HOTĂRÂRE nr. 1.050 din 9 august 2006

privind cerinţele minime pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii lucrătorilor din industria extractiva de foraj

EMITENT:     GUVERNUL

PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 737 din 29 august 2006

    În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 51 alin. (1) lit. b) din Legea securităţii şi sănătăţii în munca nr. 319/2006,

    Guvernul României adopta prezenta hotărâre.

    CAP. I

    Dispoziţii generale

    ART. 1

    (1) Prezenta hotărâre stabileşte cerinţele minime de protecţie în domeniul securităţii şi sănătăţii în munca a lucrătorilor din industria extractiva de foraj.

    (2) Prevederile Legii securităţii şi sănătăţii în munca nr. 319/2006 se aplica în întregime domeniului prevăzut la alin. (1), fără a aduce atingere prevederilor mai restrictive şi/sau specifice conţinute în prezenta hotărâre.

    ART. 2

    Pentru aplicarea prezentei hotărâri, termenii şi expresiile de mai jos semnifica, după cum urmează:

    a) industrie extractiva de foraj - toate ramurile industriei în care se desfăşoară activităţile de extracţie, în sensul strict al termenului, de substanţe minerale utile prin forare de puţuri de sonde şi/sau prospecţiuni pentru asemenea extractii şi/sau pregătirea pentru vânzarea materiilor prime extrase;

    b) loc de munca - ansamblul locurilor destinate amplasarii de posturi de lucru în cadrul activităţilor şi instalaţiilor legate direct sau indirect de industriile extractive de foraj, inclusiv locurile de cazare la care lucrătorii au acces în cadrul activităţii lor.

    ART. 3

    Prevederile prezentei hotărâri nu se aplica activităţilor de prelucrare a materiilor prime extrase.

    CAP. II

    Obligaţiile angajatorilor

    ART. 4

    Pentru a asigura securitatea şi sănătatea lucrătorilor, angajatorul este obligat sa ia măsurile necesare pentru ca:

    a) locurile de munca sa fie proiectate, construite, echipate, date în folosinta, exploatate şi întreţinute astfel încât sa permită lucrătorilor efectuarea sarcinilor de munca fără a pune în pericol securitatea şi/sau sănătatea proprie şi/sau a celorlalţi lucrători;

    b) exploatarea locurilor de munca în prezenta lucrătorilor sa se facă sub supravegherea unei persoane responsabile;

    c) activităţile care comporta un risc special sa fie încredinţate numai personalului competent şi sa se execute conform instrucţiunilor date;

    d) toate instrucţiunile de securitate sa fie redactate astfel încât sa poată fi intelese de către toţi lucrătorii la care se referă;

    e) locurile de munca sa fie dotate cu instalaţii de prim ajutor adecvate;

    f) toate exerciţiile de securitate necesare sa se efectueze periodic.

    ART. 5

    Angajatorul trebuie sa se asigure ca este întocmit şi ţinut la zi un document referitor la securitate şi sănătate, denumit în continuare document de securitate şi sănătate, care îndeplineşte cerinţele prevăzute la art. 7, 12, 16 şi 17 din Legea nr. 319/2006.

    ART. 6

    Documentul de securitate şi sănătate face dovada în special ca:

    a) sunt determinate şi evaluate riscurile la care sunt expusi lucrătorii la locul de munca;

    b) se iau măsurile corespunzătoare pentru a se atinge obiectivele prezentei hotărâri;

    c) proiectarea, utilizarea şi întreţinerea locului de munca şi ale echipamentelor prezintă securitate.

    ART. 7

    Documentul de securitate şi sănătate se întocmeşte înainte de începerea lucrării şi trebuie revizuit dacă locul de munca suferă modificări majore, extinderi sau transformări.

    ART. 8

    În situaţia în care la acelaşi loc de munca sunt prezenţi lucrători din diferite întreprinderi, fiecare angajator răspunde de toate problemele care ţin de responsabilitatea sa.

    ART. 9

    Angajatorul care are responsabilitatea locului de munca coordonează punerea în aplicare a tuturor măsurilor privitoare la securitatea şi sănătatea lucrătorilor şi înscrie în documentul de securitate şi sănătate scopul, măsurile şi modalităţile de punere în aplicare a acestei coordonari.

