ASOCIATIA
VÂNATPRILOR SI PESCARILOR SPORTIVI POTAISSA TURDA
AVPS
S-a înfiintat
în anul 1992, având sediul în Turda, str. Stefan cel
Mare, nr.26, jud. Cluj.
Asociatia este situata, din punct de vedere geografic, în Podisul
Transilvaniei, la o altitudine de 400-800m, la o distanta de 30 Km de
orasul Cluj-Napoca, 38 Km de Aeroportul Cluj-Napoca si la 85 Km de granita
cu Ungaria (Vama Bors).
Asociatia este afiliata la A.G.V.P.S (Asociatia Generala a Vânatorilor
si Pescarilor Sportivi) din Romania.
Numarul total al membrilor este de 642, dintra care 192 sunt membrii
vânatori, iar 450 membrii pescari.
Structura organizatorica se prezinta astfel:
a) Consiliul director (15 membrii)
b) Presedinte: Ec Stefanie Tudor
c) Vicepresedinti: - cu vânatoarea: Irimies Gheorghe
- cu pescuitul: Balan Vasile
d) Director: ing.
Masca Marius
e) Contabil sef, casier, 4 paznici de vânatoare.
A.V.P.S Potaissa Turda are în gestiune patru fonduri de vânatoare:
1. F.V. Nr. 35 denumit Harcana (suprafata de 13821 Ha)
2. F.V Nr. 37 denumit Turda (suprafata de 9001 ha)
3. F.V. Nr. 38 denumit Moldovenesti (suprafata de 11723 ha)
4. F.V. Nr. 39 denumit Lita (suprafata de 14611 ha)
Speciile de animale salbatice prezente pe aceste fonduri de vânatoare
sunt:
- cerb carpatin, caprior, mistreti, iepuri, fazani, potârnichi,
prepelite, grauri, porumbei salbatici, rate salbatice, râs, lup,
vulpe, pisica salbatica.
CAPRIORUL
( Capreolus)
- se vâneaza
pe fondurile de vanatoare.
- vânatoarea se face la pânda
- Trofee disponibile între 200 si 600 de grame
TARIFE:
| Trofeul
recoltat -grame- |
Tariful
de vânatoare EURO
|
Pentru
fiecare gram peste nivelul minim din col 1 Câte......Euro |
pâna
la 250,0 inclusiv
|
150 |
- |
| De
la 250,1 la 300,0 |
150 |
1,5 |
| De
la 300,1 la 350,0 |
225 |
4,5 |
| De
la 350,1 la 400,0 |
450 |
5 |
| De
la 400,1 la 450,0 |
700 |
9 |
| De
la 450,1 la 500,0 |
1150 |
12 |
| De
la 500,1 la 550,0 |
1750 |
23 |
| Peste
550 |
2900 |
25 |
Pentru încadrarea
în grila tarifului se scad 90 de grame.
Pentru o piesa ranita si nerecuperata, vânatorul plateste 220
Euro.
Tariful pentru foc gresit este de 25 Euro.
Tariful de organizarea vânatorii pentru o zi de vânatoare/vânator
este de 50Euro.
Trofeul al carui punctaj de vânatoare este egal sau mai mare de
200 puncte C.I.C se retine de gestionarul fondului de vânatoare,
pentru colectia nationala de trofee. În acest caz nu mai plateste
tariful de vânare calculat pentru trofeu.
MISTRETUL:
- Se vâneaza pe fondurile de vânatoare.
- Vânatoare se face la goana, pânda sau dibuit.
- Trofee disponibile pâna la 28.cm
a) Masculul
Lungimea
medie a coltilor arma inferiori -cm-
|
Tariful
de vânatoare EURO
|
Pentru
fiecare mm peste nivelul minim din col 1 Câte......Euro |
| Pâna
la 12,0 inclusiv |
250
|
- |
| De la 12,01
la 16,0 |
350 |
- |
| De la 16,01
la 20,0 |
550 |
- |
| Peste 20,0 |
750 |
10 |
b) Femela (scroafa)
Tariful pentru femela la goana este de 200Euro/piesa
Tariful pentru femela la pânda si dibuit este de 400Euro/piesa.
Tariful pentru purcei la pânda si dibuit este de 200Euro/piesa.
Tariful pentru purcei la goana este de 100Euro/piesa.
c) Tariful de organizare
a vânatorii pentru o zi de vânatoare/vânator este
de 150 Euro si se percep la ambele metode de vânatoare(individuala
si colectiva).
d) Pentru actiunile la goana, pânda si dibuit, organizate în
aceeasi zi, se plateste tariful de organizare (150 Euro/zi/vânator)
o singura data.
Tariful de organizare pentru vânatorile mixte organizate la mistreti
si fazani (si/sau iepuri) este acelasi ca la vânatorile individuale
si colective la mistreti)
e) Pentru o piesa ranita si nerecuperata (mascul, femela sau purcel)
vânatorul plateste 100 Euro
f) Tariful pentru foc gresit (pânda sau dibuit) este de 50 Euro.
g) Trofeul al carui punctaj este egal sau mai mare de 150 puncte C.I.C.
se retine de gestionarul fondului de vânatoare, pentru colectia
nationala de trofee. În acest caz vânatorul nu mai plateste
tariful de vânare calculat pentru trofeu.
