Thursday, 17 August, 2017

Turda, Ioan Ratiu, 54/3, Tel. 0264312565 , dacicusmedia@clicknet.ro, afaceriardelene@gmail.com

O noapte furtunoasă de Ion Luca Caragiale-rezumat

ACTUL I

 Scena reprezintă „O odaie de mahala.” cu „Mobile de lemn şi paie.” şi „în fund, rezemată de fereastră, o puşcă de gardist [membru al gărzii civice] cu spanga [baioneta] atârnată lângă ea.”.

 Scena I

 Jupân Dumitrache Titircă, negustor de cherestea şi căpitan în garda civică, echipat „în haine de căpitan de gardă fără sabie” istoriseşte amicului său politic, Nae Ipingescu, „ipistat” (funcţionar), o întâlnire neplăcută de la grădina de vară Union, unde mersese împreună cu soţia, Veta, şi cumnata, Ziţa. Acolo privise insistent către masa lor un „ăla… un prăpădit de amploiat, [ce] n‑are chioară în pungă şi se ţine după nevestele negustorilor, să le spargă casele”, apoi i‑a urmărit până aproape de casă „papugiul”, „coate‑goale”, „moftangiul”, „maţe‑fripte”, după cum îl gratula Jupân Dumitrache în cursul relatării evenimentului. Problema o constituia gelozia negustorului, decizia de a‑şi apăra cu orice preţ („să ştiu bine că intru în cremenal!”) onoarea sa „de familist”, pusă în primejdie de acel „maţe‑fripte” care îi urmărise.

La rugămintea Ziţei („N‑am putut pentru ca s‑o tratez cu refuz.”, spune cumnatul ei în cadrul aceleiaşi relatări), după o săptămână grupul merge din nou „la Iunion” (Union), unde scena se va repeta, inclusiv urmărirea pe străzile Bucureştilor. De data aceasta Jupân Dumitrache era hotărât să‑l ia la întrebări din scurt pe îndrăzneţ („şi să‑l şi umflu”) dar insistentul tânăr scapă graţie unei haite de câini care‑i intersectează calea, deturnându‑l din drum.

Faţă de Chiriac, „tejghetar, om de încredere al lui Dumitrache, sergent în gardă”, jupânul arată deplină încredere, în acelaşi dialog cu Nae Ipingescu: „de el nu mă sfiesc. La din contra, el ştie toată istoria, i‑am spus‑o de la început… Atâta om de încredere am… Băiat bun!… ţine la onoarea mea de familist. [...] De, când lipsesc eu de‑acasă, cine să‑mi păzească onoarea? Chiriac săracul!”. Pe când consoarta, Veta, socoteşte acelaşi, este „ca muierea… mai ursuză. Am cam băgat eu de seamă că nu‑l prea are ea la ochi buni pe Chiriac”.

 Scena II

 Jupân Dumitrache îi povesteşte lui Nae Ipingescu cum a divorţat Ziţa („Fată frumoasă, modistă şi învăţată şi trei ani la pansion”): „m‑am pomenit într‑o zi că vine ţipând la mine, pe cum că: «Nene, moartă, tăiată, nu mai stau cu mitocanul, scapă‑mă de pastramagiul! Să ştiu de bine că mă duc la mănăstire, sare nu mai mănânc cu el!»”. După care Chiriac se informează despre programul nocturn al stăpânului (trebuia să inspecteze toate posturile de gardă, până pe la două noaptea).

 Scena III

 De la Spiridon, „băiat de procopseală” (ucenic) află Jupân Dumitrache faptul că îi ceruse Chiriac să închidă mai devreme, datorită rondului de noapte, iar jupânul comentează satisfăcut („Nene Nae, auzişi cum îmi poartă Chiriac de grija rondului? Ei! i‑e tot frică să nu uit reglementul. Are ambiţ băiatul, ca să fie compania noastră ceva mai abitir din toate.”)