    ART. 10

    Dispoziţiile art. 9 nu aduc atingere răspunderii individuale a angajatorilor prevăzute de Legea nr. 319/2006.

    ART. 11

    (1) Angajatorul trebuie sa raporteze fără întârziere autorităţilor prevăzute la art. 27 alin. (1) din Legea nr. 319/2006 orice accident de munca grav şi/sau mortal, precum şi orice pericol grav.

    (2) Dacă este necesar, angajatorul actualizează documentul de securitate şi sănătate, inregistrand măsurile luate pentru evitarea evenimentelor prevăzute la alin. (1).

    ART. 12

    Angajatorul trebuie sa ia măsurile de precautie corespunzătoare în funcţie de metoda de exploatare:

    a) pentru a evita, detecta şi combate declanşarea şi propagarea incendiilor şi exploziilor; şi

    b) pentru a evita formarea atmosferelor explozive şi/sau nocive pentru sănătate.

    ART. 13

    Angajatorul trebuie sa prevadă şi sa întreţină mijloace corespunzătoare de evacuare şi salvare pentru a asigura, în caz de pericol, evacuarea lucrătorilor de la locurile de munca, rapid şi în deplina securitate.

    ART. 14

    Angajatorul trebuie sa ia măsurile necesare pentru asigurarea sistemelor de alarma şi a altor mijloace de comunicare necesare care sa permită, în caz de nevoie, declanşarea imediata a operaţiilor de asistenta, prim ajutor, de evacuare şi salvare.

    CAP. III

    Informarea, consultarea şi participarea lucrătorilor

    ART. 15

    Lucrătorii şi/sau reprezentanţii lor trebuie sa fie informati asupra tuturor măsurilor luate cu privire la securitatea şi sănătatea la locurile de munca şi, în special, asupra celor privind punerea în aplicare a prevederilor art. 4-14, fără a se aduce atingere prevederilor art. 16 şi 17 din Legea nr. 319/2006.

    ART. 16

    Informaţiile trebuie sa fie pe înţelesul lucrătorilor vizati.

    ART. 17

    Consultarea şi participarea lucrătorilor şi/sau a reprezentanţilor acestora trebuie sa se facă în conformitate cu prevederile art. 18 din Legea nr. 319/2006.

    CAP. IV

    Supravegherea medicală

    ART. 18

    Pentru a asigura supravegherea medicală corespunzătoare a lucrătorilor, în funcţie de riscurile privind securitatea şi sănătatea lor la locul de munca, se iau măsuri în conformitate cu reglementările legale în domeniu.

    ART. 19

    Măsurile menţionate la art. 18 se stabilesc astfel încât sa permită fiecărui lucrator sa beneficieze sau sa fie supus unui examen medical înainte de începerea activităţilor prevăzute la art. 2 şi, ulterior, în mod periodic.

    ART. 20

    Supravegherea medicală a lucrătorilor în cadrul sistemului naţional de sănătate se asigura prin structurile medicale de medicina a muncii care funcţionează potrivit reglementărilor Ministerului Sănătăţii Publice.

    CAP. V

    Dispoziţii finale

    ART. 21

    Locurile de munca ce se vor crea după data intrării în vigoare a prezentei hotărâri trebuie sa îndeplinească cerinţele minime de securitate şi sănătate prevăzute în anexele nr. 1-3.

    ART. 22

    Locurile de munca existente la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri trebuie sa îndeplinească cerinţele minime de securitate şi sănătate prevăzute în anexe, pana cel târziu la data aderării României la Uniunea Europeană.

    ART. 23

    Dacă, după data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, locurile de munca sunt supuse unor modificări, extinderi şi/sau transformări, angajatorul ia măsurile necesare pentru ca aceste modificări, extinderi şi/sau de transformări sa fie în conformitate cu cerinţele minime corespunzătoare prevăzute în anexe.

    ART. 24

    Prevederile anexelor nr. 1-3 se adapteaza în funcţie de evoluţia acquis-ului comunitar şi a standardizarii cu privire la industria extractiva de foraj şi/sau de progresul tehnic, evoluţia reglementărilor sau specificatiilor internaţionale ori a noilor descoperiri în domeniul industriei extractive de foraj.

    ART. 25

    Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

    ART. 26

    Dispoziţiile prevederilor din anexe se aplica ori de câte ori acestea sunt necesare datorită caracteristicilor locului de munca, în funcţie de activitate, de împrejurări sau de un risc specific.