CERBUL COMUN
( Cervus ElaphusL.)
- Se vâneaza
pe fondurile de vânatoare.
- Vânatoare se face la pânda
- Trofee disponibile între 5-10 Kg.
TARIFE:
| Trofeul
recoltat -kg- |
Tariful
de vânatoare EURO
|
Pentru
fiecare 10 grame peste nivelul minim din col 1 Câte......Euro |
Pâna
la 5,0 inclusiv
|
850
|
-
|
De
la 5,01 la 6,0 |
850 |
5 |
De
la 6.01 la 7,0 |
1350 |
6 |
De
la 7,01 la 8,0 |
1950 |
7 |
De
la 8,01 la 9,0 |
2650 |
7,5 |
De
la 9,01 la 10,0 |
3400 |
10 |
De
la 10,01 la 11,0 |
4400 |
19 |
Peste
11 |
6300 |
50 |
a) Masculul
Pentru o piesa ranita si nerecuperata, vânatorul plateste 800
de Euro.
Tariful pentru foc gresit este de 150 Euro.
b) Femela (ciuta) si vitel:
Pentru o piesa împuscata sau ranita si nerecuperata, vânatorul
plateste 150 Euro.
Tariful pentru foc gresit este de 30 Euro.
c) Tariful de organizare a vânatorii pentru o zi de vânatoare/vânator
este de 50 Euro.
d) Trofeul al carui punctaj este egal sau mai mare de 250 puncte C.I.C.
se retine de gestionarul fondului de vânatoare, pentru colectia
nationala de trofee. În acest caz vânatorul nu mai plateste
tariful de vânare calculat pentru trofeu.
FAZANUL
- Se vâneaza
pe fondurile de vânatoare
- Tariful de vânatoare este de 8 Euro/piesa
- Pretul de preluare este de 2 Euro/piesa.
- Tariful de organizare este urmatorul:
- la picior.......25 Euro/zi/vânator.
- la goana.......50 Euro/zi/vânator.
- Pentru actiunile de vânatoare mixta (iepuri, fazani, mistreti)
la goana, pânda sau dibuit, organizate în aceeasi zi, se
plateste tariful cel mai mare o singura data.
IUPURELE
(Lepus Europaeus)
- Se vâneaza pe fondurile de vânatoare
- Tariful de împuscare pentru fiecare piese este de 30 Euro/piesa.
- Pretul de preluare pentru fiecare piesa este de 10 Euro/piesa.
- Tariful de organizare:
- la picior.......25 Euro/zi/vânator.
- la goana.......50 Euro/zi/vânator.
- Pentru actiunile de vânatoare mixta (iepuri, fazani, mistreti)
la goana, pânda sau dibuit, organizate în aceeasi zi, se
plateste tariful cel mai mare o singura data.
Sfaturi
pentru pescari
Tehnici de Pescuit
-Nade si momeli
Mamaliga
Una dintre momelile nelipsite pescarilor de crap, caras
si alti pesti nerapitori este mamaliga. Aceasta de multe ori ne influenteza
rezultatele partidei de pescuit prin doua aspecte: daca este atractiva
pentru pesti si daca este suficient de tare sa nu cada din ac. O mamaliga
dura (in special zona marginala, cu coaja) este lasata de pesti iar
cea prea moale cade uneori chiar la lansare. Va prezentam in continuare
3 retete de mamaliga verificate in practica cu rezultate foarte bune.
1. Reteta urmatoare este verificata si da rezultate
dintre cele mai bune.
Se ia o masura de faina si doua de malai. Se pune 1/3
din cantitate la fiert intr-un ceaun. Cind amestecul a fiert, se adauga
1 lingura de zahar sau miere, un virf de cutit de sofran si 5 picaturi
de esenta de anason (de regula pentru crap). Se adauga treptat si cantitatea
de malai/faina ramase, pina la finalizare. Aceasta poate fi folosita
cu succes ca nada. Pentru obtinerea momelei pentru ac, se introduce
mamaliga intr-o bucata de pinza sau chiar dres de dama si se face o
minge strinsa bine cu materialul respectiv. Este bine apoi sa o latim
prin presare. Se fierbe apoi pina cind aceasta pluteste in vasul cu
apa. Se lasa la racit si apoi se scoate din material. Aceasta poate
fi taiata cubulete de diferite marimi, dupa dorinta.
Reteta oferita de Dan Barzoianu - Firma Zziplex Bucuresti
-----------------------------------------------------------
2. Se pune un vas cu 2 litri de apa la fiert; in apa
se pune o lingura de seminte de anason bine macinate. Cand fierbe apa
se adauga faina "musuroi" si se lasa sa fiarba circa 20 de
minute, dupa care se amesteca continuu circa 6 min.. Rasturnam mamaliga
pe un fund de lemn, o acoparim cu un ziar umed si o lasam pana a doua
zi. Adoua zi, cu o ora inainte de a pleca la pescuit, se framanta mamaliga
cu srot si cu pesmet bine macinat pana cand ajunge la o consistenta
omogena (asemanator plastelinei) si culoarea gri inchis. Cand ajungem
pe malul apei se ia o bucata de marimea unui mar mai mare si se amesteca
cu putina apa din lac (obligatoriu) pentru a deveni mai moale decat
restul; aceasta va deveni momeala, in timp ce cealalta va fi distribuita
naditoarelor. Pentru a o indulci se pot adauga 1-2 pastile de ciclamat
de sodiu (acesta are avantajul ca nu fermenteaza la caldura).