 Scena IV

 Cu voce tare, cherestegiul citeşte un articol din ziarul „Vocea patriotului naţionale”: „Democraţiunea romană, sau mai bine zis ţinta democraţiunii romane este de a persuada pe cetăţeni, că nimeni nu trebuia a mânca [a lipsi, din franţuzescul manquer] de la datoriile ce ne impun solemnaminte pactul nostru fundamentale, sfânta Costituţiune…”, articol semnat „R. Vent.”, cu precizarea redacţiei „un june scriitor democrat, a cărui asinuitate [corect ar fi asiduitate] o cunoaşte de mult publicul cititor”… Neînţelegând cum poate cineva să mănânce Constituţia, dar acceptând totuşi că „e scris adânc”, Jupân Dumitrache, lectorul, primeşte lămuriri de la Ipingescu, ascultătorul („să nu mănânce nimeni din sudoarea bunioară a unuia ca mine şi ca dumneata, care suntem din popor, adică să şază poporul la masă, că el e stăpân.”).

 Scena V

 În monolog, Spiridon se plânge de stăpânul său, a cărui poreclă era „Titircă Inimă‑Rea”: dacă e treaz seara îl bate pentru că va fi obosit a doua zi, dacă nu e treaz îl bate pentru că doarme pe banii stăpânului.

Scena VI

 Prin Spiridon, Ziţa primeşte un bilet de amor, pe care îl citeşte retrasă: „Angel radios! De când te‑am văzut întâiaşi dată pentru prima oară, mi‑am pierdut uzul raţiunii… […] Tu eşti aurora sublimă, care deschide bolta azurie într‑o adoraţiune poetică infinită de suspine misterioase, pline de reverie şi inspiraţiune” etc.

 Scena VII

 Intrase şi Veta, căreia i se plânge sora ei, Ziţa, de conflictul cu fostul soţ; citise de trei ori Dramele Parisului, se plictisea şi, ieşind să‑i facă o vizită Vetei, se întâlneşte „cu mitocanul, cu pricopsitul de Ţircădău”, care „scosese şicul [corect şişul – miezul de fier ascuţit] de la baston ca să mă sinucidă”, relatează ea.

 Scena VIII

 După plecarea Ziţei şi a lui Spiridon, Veta deplânge un impas erotic, singură în scenă: „dragoste cu sila nu se poate […] A! de ce mai dă Dumnezeu omului fericire, dacă e să i‑o ia înapoi? De ce nu moare omul când e fericit!? De ce am trăit eu s‑ajung aşa ceva?”.

 Scena IX

 Are loc o discuţie între Veta şi Chiriac, în cursul căreia cel din urmă reproşează femeii infidelitatea, pornind de la faptul că Jupân Dumitrache istorisise cum a fost urmărit de bărbatul pe care îl considera interesat de graţiile soţiei sale, după spectacolul de la Union. Drept răspuns, Veta deplânge reacţia iubitului ei („Ce folos câtă fericire am avut un an, dacă într‑o zi mi‑am plâns‑o toată!”), ceea ce determină o reacţie similară a lui Chiriac, acesta prezentându‑şi suferinţele, după ce ameninţase cu sinuciderea („Nu mai voi să ştiu de nimic, nu mai ştiu cine sunt! Am vrut să mă omor adineaori în curte, dar ţi‑am văzut trecând umbra peste perdeaua de la fereastră ş‑am vrut să te mai văz o dată. Încai să mor lângă tine, cum am trăit.”). Dar lucrurile vor lua o întorsătură bună după ce soţia cherestegiului jură iubitului ei credinţă nestrămutată.

Discuţia se întrerupe datorită sosirii bărbatului Vetei, care îşi întrerupsese rondul de noapte spre a‑i cere lui Chiriac să‑i reconfirme sprijinul întru apărarea onoarei sale de familist, ceea ce se şi întâmplă – „Lasă, jupâne, mă ştii că consimt la onoarea dumitale de familist!…”, zice acesta plictisit.

ACTUL II

 Decorul întruchipează „Aceeaşi odaie. O lampă cu gaz arde pe masă.

 Scena I

 Este aproape unsprezece noaptea iar Veta, fericită pentru că şi‑a recuperat amantul gelos, se desparte de acesta fredonând versuri amoroase, după ce îi promisese că nu va mai merge „la Iunion” fără el.