    ART. 27

    Prezenta hotărâre intra în vigoare la data de 1 octombrie 2006.

    ART. 28

    De la data aderării României la Uniunea Europeană, Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei va raporta Comisiei Europene, la fiecare 5 ani, despre aplicarea prevederilor prezentei hotărâri, prezentând totodată punctele de vedere ale partenerilor sociali.

    Prezenta hotărâre transpune Directiva 92/91/CEE privind cerinţele minime pentru îmbunătăţirea securităţii şi protecţiei sănătăţii lucrătorilor din industria extractiva de foraj, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene (JOCE) nr. L 348/1992.

                                 PRIM-MINISTRU

                            CALIN POPESCU-TARICEANU

                                Contrasemnează:

                                ---------------

                               Ministrul muncii,

                       solidarităţii sociale şi familiei,

                                 Gheorghe Barbu

                       Ministrul economiei şi comerţului,

                               Codrut Ioan Seres

                          Ministrul sănătăţii publice,

                           Gheorghe Eugen Nicolaescu

                       p. Ministrul integrării europene,

                                Adrian Ciocanea,

                                secretar de stat

    Bucureşti, 9 august 2006.

    Nr. 1.050.

    ANEXA 1

                            CERINŢE MINIME COMUNE

               aplicabile sectoarelor de foraj terestru şi marin

    1. Stabilitate şi soliditate Locurile de munca trebuie proiectate, construite, instalate, exploatate, supravegheate şi întreţinute pentru a putea rezista forţelor exterioare la care pot fi supuse.

    Ele trebuie sa aibă structura şi soliditatea corespunzătoare în funcţie de utilizare.

    2. Supraveghere şi organizare

    2.1. Organizarea locurilor de munca

    2.1.1. Locurile de munca trebuie sa fie astfel organizate încât sa asigure o protecţie adecvată impotriva riscurilor. Acestea trebuie menţinute curate, iar substantele sau depunerile periculoase trebuie indepartate ori ţinute sub supraveghere, pentru a nu pune în pericol securitatea şi sănătatea lucrătorilor.

    2.1.2. Posturile de lucru trebuie sa fie proiectate şi construite după principii ergonomice, ţinându-se seama de necesitatea lucrătorilor de a putea urmări derularea operaţiunilor de la postul lor de lucru.

    2.1.3. Zonele în care exista riscuri specifice trebuie delimitate şi semnalizate.

    2.2. Persoana responsabilă

    La orice loc de munca ocupat de lucrători trebuie sa existe în permanenta o persoana responsabilă desemnată de angajator, care sa aibă calităţile şi competenta necesare acestei funcţii.

    Angajatorul poate sa isi asume el însuşi responsabilitatea pentru locul de munca la care se face referire în paragraful anterior, dacă are calităţile şi competenta necesare.

    2.3. Supravegherea

    Pentru asigurarea securităţii şi protecţiei sănătăţii lucrătorilor pe parcursul tuturor operaţiilor, trebuie asigurata supravegherea de către persoane care au calităţile şi competenta cerute de aceasta funcţie, desemnate de către angajator sau în numele acestuia, şi care acţionează în interesul acestuia.

    Angajatorul poate sa isi asume personal supravegherea la care se face referire în primul paragraf, dacă are calităţile şi competenta necesare.

    2.4. Lucrători competenţi

    La fiecare loc de munca ocupat de lucrători trebuie sa se găsească un număr suficient de lucrători care sa aibă calităţile, experienta şi pregătirea necesare pentru a îndeplini sarcinile ce le sunt încredinţate.

    2.5. Informare, instruire şi pregătire

    Lucrătorii trebuie sa beneficieze de informare, instruire şi pregătire sau perfecţionare profesională, necesare pentru asigurarea securităţii şi protecţia sănătăţii lor.

    Angajatorul trebuie sa se asigure ca lucrătorii primesc instrucţiuni pe înţelesul lor, astfel încât sa nu pună în pericol propria securitate şi sănătate sau pe a celorlalţi lucrători.

    2.6. Instrucţiuni scrise

    Pentru fiecare loc de munca trebuie elaborate instrucţiuni scrise, care sa cuprindă reguli ce trebuie respectate în scopul asigurării securităţii şi sănătăţii lucrătorilor şi al utilizării în siguranta a utilajelor.

