asigurarea, dacă este necesar, a echipamentului individual de protecţie prevăzut la art. 28 lit. a);

    c) verificarea absentei riscurilor datorate expunerii la azbest la locul de munca, după terminarea lucrărilor de îndepărtare a azbestului sau de demolare.

    (3) Planul de lucru trebuie sa cuprindă informaţii privind:

    a) natura şi durata probabila a lucrărilor;

    b) locul unde se efectuează lucrările;

    c) metodele aplicate atunci când lucrările presupun manipularea azbestului sau a materialelor cu conţinut de azbest;

    d) caracteristicile echipamentelor utilizate pentru protecţia şi decontaminarea celor care efectuează lucrările;

    e) metodele aplicate pentru protecţia altor persoane prezente la locul unde se efectuează lucrările sau în apropierea acestora.

    (4) La solicitarea inspectoratului teritorial de munca şi a direcţiilor de sănătate publica judeţene şi a municipiului Bucureşti, angajatorul trebuie sa transmită planul prevăzut la alin. (1) înainte de începerea lucrărilor, cu excepţia cazurilor de urgenta.

    ART. 32

    (1) Angajatorii au obligaţia sa asigure o instruire adecvată pentru toţi lucrătorii care sunt sau pot fi expusi la pulbere care conţine azbest.

    (2) Instruirea prevăzută la alin. (1) trebuie efectuată periodic.

    (3) Toate cheltuielile necesare efectuării instruirii prevăzute la alin. (1) se suporta de către angajator.

    (4) Conţinutul instruirii trebuie sa fie uşor de înţeles pentru lucrători şi trebuie sa le permită acestora sa dobândească pregătirea şi sa-şi însuşească cunoştinţele necesare în materie de prevenire şi de securitate, în special în ceea ce priveşte:

    a) proprietăţile azbestului şi efectele lui asupra sănătăţii, inclusiv efectul sinergic al fumatului;

    b) tipurile de produse şi materiale care pot conţine azbest;

    c) operaţiile care pot conduce la expunerea la azbest şi importanta controalelor preventive pentru reducerea la minim a expunerii;

    d) practicile profesionale sigure, controalele şi echipamentele de protecţie;

    e) rolul adecvat, alegerea, selectarea, limitarile şi utilizarea corespunzătoare a echipamentelor de respiratie;

    f) procedurile de urgenta;

    g) procedurile de decontaminare;

    h) eliminarea deşeurilor;

    i) cerinţele în materie de supraveghere medicală.

    ART. 33

    (1) Înainte de a executa lucrări de demolare sau de îndepărtare a azbestului, întreprinderile trebuie sa facă dovada capacităţii lor în acest domeniu.

    (2) Dovada se face potrivit reglementărilor în vigoare.

    ART. 34

    Pentru locurile de munca în care se desfăşoară activităţile prevăzute la art. 4 şi 9, angajatorul trebuie sa ia măsurile adecvate pentru ca acestea:

    a) sa fie clar delimitate şi marcate cu semne de avertizare;

    b) sa fie accesibile numai lucrătorilor care au sarcini de munca în aceste zone;

    c) sa constituie zone în care fumatul este interzis.

    ART. 35

    Pentru toate activităţile prevăzute la art. 4 şi 9, angajatorul trebuie sa ia măsuri adecvate pentru a amenaja:

    a) zone în care lucrătorii sa manance şi sa bea, fără a exista riscul contaminarii cu pulbere de azbest;

    b) instalaţii sanitare adecvate, inclusiv duşuri în cazul în care se efectuează operaţii în care se degaja pulbere de azbest.

    ART. 36

    (1) Pentru toate activităţile prevăzute la art. 4 şi 9, angajatorul trebuie sa asigure lucrătorilor îmbrăcăminte de lucru şi/sau echipament individual de protecţie adecvat.

    (2) Este interzisă scoaterea imbracamintei de lucru şi/sau a echipamentului individual de protecţie, prevăzute la alin. (1), în afară întreprinderii, pentru a fi purtate, spalate sau pentru alte operaţii de întreţinere.

    (3) Este permisă spalarea imbracamintei de lucru şi/sau a echipamentului individual de protecţie, prevăzute la alin. (1), în spălătorii dotate pentru acest tip de operaţii, situate în afară întreprinderii, numai dacă în întreprinderea respectiva nu se poate efectua curatarea.

    (4) În situaţia prevăzută la alin. (3), îmbrăcămintea de lucru şi/sau echipamentele individuale de protecţie trebuie transportate în containere închise.

    (5) Angajatorul trebuie sa asigure vestiare separate pentru echipamentele individuale de protecţie şi/sau îmbrăcămintea de lucru, prevăzute la alin. (1), şi pentru îmbrăcămintea personală.

    (6) Echipamentele individuale de protecţie prevăzute la alin. (1) trebuie sa fie plasate într-un loc bine definit şi trebuie verificate şi curatate după fiecare utilizare.