 Scena II

 După plecarea lui Chiriac, obosit de întâmplările de peste zi şi simţind nevoia de a recupera energie în vederea „ezirciţiului” de a doua zi dimineaţa cu compania de gardă civică unde era sergent, intră în scenă Rică Venturiano, „arhivar la o judecătorie de ocol, student în drept şi publicist”, nimeni altul decât bărbatul care îl agasase pe Jupân Dumitrache – la Union şi pe străzile Bucureştilor, în drumul familiei spre casă –, cu insistenţele sale. Îşi declară dragostea Vetei „Angel radios! Precum am avut onoarea a vă comunica în precedenta mea epistolă, de când te‑am văzut întâiaşi dată pentru prima oară mi‑am pierdut uzul raţiunii: da! Sunt nebun…”, spre stupoarea femeii, care îl crede nebun de‑a binelea, nu înnebunit de amor.

După ce invadatorul spaţiului casnic îşi declară identitatea precum şi ocazia cu care i s‑a declanşat sentimentul, Veta îşi dă seama că trebuie să existe o confuzie la mijloc, obiectul pasiunii junelui fiind sora ei, Ziţa, cu care acesta o confundase, datorită luminii reduse şi faptului că nu a intrat în casa căutată. Spre a‑l salva de răzbunarea soţului, care tocmai se întrecea, îl trimite afară pe fereastră, profitând de faptul că lângă pereţii casei se afla o schelă.

 Scena III

 Intrând, Jupân Dumitrache îşi ameninţă consoarta („are să se întâmple lucru mare, cocoană, măcar să ştiu de bine că merg la cremenal!”), căci îl văzuse pe curtezan de afară, pe fereastră.

 Scena IV

 Soţul îl trimite pe Spiridon ca să‑l scoale din somn pe Chiriac, spre a lupta împreună cu acesta pentru „onoarea mea de familist”, spune el.

 Scena V

 Disperat, Jupân Dumitrache constată, adresându‑se ajutorului său, sosit între timp, că „S‑a dus ambiţul!…” (ambiţia) şi, la iniţiativa celui din urmă, se arată decis să înceapă scotocirea locuinţei, pornind de la faptul că schela nu avea scară pe care să coboare „bagabontul”, „maţe‑fripte” (în exprimarea soţului înfuriat).

 Scena VI

 În ciuda opoziţiilor Vetei, îngrijorată de destinul iubitului ei („Chiriac! Chiriac! Binişor! Să nu cazi!”, strigă ea celui urcat pe schelă) cei trei bărbaţi, Titircă Inimă‑Rea, Chiriac şi Ipingescu, pornesc în căutare înarmaţi ca la război.

 Scena VII

 Soseşte Ziţa şi amândouă femeile, auzind din curte strigătele de încercuire a inamicului („Stai! În numele Constituţiunii!” – Ipingescu) coboară ca să‑l scape din mâinile agresorilor.

Scena VIII

 Pătruns pe fereastră în odaia goală, Rică („este prăfuit de var, ciment şi cărămidă; părul îi este în neorânduială; pălăria ruptă; e galben şi tras la faţă; tremură şi i se încurcă limba la vorbă”, aflăm din indicaţiile de regie) povesteşte cum a scăpat de urmăritori, intrând într‑un butoi cu ciment şi găseşte ajutor în Spiridon, sosit ceva mai târziu, căruia îi promite şase pachete de ţigări ca să‑l ascundă la el în odaie.

Scena IX

 Rică Venturiano este capturat de către Jupân Dumitrache şi Nae Ipingescu, amândoi cu sabia în mână, şi salvat de intervenţia promptă a Ziţei („Nene Dumitrache, nu‑mi asasina viitorul!”), urmată de cea a lui Ipingescu: „Staţi! Staţi! Că e‑ncurcătură! Pe dumnealui îl cunosc eu! Dumnealui nu‑i d‑ei de care credeţi dumneavoastră; e cetăţean onorabil. […] Ăsta e ăl care scrie la Vocea patriotului naţionale. ”.

Recunoscut drept ceea ce este şi odată făcute prezentările, Rică Venturiano îşi declină crezul politic, în legătură cu calitatea lui de gazetar, citând (incorect) o maximă latină: „Dumnezeul nostru este poporul: box populi [corect vox] box dei!”. Apoi, pentru a rectifica lucrurile, susţine că a intrat în casă datorită plăcuţei de la poartă, pe care scria cifra 9, pentru ca Jupân Dumitrache să‑şi de astfel seama de originea erorii – meşterul care tencuise zidul de la poartă a bătut invers tăbliţa cu cifra 6, iar numărul de casă 9 era al Ziţei.