    Aceste instrucţiuni trebuie sa includă informaţii cu privire la utilizarea echipamentelor de intervenţie, precum şi la măsurile ce trebuie luate la locul de munca sau în apropierea acestuia, în caz de urgenta.

    2.7. Metode sigure de lucru

    La fiecare loc de munca sau pentru fiecare activitate trebuie aplicate metode sigure de lucru.

    2.8. Permise de lucru

    În cazul în care documentul de securitate şi sănătate prevede acest lucru, trebuie introdus un sistem de permise de lucru pentru executarea lucrărilor periculoase şi pentru executarea lucrărilor care nu sunt, în mod normal, periculoase, dar care, în interactiune cu alte activităţi, pot genera pericole grave.

    Permisele de lucru trebuie emise înainte de începerea lucrului de persoana desemnată în acest scop şi trebuie sa conţină condiţiile ce trebuie îndeplinite şi măsurile ce trebuie luate înainte, în timpul lucrului şi după lucru.

    2.9. Revizuirea periodică a măsurilor de securitate şi de sănătate

    Angajatorul trebuie sa asigure revizuirea periodică a măsurilor referitoare la securitatea şi sănătatea lucrătorilor, inclusiv a sistemului de gestionare a securităţii şi sănătăţii, pentru a fi în concordanta cu prevederile prezentei hotărâri.

    3. Utilaje şi instalaţii mecanice şi electrice

    3.1. Generalitati

    În momentul alegerii, instalării, punerii în funcţiune, exploatării şi întreţinerii utilajelor mecanice şi electrice trebuie sa se acorde atenţia cuvenită securităţii şi sănătăţii lucrătorilor, luându-se în considerare prevederile prezentei hotărâri, ale Hotărârii Guvernului nr. 119/2004 privind stabilirea condiţiilor pentru introducerea pe piata a maşinilor industriale, precum şi ale legislaţiei naţionale care transpun Directiva 89/655 CEE.

    Dacă utilajele sunt amplasate într-o zona în care exista sau pot sa existe riscuri de incendiu ori de explozie datorate aprinderii unor gaze, vapori sau lichide volatile, atunci acestea trebuie sa corespundă utilizării într-o astfel de zona.

    Utilajele trebuie sa fie prevăzute, dacă este necesar, cu dispozitive de protecţie adecvată şi sisteme de securitate în caz de avarie.

    3.2. Dispoziţii specifice

    Utilajele şi instalaţiile mecanice trebuie sa prezinte o rezistenta suficienta, sa nu prezinte defecte evidente şi sa corespundă scopului în care au fost realizate.

    Utilajele şi instalaţiile electrice trebuie sa aibă o capacitate şi o putere corespunzătoare scopului în care au fost destinate.

    4. Întreţinere

    4.1. Întreţinere generală

    Este necesară stabilirea unui program adecvat privind verificarea sistematica, întreţinerea şi, dacă este cazul, testarea utilajelor şi instalaţiilor mecanice şi electrice.

    Întreţinerea, verificarea şi testarea oricărei părţi a instalaţiei sau a utilajului trebuie efectuate de către o persoana competenta.

    Procesele-verbale de verificare şi testare trebuie întocmite şi păstrate în mod corespunzător.

    4.2. Întreţinerea echipamentului de protecţie

    Echipamentul de protecţie trebuie sa fie corespunzător, pregătit pentru utilizare şi în perfecta stare de funcţionare în orice moment.

    Întreţinerea trebuie facuta ţinându-se seama de activităţile exercitate.

    5. Controlul puţurilor

    În timpul operaţiilor de foraj trebuie sa fie prevăzute echipamente corespunzătoare pentru controlul puţurilor, în scopul prevenirii riscurilor de eruptie.

    La amplasarea acestor echipamente trebuie sa se ţină seama de caracteristicile putului forat şi de condiţiile de exploatare.

    6. Protecţia impotriva atmosferelor nocive şi riscurilor de explozie

    6.1. Trebuie luate măsuri pentru evaluarea prezentei substanţelor nocive şi/sau potenţial explozive în atmosfera şi pentru măsurarea concentratiei acestor substanţe.