Reteta oferita de Cornaciu Catalin
-----------------------------------------------------------
3. Calitatea principala a unui cub de mamaliga este
sa fie atit de rezistent incit sa poata fi aruncat oricit de departe
(sau de violent) fara sa iasa de pe cirlig (sau de pe firul textil)
- ca sa nu mai vorbim de compozitia lui. O reteta care functioneaza
perfect - pentru mine - este urmatoarea: Ideal este sa folosesti apa
de balta. Daca nu ai asa ceva, folosesti apa minerala plata sau lasi
apa de robinet intr-un vas vreo doua zile la aer (in balcon). Malaiul
cel mai bun e cel din piata, si negrisat. Cel unguresc are si colorant
alimentar, asa ca nu e rau. Unii spun ca trebuie cernut, dar eu prefer
sa-l las in formula lui naturala, fragmentele de coaja purtind aroma
de porumb - cu toate ca, nepregatita cum trebuie, mamaliga din malai
necernut nu are consistenta celei din malai cernut. Se pune apa, sa
zicem 1,5 l., intr-un ceaun (ideal este sa folosesti un ceaun numai
pentru momeli si nade. Pestele e mai sensibil decit un ciine politist,
simte dilutii infinitezimale. Un miligram de haleala umana - prajeala,
condiment sau orice nu-i place pestelui - il alunga fara doar si poate
din preajma cirligului. De aceea, hrana pentru peste nu trebuie sa se
atinga de nimic nu care miroase conform nasului nostru, ci care doar
e susceptibil sa se fi atins de hrana umana - chiar si miinile unui
fumator sunt otravitoare pentru momeala sau nada) in care se arunca
doi - trei pumni de malai, asa incit sa se formeze o supa ceva mai consistenta.
Se lasa la fiert destul de mult, pentru a se lega - sa zicem 20 - 25
minute. Daca optezi pentru mamaliga rosie (care uneori e preferata de
crap - am avut partide pe care le-am salvat cu mamaliga rosie), acum
e momentul sa o colorezi cu colorant alimentar. Dar atentie, nu pune
mult, colorantul inmoaie cuburile si le face cleioase. Etapa de legare
a compozitiei e foarte importanta. Daca nu s-a legat, cuburile sunt
ratate, devin sfarimicioase sau rigide, nu elastice cum ar trebui. Dupa
legare, se adauga citeva miini bune de malai, amestecindu-se pina se
obtine o compozitie groasa. Se lasa la fiert inca 20 - 25 min, adaugindu-se
malai pina se obtine un bot atit de compact, incit cu mare dificultate
il mai poti intoarce cu melesteul. Atentie: cu cit se amesteca mai des
in timpul fierberii, cu atit e mai bine. Lasata sa fiarba neamestecata,
mamaliga formeaza o crusta care opreste evaporarea, asa ca mamaliga
nu se mai intareste uniform. Pe scurt: fierberea trebuie sa dureze peste
limita rabdarii noastre, amestecind aproape continuu. Inca un amanunt
extrem de important: pe ceaun se formeaza o crusta. Trebuie evitat sa
cada bucati din crusta in amestec deoarece sunt afumate si vor da un
miros de fum cuburilor. Daca s-a intimplat asa ceva, cuburile sunt ratate.
Se rastoarna mamaliga pe un fund de lemn destinat exclusiv momelilor
si se fac niste turtite groase cit latura cubului si cu diametru de
aprox. 10 cm. Acestea se folosesc ca atare sau se arunca intr-un vas
cu apa fierbind si se tin 5 - 7 minute pina incep sa pluteasca intre
ape. Fierberea le intareste suplimentar si e preferabila folosirii brute.
Cuburile se taie fie de acasa, fie direct pe balta. Eu le tai de acasa
si le tin separat, in pungute cu diferite arome - daca stiu ca unde
merg pestele prefera vreo aroma. Cuburile merg la crap cel mai bine
cu ulei de anason - iarasi, e parerea mea, asa am avut cel mai mare
succes, dar nu e o reteta universala. In final, iata si legea lui Murphy
la cuburi (incercata pe propria-mi piele): Cu cit faci mai multe cuburi
si mai frumoase, cresc sansele sa le arunci la terminarea partidei ca
nada pentru altii. Cu cit faci mai putine si mai in viteza, cu atit
vei prinde mai mult peste si in final vei ramine in criza de cuburi.
Fir intins.
Reteta oferita de Doroftei Iulian
Sursa
www.pescuit.ro
Fotografii:
Rudolf Nemes - un impatimit al pescuitului