La intervenţia Vetei („musiu Rică şi cu Ziţa compătimesc împreună”) Jupân Dumitrache îşi dă, înţelegător faţă de „ale tinereţii valuri”, acordul pentru căsătoria celor doi.

Îi rămâne totuşi o nedumerire stăpânului casei – nu ştia ce este cu legătura de gât bărbătească descoperită pe patul Vetei –, lămurită însă de Chiriac, care şi‑o recunoaşte, aducând astfel pacea în sufletul bărbatului mult încercat în acea noapte furtunoasă.

Tag-uri :O noapte furtunoasă de Ion Luca Caragiale-rezumat,O noapte furtunoasă de Ion Luca Caragiale-rezumat

Alte articole din aceeasi categorie

Photo

Alexandru Lapusneanul, de Costache Negruzzi - nuvelă istorică

Considerată prima nuvelă istorică românească, opera lui Costache Negruzzi Alexandru Lăpuşneanul apare în anul 1840, în revista „Dacia literară”, încadrându-se perfect în programul romantic al acesteia, prin valorificarea unor fapte ...Citeste mai mult

Photo

În Dulcele Stil Clasic, N. Stănescu

Universul liric Poezia În dulcele stil clasic deschide volumul din 1970, volum ce aparţine celei de-a doua etape a creţiei poetului, în care adevărata rafinare a expresiei pare a fi un ...Citeste mai mult

Photo

Moromeţii de Marin Preda

Scriitor realist modern, M.Preda este creatorul unui roman tulburator prin sensurile lui, prin universul artistic si personajul creat Ca orice roman, el reprezintăo scriere amplă in proză, acţiunea desfăşurându-se pe mai ...Citeste mai mult

Photo

Moara cu Noroc de I. Slavici - caracterizarea lui Ghiţă

„Nuvelă solidă cu subiect de roman” (G. Călinescu), opera lui I. Slavici urmăreşte cu minuţiozitate zbuciumul sufletesc al unor personaje complexe, puternic individualizate prin trăiri, gânduri, reacţii sau limbaj.             Ghiţă ...Citeste mai mult

Photo

Maitreyi de M. Eliade - Scenariul arhetipal al erosului si evoluţia cuplului

Incipitul romanului îl surprinde pe protagonist în încercarea de a-şi aminti ziua în care a întâlnit-o pe Maitreyi, neliniştit de faptul că nu poate retrăi aievea mirarea, nesiguranţa şi turburarea ...Citeste mai mult

Photo

Ion de L. Rebreanu - roman realist-interbelic

Într-o epocă ce denunţa criza romanului românesc, opera romancierului L. Rebreanu reprezintă prima contribuţie fundamentală la crearea romanului românesc modern.             Apărut în 1920, romanul Ion este rezultatul unei stăruitoare experienţe ...Citeste mai mult

Photo

Ion de L. Rebreanu, Caracterizare personaj principal

Liviu Rebreanu creează în opera sa Ion o galerie bogată de personaje, dominantă fiind imaginea lui Ion, „simbolul individual al ţăranului român, setos până la patimă de pământurile lui.”       Realizat ...Citeste mai mult

Photo

Riga Crypto și Laponia Enigel, I. Barbu

Univers liric Poemul se integrează în ciclul Uvedenrode din volumul Joc secund  şi se încadrează în cea de-a doua etapă a creaţiei lui Barbu- „baladesc şi de evocare balcanică”. Sub aspect compoziţional, ...Citeste mai mult

Photo

Eu nu strivesc corola de minuni a lumii, de Lucian Blaga -artă poetică

Specificul universului poetic blagian Deschizând volumul de debut al lui L. Blaga – Poemele luminii- , poezia Eu nu strivesc corola de minuni a lumii este una dintre cele mai cunoscute ...Citeste mai mult

Photo

Baltagul de M. Sadoveanu

Opera sadoveniană reprezintă epopeea noastră naţională, o mărturisire artistică a unui mod de a gândi şi de a simţi. Venind din folclor, din Neculce şi Creangă, Sadoveanu este un scriitor ...Citeste mai mult

Photo

Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război de Camil Petrescu, Caracterizare personaj principal

Personajul principal din romanul „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război”, Ştefan Gheorghidiu, sublocotenent într-un regiment de infanterie, trimis pentru fortificarea văii Prahovei, este concentrat de curând, ceea ce ...Citeste mai mult