    Dacă documentul de securitate şi sănătate prevede acest lucru, trebuie montate dispozitive de supraveghere care sa înregistreze şi sa masoare concentratiile de gaz, automat şi continuu, în punctele menţionate, dispozitive de alarma automate, sisteme de decuplare automată a instalaţiilor electrice şi sisteme de oprire automată a motoarelor cu ardere interna.

    Dacă sunt prevăzute măsurători automate, valorile determinate trebuie înregistrate şi păstrate în documentul de securitate şi sănătate.

    6.2. Protecţia impotriva atmosferelor nocive

    6.2.1. Dacă se acumuleaza sau exista riscul sa se acumuleze în atmosfera substanţe nocive, trebuie luate măsuri adecvate pentru a se asigura reţinerea lor la sursa şi îndepărtarea lor.

    Sistemul trebuie sa fie capabil sa disperseze aceste substanţe nocive, astfel încât sa nu prezinte niciun risc pentru lucrători.

    6.2.2. Fără a aduce atingere prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1.048/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protecţie la locul de munca, în zonele în care lucrătorii pot fi expusi atmosferelor nocive pentru sănătatea lor, trebuie sa existe un număr suficient de aparate respiratorii şi echipamente de reanimare corespunzătoare.

    În asemenea cazuri, trebuie sa fie prezent la locul de munca un număr suficient de lucrători instruiti sa folosească asemenea echipamente.

    Echipamentul trebuie sa fie depozitat şi întreţinut corespunzător.

    6.2.3. În cazul în care în atmosfera exista sau poate exista hidrogen sulfurat ori alte gaze toxice, trebuie sa existe şi sa fie pus la dispoziţia organelor de control un plan de protecţie care sa precizeze echipamentele disponibile şi măsurile preventive adoptate.

    6.3. Prevenirea riscurilor de explozie

    6.3.1. Trebuie luate toate măsurile necesare pentru prevenirea apariţiei şi formării atmosferelor explozive.

    6.3.2. În interiorul zonelor care prezintă riscuri de explozie, trebuie luate toate măsurile pentru a impiedica aprinderea atmosferei explozive.

    6.3.3. Trebuie stabilit un plan de prevenire a exploziilor, precizându-se echipamentele şi măsurile ce trebuie luate.

    7. Cai şi iesiri de urgenta

    7.1. Căile şi ieşirile de urgenta trebuie sa fie libere şi sa conducă în modul cel mai direct spre exterior sau într-o zona de securitate, la un punct de adunare ori la un post de evacuare sigur.

    7.2. În caz de pericol, lucrătorii trebuie sa poată evacua rapid şi în condiţii de securitate maxima toate locurile de munca.

    7.3. Numărul, distribuţia şi dimensiunile căilor şi iesirilor de urgenta se fac în funcţie de folosirea, dotarea şi dimensiunile locurilor de munca, precum şi de numărul maxim de persoane prezente.

    Încăperile de cazare şi de repaus trebuie sa aibă cel puţin doua iesiri de urgenta separate, situate cat mai departe posibil una de cealaltă şi care sa conducă spre o zona sigura, un punct de adunare sigur sau un punct de evacuare sigur.

    7.4. Uşile de urgenta trebuie sa se deschidă spre exterior sau, dacă acest lucru nu este posibil de realizat, atunci trebuie sa fie glisante.

    Uşile de urgenta nu trebuie sa fie incuiate sau blocate, astfel încât sa nu poată fi deschise uşor şi imediat de către persoanele care ar avea nevoie sa le utilizeze în caz de urgenta.

    7.5. Căile şi ieşirile de urgenta speciale trebuie semnalizate în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 971/2006 privind cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate la locul de munca.

    7.6. Uşile de urgenta nu trebuie incuiate. Căile şi ieşirile de urgenta, precum şi căile de circulaţie şi uşile de acces către acestea trebuie sa fie libere, astfel încât sa poată fi utilizate în orice moment, fără oprelisti.

    7.7. Căile şi ieşirile de urgenta, care necesita iluminare, trebuie prevăzute şi cu iluminare de siguranta de intensitate corespunzătoare, în eventualitatea unei întreruperi a alimentarii cu energie electrica.

    8. Aerisirea locurilor de munca închise

    8.1. În locurile de munca închise trebuie sa se asigure suficient aer proaspăt, avându-se în vedere metodele de lucru folosite şi eforturile fizice impuse lucrătorilor.

