Arta si Cultura


Constantin Brâncusi (n. 19 februarie 1876, Hobita, Gorj — d. 16 martie 1957, Paris) a fost un sculptor român cu contributii covârsitoare la înnoirea limbajului si viziunii plastice în sculptura contemporana. Constantin Brâncusi a fost ales postum membru al Academiei Române
Expune pentru prima data la Société Nationale des Beaux-Arts si la Salon d'Automne din Paris în 1906. Creeaza în 1907 prima versiune a Sarutului, tema pe care o va relua sub diferite forme pâna în 1940, culminând cu Poarta Sarutului parte a Ansamblul Monumental din Târgu-Jiu. Va începe lucrul la Rugaciunea, o comanda pentru un monument funerar ce va fi expusa în Cimitirul „Dumbrava” de la Buzau.
Pâna în 1914 participa cu regularitate la expozitii colective din Paris si Bucuresti, inaugurând ciclurile Pasari Maiestre, Muza adormita, Domnisoara Pogany.
În 1914, Brâncusi deschide prima expozitie în Statele Unite ale Americii la Photo Secession Gallery din New York City, care provoaca o enorma senzatie. În 1915 începe sa execute primele lucrari în lemn: 2 Cariatide, Fiul risipitor etc.
Pâna în 1940, activitatea creatoare a lui Brâncusi se desfasoara în toata amploarea ei. Operele sale de seama din ciclul Pasarea în vazduh, ciclul Ovoidului precum si sculpturile în lemn dateaza din aceasta perioada. În acelasi timp Brâncusi participa la cele mai importante expozitii colective de sculptura din Statele Unite ale Americii, Franta, Elvetia, Olanda, Anglia.
Muzeul National de Arta Moderna din Paris (Centre Pompidou) are un numar important de lucrari ale lui Brâncusi, lasate mostenire împreuna cu tot ce se afla în atelierul sau.
In decembrie 1956 la Muzeul de Arta al Republicii, la Bucuresti se deschide prima expozitie personala Brâncusi din Europa. Abia în 1964 Brâncusi a fost redescoperit în România ca un geniu national si, în consecinta, ansamblul monumental de la Târgu-Jiu cu Coloana (recunostintei) infinitului, Masa tacerii si Poarta sarutului a putut fi amenajat si îngrijit, dupa ce fusese lasat în paragina un un sfert de veac.
Din 1963 pâna azi au aparut în toate partile lumii peste 50 de carti si monografii si mii de studii si articole despre Constantin Brâncusi, stabilind în mod definitiv locul lui ca artist genial si chiar ca "unul din cei mai mari creatori ai tuturor timpurilor" (Jean Cassou).
În opera sa, Brâncusi a oglindit felul de a gândi lumea a taranului român. Prin obârsia sa taraneasca, si-a aflat radacinile adânci ale operei sale în traditiile, miturile si functia magica a artei populare românesti. Brâncusi a relevat lumii occidentale dimensiunea sacra a realitatii.
Figura centrala în miscarea artistica moderna, Constantin Brâncusi este considerat unul din cei mai mari sculptori ai secolului al XX-lea. Sculpturile sale se remarca prin eleganta formei si utilizarea sensibila a materialelor, combinând simplitatea artei populare românesti cu rafinamentul avantgardei pariziene. Verticalitatea, orizontalitatea, greutatea, densitatea cât si importanta acordata luminii si spatiului sunt trasaturile caracteristice ale creatiei lui Brâncusi. Opera sa a influentat profund conceptul modern de forma în sculptura, pictura si desen.