Photo

Povestea lui Harap-Alb, Ion Creangă - basmul cult

Opera lui Ion Creangă s-a statornicit în literatură ca unul dintre cele mai rezistente momente ale prozei artistice româneşti durabile, tocmai pentru că a reuşit să prindă în ea sensul ...Citeste mai mult

Photo

Ion de L. Rebreanu, Caracterizare Ana

Tipologic, Ana întruchipează destinul femeii din  mediul rural, adânc stratificat şi stăpânit de o mentalitate pe măsură, ea reprezentând  „două braţe de lucru, o zestre şi o producătoare de copii.” ...Citeste mai mult

Photo

ALEXANDRU LAPUSNEANUL, de Costache Negruzzi

ALEXANDRU LĂPUŞNEANUL, de Costache Negruzzi - caracterizarea personajului principal-                   Considerată prima nuvelă istorică românească, opera lui Costache Negruzzi evocă, într-un spaţiu concentrat, momente din cea de-a doua domnie a lui Alexandru ...Citeste mai mult

Photo

Cantareata cheala de Eugene Ionesco -rezumat

                                                              ...Citeste mai mult

Photo

Caprioara din vis de Vasile Voiculescu-rezumat

                                                    Un bătrân sculptor animalier mărturiseşte tovarăşilor ...Citeste mai mult

Photo

In mijlocul lupilor de Vasile Voiculescu-rezumat

                                                     Naratorul, fost „judecător de pace ...Citeste mai mult

Photo

Lostrita de Vasile Voiculescu - rezumat

                                                       Naratorul consideră că „Nicăieri ...Citeste mai mult

Photo

George Calinescu -Enigma Otiliei- rezumat

                                                       G. CĂLINESCU     ...Citeste mai mult

Photo

La tiganci de Mircea Eliade - rezumat

                                                    Domnul Gavrilescu, profesor de pian ...Citeste mai mult

Photo

Maitreyi de Mircea Eliade - rezumat

                                                   I  Allan, naratorul, care preia date din ...Citeste mai mult

Photo

Fratii Jderi de Mihail Sadoveanu - rezumat

                                                               ...Citeste mai mult

Photo

Creanga de aur de Mihail Sadoveanu-rezumat

 I E vorba de părinţii noştri de demult, iar stăruinţa bătrânului mag de odinioară e departe de a fi o simplă iluzie  August 1926. Într‑o tabără de cercetări geologice de lângă munţii ...Citeste mai mult

Photo

Baltagul de Mihail Sadoveanu - rezumat

Stăpâne, stăpâne, Mai chiamă ş‑un câne… I Romanul începe cu o legendă: îndată după facerea lumii, Dumnezeu „a pus rânduială” diferitelor neamuri: ţiganilor „să cânte cu cetera”, nemţilor le‑a „dat şurubul” etc. Moldovenii ...Citeste mai mult

Photo

Zodia cancerului sau vremea Ducai - Vodă de Mihail Sadoveanu - rezumat

I  În care se vede cum intră în Moldova un călător dintr‑o ţară depărtată şi cum Ilie Turculeţ nu‑i  numai căpitan de steag, ci şi cititor în stele  „Era la sfârşitul lunii septembrie, ...Citeste mai mult

Photo

Fantana dintre plopi de Mihai Sadoveanu - rezumat

                                                Naratorul relatează sosirea unui drumeţ, la locul ...Citeste mai mult

Photo

Mesterul Manole de Lucian Blaga - rezumat

 ACTUL ÎNTÂI  Scena reprezintă „Cămara de lucru a lui Manole. Multe, foarte multe lumânări aprinse – pe masă, pe blidar, în fereastră. Pe masă e un chip mic de lemn al ...Citeste mai mult

Photo

Concert din muzica de Bach de Hortensia-Papadat-Bengescu - rezumat

Acest roman s‑a citit pe măsură ce a fost scris şi a fost lucrat pe măsură ce s‑a citit în şedinţele literare ale cenaclului „Sburătorul” din anul 1925. I Doctorul Rim – profesor universitar ...Citeste mai mult