    Dacă se utilizează o instalatie de ventilaţie, ea trebuie menţinută în stare de funcţionare.

    Orice defectiune în funcţionarea instalaţiei trebuie semnalizata de un sistem de control, dacă acest lucru este necesar pentru sănătatea lucrătorilor.

    8.2. Dacă sunt folosite instalaţii de aer condiţionat sau ventilaţie mecanică, acestea trebuie sa funcţioneze astfel încât lucrătorii sa nu fie expusi curentilor de aer care i-ar putea deranja.

    Orice depunere sau impuritate ce poate crea un risc imediat pentru sănătatea lucrătorilor prin poluarea aerului respirat trebuie eliminata rapid.

    9. Temperatura din încăperi

    9.1. Temperatura din încăperile de lucru trebuie sa fie adecvată organismului uman în timpul lucrului, ţinându-se seama de metodele de lucru folosite şi de eforturile fizice impuse lucrătorilor.

    9.2. Temperatura din încăperile de repaus, din încăperile pentru personalul de serviciu permanent, din grupurile sanitare, din cantine şi din încăperile de prim ajutor trebuie sa corespundă destinaţiei specifice acestor încăperi.

    9.3. Ferestrele, luminatoarele şi glasvandurile trebuie sa permită evitarea luminii solare excesive asupra locurilor de munca, în funcţie de natura muncii şi de locul de munca.

    10. Pardoselile, pereţii, plafoanele şi acoperisurile încăperilor

    10.1. Pardoselile locurilor de munca trebuie sa fie lipsite de proeminente, de găuri sau de planuri înclinate periculoase; ele trebuie sa fie fixe, stabile şi nealunecoase. Locurile de munca în care sunt instalate posturi de lucru trebuie sa prezinte o izolatie din punct de vedere termic, ţinându-se seama de tipul întreprinderii şi de activitatea fizica a lucrătorilor.

    10.2. Suprafeţele pardoselilor, pereţilor şi plafoanelor din încăperi trebuie sa poată fi curatate şi renovate la un nivel de igiena adecvat.

    10.3. Pereţii transparenti sau translucizi, în special cei integral din sticla, din încăperile ori din apropierea locurilor de munca şi a căilor de acces trebuie sa fie clar semnalizati şi confectionati din material securizat sau separati de aceste locuri de munca şi de căile de acces, astfel încât lucrătorii sa nu vina în contact cu aceste glasvanduri ori sa fie răniţi în cazul spargerii lor.

    10.4. Accesul pe acoperisurile din materiale insuficient de rezistente trebuie permis numai în situaţia în care se realizează dotarea cu echipamente care sa asigure desfăşurarea lucrului în deplina securitate.

    11. Iluminarea naturala şi artificiala

    11.1. Fiecare loc de munca trebuie sa dispună de o iluminare suficienta care sa asigure securitatea şi sănătatea lucrătorilor.

    11.2. Locurile de munca trebuie sa primească suficienta lumina naturala şi trebuie sa fie prevăzute, ţinându-se cont de condiţiile de clima, cu dispozitive de iluminare artificiala adecvate pentru a asigura securitatea şi sănătatea lucrătorilor.

    11.3. Instalaţiile de iluminat din încăperile de lucru şi din căile de acces trebuie sa fie amplasate astfel încât tipul iluminarii sa nu prezinte un risc de accidentare pentru lucrători.

    11.4. Locurile de munca în care lucrătorii sunt în mod deosebit expusi riscurilor în caz de întrerupere a alimentarii cu energie electrica trebuie sa fie prevăzute cu iluminat de siguranta cu o intensitate adecvată.

    11.5. Instalaţiile de iluminat trebuie sa fie proiectate astfel încât sa asigure o iluminare permanenta a locurilor de control operational, căilor de ieşire, locurilor de imbarcare, zonelor periculoase.

    Dacă locurile de munca nu sunt ocupate decât ocazional, obligaţia la care se referă primul paragraf se limitează la perioada în care lucrătorii sunt prezenţi.

    12. Ferestre şi luminatoare

    12.1. Ferestrele, luminatoarele şi sistemele de ventilaţie prevăzute cu dispozitive de deschidere, reglare şi blocare trebuie proiectate astfel încât funcţionarea acestora sa fie sigura.