    (7) Angajatorul trebuie sa ia măsurile adecvate pentru repararea sau înlocuirea, înainte de reutilizare, a echipamentelor prevăzute la alin. (1) care sunt defecte.

    ART. 37

    Costul măsurilor luate în aplicarea prevederilor art. 34, 35 şi 36 nu se suporta de către lucrători.

    CAP. VII

    Informarea lucrătorilor

    ART. 38

    (1) În cazul oricărei activităţi prevăzute la art. 4, angajatorul trebuie sa ia măsurile necesare pentru ca lucrătorii şi/sau reprezentanţii lor din întreprindere ori din unitate sa primească toate informaţiile adecvate referitoare la:

    a) riscurile potenţiale pentru sănătate datorate expunerii la pulberea provenită din azbest şi/sau din materiale cu conţinut de azbest;

    b) existenta valorilor limita de expunere reglementate şi necesitatea supravegherii atmosferei;

    c) măsurile de igiena, inclusiv necesitatea de a se abţine de la fumat;

    d) măsurile preventive care trebuie luate la purtarea echipamentelor individuale de protecţie;

    e) măsurile preventive speciale destinate minimizarii expunerii la azbest.

    (2) Angajatorul ia măsuri, în afară celor prevăzute la alin. (1) şi sub rezerva art. 9, pentru ca:

    a) lucrătorii şi/sau reprezentanţii lor din întreprindere ori din unitate sa aibă acces la rezultatele determinarilor conţinutului de azbest în aer şi sa primească explicaţii referitoare la semnificatia acestor rezultate;

    b) lucrătorii implicaţi şi reprezentanţii lor în cadrul întreprinderii sau al unităţii sa fie informati, cat mai curând posibil, dacă rezultatele depăşesc valoarea limita stabilită la art. 5, despre aceste depasiri şi cauzele lor şi sa fie consultaţi cu privire la măsurile care trebuie sa fie luate sau, în situaţii de urgenta, sa fie informati cu privire la măsurile adoptate.

    CAP. VIII

    Supravegherea sănătăţii

    ART. 39

    (1) Angajatorul asigura, sub rezerva art. 9, evaluarea stării de sănătate pentru fiecare lucrator înaintea expunerii la pulberi de azbest şi/sau de materiale cu conţinut de azbest.

    (2) Evaluarea prevăzută la alin. (1) trebuie sa includă un examen specific al aparatului respirator, potrivit anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

    (3) O noua evaluare a stării de sănătate, pentru fiecare lucrator, trebuie sa se realizeze cel puţin o data la fiecare 3 ani, pe toată perioada în care are loc expunerea.

    (4) Medicul de medicina a muncii trebuie sa întocmească un dosar medical pentru fiecare lucrator, potrivit reglementărilor în vigoare.

    ART. 40

    (1) În urma supravegherii medicale prevăzute la art. 39, medicul de medicina a muncii trebuie sa recomande angajatorului sau sa determine eventualele măsuri individuale de protecţie ori de prevenire care trebuie luate.

    (2) Măsurile prevăzute la alin. (1) pot include, dacă este cazul, retragerea lucrătorului afectat de la orice expunere la pulberile provenite din azbest şi/sau din materiale cu conţinut de azbest.

    ART. 41

    (1) Medicul de medicina a muncii trebuie sa furnizeze lucrătorilor vizati informaţii şi recomandări cu privire la evaluarea stării lor de sănătate la care pot fi supuşi după încetarea expunerii la azbest şi/sau la materiale cu conţinut de azbest.

    (2) Medicul de medicina a muncii care răspunde de supravegherea medicală a lucrătorilor poate recomanda continuarea supravegherii medicale după încetarea expunerii, pe durata pe care o considera necesară pentru a proteja sănătatea persoanei în cauza.

    (3) Continuarea supravegherii sănătăţii prevăzută la alin. (2) se face potrivit reglementărilor în vigoare.

    ART. 42

    Lucrătorul expus sau angajatorul poate solicita revizuirea evaluărilor stării de sănătate prevăzute la art. 41 alin. (2), potrivit reglementărilor în vigoare.

    ART. 43

    (1) Angajatorul tine evidenta lucrătorilor desemnaţi sa efectueze activităţile prevăzute la art. 4 într-un registru în care trebuie sa indice natura şi durata activităţii acestora, precum şi a expunerii la care aceştia sunt supuşi, sub rezerva art. 9.

    (2) Medicul de medicina a muncii responsabil cu supravegherea stării de sănătate poate avea acces la registrul prevăzut la alin. (1).

    (3) Fiecare lucrator interesat poate avea acces la propriile lui rezultate conţinute în registrul prevăzut la alin. (1).

    (4) Lucrătorii şi/sau reprezentanţii lor din întreprindere ori din unitate pot avea acces la informaţiile colective anonime cuprinse în registrul prevăzut la alin. (1).