    Amplasarea lor trebuie sa nu constituie un risc pentru lucrători atunci când sunt deschise.

    12.2. Ferestrele şi luminatoarele trebuie sa poată fi curatate fără riscuri.

    13. Usi şi porţi

    13.1. Poziţia, numărul şi dimensiunile uşilor şi portilor, precum şi materialele din care sunt confectionate sunt determinate de natura şi utilizarea încăperilor sau incintelor.

    13.2. Uşile transparente trebuie marcate adecvat la nivelul privirii.

    13.3. Uşile şi porţile batante trebuie sa fi transparente sau sa posede panouri transparente.

    13.4. Dacă suprafeţele transparente sau translucide ale uşilor şi portilor nu sunt din materiale securizate şi dacă exista posibilitatea ca lucrătorii sa se raneasca dacă acestea se sparg, suprafeţele trebuie protejate impotriva spargerii.

    13.5. Uşile glisante trebuie sa fie prevăzute cu un sistem de securitate care sa împiedice ieşirea acestora de pe sine şi căderea în mod neasteptat.

    13.6. Uşile şi porţile care se deschid în sus trebuie prevăzute cu un sistem de siguranta care sa împiedice căderea lor.

    13.7. Uşile şi porţile situate de-a lungul căilor de salvare trebuie marcate adecvat.

    Ele trebuie sa poată fi deschise din interior oricând, cu usurinta, fără ajutor special.

    Ele trebuie sa poată fi deschise când locurile de munca sunt ocupate.

    13.8. În apropierea imediata a portilor destinate în special traficului de vehicule, dacă acestea nu sunt sigure pentru pietoni, trebuie sa existe usi sau porţi destinate acestora care sa fie semnalizate vizibil şi degajate în permanenta.

    13.9. Uşile şi porţile mecanice trebuie sa funcţioneze fără sa prezinte un pericol de accidentare pentru lucrători.

    Ele trebuie sa fie prevăzute cu sistem de oprire de siguranta accesibile şi uşor de identificat şi dacă nu se deschid automat în cazul întreruperii alimentarii cu energie electrica, sa poată fi deschise manual.

    13.10. Dacă accesul într-un loc este oprit de lanturi sau dispozitive similare, acestea trebuie sa fie vizibile şi semnalizate prin panouri de interdicţie ori avertizare adecvate.

    14. Cai de circulaţie

    14.1. În caz de urgenta, trebuie sa fie posibile accesul fără pericol la locul de munca şi evacuarea rapida şi în siguranta.

    14.2. Căile de circulaţie, inclusiv scarile, scarile fixe, cheiurile şi rampele de încărcare, trebuie sa fie calculate, dimensionate şi amplasate astfel încât pietonii sau vehiculele sa le poată utiliza uşor, în deplina securitate şi în conformitate cu destinaţia lor, iar lucrătorii aflaţi în vecinătatea acestor cai de circulaţie sa nu fie amenintati de niciun pericol.

    14.3. Căile utilizate pentru traficul pietonal şi/sau traficul de mărfuri trebuie sa fie dimensionate în concordanta cu numărul de utilizatori potenţiali şi cu tipul de întreprindere.

    Dacă pe căile de circulaţie sunt utilizate mijloace de transport, trebuie prevăzută o distanta de securitate corespunzătoare pentru pietoni.

    14.4. Între căile de circulaţie destinate vehiculelor şi porţi, portaluri, pasaje pentru pietoni, coridoare şi scări trebuie sa existe o distanta suficienta.

    14.5. Traseul căilor de circulaţie şi acces trebuie sa fie semnalizat clar pentru a asigura protecţia lucrătorilor.

    15. Zone periculoase

    15.1. Dacă locurile de munca cuprind zone periculoase în care, datorită naturii muncii, exista riscuri, inclusiv de cadere a lucrătorilor şi a obiectelor, locurile de munca trebuie prevăzute, în măsura posibilităţilor, cu dispozitive care sa împiedice intrarea în zona a lucrătorilor neautorizati.

    15.2. Trebuie luate măsuri adecvate de protecţie a lucrătorilor autorizaţi sa între în zonele periculoase.

    15.3. Zonele periculoase trebuie semnalizate în mod vizibil.

    16. Dimensiunile şi volumul de aer al încăperilor - libertatea de mişcare la posturile de lucru

    16.1. Încăperile de lucru trebuie sa aibă o suprafata, înălţime şi un volum de aer corespunzătoare, care sa permită lucrătorilor sa isi desfăşoare munca fără riscuri pentru securitatea, sănătatea sau confortul lor.

    16.2. Dimensiunile suprafeţei neocupate de la postul de lucru trebuie sa asigure lucrătorilor suficienta libertate de mişcare şi sa le permită sa isi desfăşoare munca în deplina securitate.

    17. Încăperile de repaus

    17.1. Dacă securitatea şi sănătatea lucrătorilor necesita acest lucru, în funcţie de tipul de activitate sau de efectivele care depăşesc un anumit număr de persoane, lucrătorii trebuie sa dispună de o camera de repaus uşor accesibila.

    Aceasta dispoziţie nu este aplicabilă dacă lucrătorii isi desfăşoară activitatea în birouri sau în camere de lucru similare, care oferă posibilitatea de relaxare în timpul pauzelor.

    17.2. Încăperile de repaus trebuie sa fie destul de mari şi sa fie dotate cu un număr corespunzător de mese şi scaune cu spatar, în funcţie de numărul lucrătorilor.

    17.3. În încăperile de repaus trebuie luate măsuri pentru protecţia nefumatorilor fata de disconfortul creat de fumul de tigara.

    17.4. Dacă timpul de munca este întrerupt cu regularitate şi în mod frecvent şi nu exista camera de repaus, trebuie puse la dispoziţia personalului alte camere în care lucrătorii sa poată sta în timpul intreruperilor, ori de câte ori securitatea şi sănătatea lucrătorilor o justifica.

    Trebuie luate măsuri adecvate pentru protecţia nefumatorilor impotriva disconfortului provocat de fumul de tigara.

    18. Locuri de munca în aer liber

    18.1. Posturile de lucru, căile de circulaţie şi alte amplasamente sau instalaţii în aer liber, care sunt ocupate ori utilizate de către lucrători în decursul activităţii lor, trebuie sa fie astfel organizate ca circulaţia pietonala sau a vehiculelor sa se facă în condiţii de securitate.

    18.2. Locurile de munca în aer liber trebuie sa fie iluminate corespunzător cu lumina artificiala, în condiţiile în care lumina zilei este insuficienta.

    18.3. Dacă lucrătorii sunt angajaţi la posturi de lucru în aer liber, acestea trebuie sa fie, dacă este posibil, amenajate astfel încât lucrătorii:

    a) sa fie protejati impotriva influentelor atmosferice şi, dacă este necesar, impotriva caderii de obiecte;

    b) sa nu fie expusi la niveluri sonore nocive, nici la influente exterioare nocive;

    c) în caz de pericol, sa poată părăsi rapid locul de munca şi sa poată fi ajutaţi rapid;

    d) sa nu alunece sau sa cada.

    19. Femei gravide şi mame care alapteaza

    Femeile gravide şi mamele care alapteaza trebuie sa aibă posibilitatea de a se odihni în poziţie culcata, în condiţii adecvate.

    20. Lucrători cu handicap

    La organizarea locurilor de munca trebuie sa se ţină seama de lucrătorii cu handicap, dacă este necesar.

    Aceasta dispoziţie se referă, mai ales, la uşile, căile de comunicaţie, scarile, dusurile, chiuvetele, toaletele şi posturile de lucru utilizate sau ocupate direct de lucrătorii cu handicap.

    ANEXA 2

                         CERINŢE MINIME

                  aplicabile sectorului de foraj terestru

    1. Detectarea şi prevenirea incendiilor

    1.1. Oriunde se proiectează, se construiesc, se doteaza, se dau în folosinta, se exploatează sau se întreţin locuri de munca, trebuie luate măsurile adecvate pentru prevenirea declansarii şi propagarii incendiilor care provin de la sursele identificate în documentul de securitate şi sănătate.

    Trebuie sa fie stabilite prevederi pentru ca orice incendiu sa fie stins rapid şi eficient.

    1.2. Locurile de munca trebuie sa fie prevăzute cu dispozitive adecvate pentru combaterea incendiului şi, în măsura în care este necesar, cu detectoare de incendiu şi sisteme de alarma.

    1.3. Dispozitivele neautomate de stingere a incendiilor trebuie sa fie accesibile şi uşor de manipula