    ART. 44

    (1) Registrul prevăzut la art. 43 alin. (1) şi dosarele medicale individuale prevăzute la art. 39 trebuie păstrate cel puţin 40 de ani de la încetarea expunerii, potrivit reglementărilor în vigoare.

    (2) În cazul în care întreprinderea îşi încetează activitatea, angajatorul trebuie sa predea direcţiilor de sănătate publica judeţene şi a municipiului Bucureşti documentele prevăzute la alin. (1), potrivit reglementărilor în vigoare.

    ART. 45

    Registrul operativ al bolilor profesionale declarate ca urmare a expunerii la azbest este constituit la nivelul Centrului naţional de coordonare metodologică şi informare privind bolile profesionale din cadrul Institutului de Sănătate Publica Bucureşti.

    CAP. IX

    Sancţiuni

    ART. 46

    (1) Încălcarea prevederilor prezentei hotărâri atrage răspunderea disciplinară, administrativă, materială, civilă sau penală, după caz, potrivit legislaţiei naţionale care transpune Directiva 89/391/CEE.

    (2) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către inspectorii de munca din cadrul Inspecţiei Muncii şi de către inspectorii de sănătate publica din cadrul Ministerului Sănătăţii.

    CAP. X

    Dispoziţii tranzitorii şi finale

    ART. 47

    (1) Prezenta hotărâre intra în vigoare la data de 1 septembrie 2006, cu excepţia art. 7 care intra în vigoare la data de 1 ianuarie 2007.

    (2) La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abroga orice alte dispoziţii contrare.

    ART. 48

    Prezenta hotărâre transpune prevederile Directivei 83/477/CEE privind protecţia sănătăţii şi securităţii lucrătorilor fata de riscurile datorate expunerii la azbest, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene (JOCE) nr. L 263/1983, împreună cu toate modificările sale, respectiv Directiva 91/382/CEE, publicată în JOCE nr. L 206/1991, Directiva 98/24/CE, publicată în JOCE nr. L 131/1998, şi Directiva 2003/18/CE, publicată în JOCE nr. L 97/2003.

                         PRIM-MINISTRU

                  CALIN POPESCU-TARICEANU

                         Contrasemnează:

                         ---------------

        Ministrul muncii, solidarităţii sociale şi familiei,

                          Gheorghe Barbu

                  Ministrul economiei şi comerţului,

                         Codrut Ioan Seres

              Ministrul mediului şi gospodăririi apelor,

                           Sulfina Barbu

                       Ministrul sănătăţii,

                    Gheorghe Eugen Nicolaescu

        Ministrul transporturilor, construcţiilor şi turismului,

                          Gheorghe Dobre

                  p. Ministrul integrării europene,

                          Adrian Ciocanea,

                          secretar de stat

    Bucureşti, 22 decembrie 2005.

    Nr. 1.875.

    ANEXA

                     RECOMANDĂRI PRACTICE

    pentru supravegherea clinica a lucrătorilor expusi la pulbere

    provenind din azbest sau din materiale un conţinut de azbest

    1. Conform stadiului actual al cunoştinţelor, expunerea la fibre de azbest poate sa provoace următoarele afecţiuni:

    - azbestoza;

    - mezoteliom;

    - cancer pulmonar;

    - cancer gastrointestinal.

    2. Medicul de medicina a muncii sau medicul cu competenta în medicina de întreprindere, responsabil cu supravegherea medicală a lucrătorilor expusi la azbest, trebuie sa cunoască condiţiile sau circumstanţele în care fiecare lucrator a fost expus.

    3. Examinarea sănătăţii lucrătorilor expusi la azbest trebuie sa cuprindă:

    - examenul medical la angajare, care sa cuprindă cel puţin următoarele:

    a) întocmirea dosarului medical individual;

    b) anamneza profesională;

    c) examenul clinic general şi pe aparate (în special aparatul respirator);

    d) teste ale funcţiei respiratorii (spirometrie şi curba debit-volum);

    e) radiografie pulmonara standard;

    - examenul medical periodic anual, care sa cuprindă cel puţin următoarele:

    a) examen clinic general pe aparate (în special aparatul respirator);

    b) teste ale funcţiei respiratorii (spirometrie şi curba debit-volum);

    c) determinarea de corpi azbestozici în sputa;

    - examinari suplimentare (examen citologic al sputei, radiografie pulmonara standard, tomodensitometrie, altele, conform celor mai recente cunoştinţe în materie de medicina a muncii) pentru grupurile de angajaţi cu risc crescut, la recomandarea medicului de medicina a muncii.

    4. Medicul de medicina a muncii sau medicul cu competenta în medicina de întreprindere, care răspunde de supravegherea sănătăţii, trebuie sa hotărască cu privire la examinari suplimentare, cum ar fi testele citologice ale sputei, radiografia toracica sau tomodensitometria, pe baza celor mai recente cunoştinţe în materie de medicina a muncii.

 Tagu-ri, HG 1875/2005, expunere la azbest, HG 1875/2005, riscuri datorate expunerii la azbest, expunerea lucratorilor la azbest