Photo

Craii de Curtea -Veche de Mateiu Caragiale - rezumat

                                               „Que voulez‑vous, nous sommes ici aux portes de l’Orient, ...Citeste mai mult

Photo

Padurea spanzuratilor de Liviu Rebreanu - rezumat

                                                  În amintirea fratelui meu, Emil, executat ...Citeste mai mult

Photo

Ion de Liviu Rebreanu - rezumat

                                                   GLASUL PĂMÂNTULUI  Capitolul 1 Romanul debutează prin descrierea ...Citeste mai mult

Photo

Patul lui Procust de Camil Petrescu - rezumat

   I Romanul începe cu o scrisoare a doamnei T. unul dintre personaje, adresată naratorului; acestei scrisori naratorul îi ataşează o notă de subsol, a sa, ce precizează că doamna T. „Ca ...Citeste mai mult

Photo

Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu - rezumat

La Piatra Craiului, în munte Naratorul, Ştefan Gheorghidiu, arată în amintirile sale scrise că „în primăvara anului 1916, ca sublocotenent proaspăt, întâia dată concentrat”, luase parte la fortificarea văii Prahovei (o ...Citeste mai mult

Photo

Suflete tari de Camil Petrescu - rezumat

  ACTUL I Suntem „Către sfârşitul după‑amiezii, prin toamna lui 1913, în casa lui Matei Boiu‑Dorcani”, unde „E o atmosferă bătrânească, dar în acelaşi timp de linii simple, armonioase, de împăcare cuminte.”. ...Citeste mai mult

Photo

Jocul ielelor de Camil Petrescu - rezumat

 ACTUL I  Tabloul I  Scena înfăţişează direcţiunea ziarului Dreptatea sociala, de lângă parcul Oteteleşeanu, din Bucureşti, având ca elemente distinctive o panoplie de scrimă şi portretul fotografic al unui „bărbat ca de ...Citeste mai mult

Photo

Apus de soare de Barbu Stefanescu Delavrancea-rezumat

ACTUL I Scena I Decorul reprezintă „o aripă a castelului din Suceava, cu ferestre cu gratii de fer, sfârşindu‑se cu o terasă pusă pe tălpi de peatră”. Se vede „ograda domnească, cu ...Citeste mai mult

Photo

Mara de Ioan Slavici - rezumat

 Capitolul I Sărăcuţii mamei  Mara este, arată naratorul, o văduvă cu doi copii mici, din Radna, lângă Lipova; fostul ei soţ, Bârzovanu, „era, când a fost, mai mult cârpaci decât cizmar şi ...Citeste mai mult

Photo

Pădureanca de Ioan Slavici- rezumat

I Este vreme de holeră, în câmpia bănăţeană, stăpânirea interzisese deplasarea oamenilor între localităţi, instituind măsuri de carantină, dar Busuioc, „bogătoiul” din Curtici, nu vrea să audă de acestea, trimiţându‑şi fiul, ...Citeste mai mult

Photo

Moara cu noroc-de-Ioan Slavici-rezumat

I  Soacra lui Ghiţă îşi spune părerea în legătură cu intenţia ginerelui ei de a lua în arendă cârciuma numită Mora cu noroc, de lângă Ineu, adresându‑se ginerelui şi fiicei, Ana: ...Citeste mai mult

Photo

În vreme de război de Ion Luca Caragiale -rezumat

 I  Autorul arată că tâlharii „foarte‑ndrăzneţi şi foarte cruzi”, care „băgaseră spaima în trei hotare” au fost prinşi. Aceştia „începuseră cu hoţie de cai; apoi, o călcare două, cu cazne; pe ...Citeste mai mult

Photo

O scrisoare pierdută de Ion Luca Cargiale -rezumat

   Acţiunea se petrece „În capitala unui judeţ de munte, în zilele noastre”, precizează indicaţia de regie a piesei.  ACTUL I  Decorul reprezintă „O anticameră bine mobilată. Uşă în fund cu două ferestre ...Citeste mai mult

Photo

Amintiri din copilarie de Ion Creanga - rezumat

I  Naratorul începe prin a evoca satul copilăriei sale, aşa cum era în timpul când el începuse a se „ridica băieţaş la casa părinţilor” săi: „Ş‑apoi Humuleştii, şi pe vremea aceea, ...Citeste mai mult

Photo

Povestea lui Harap-Alb de Ion Creanga-rezumat

  Verde‑Împărat trimite fratelui său, Craiul, care „era odată într‑o ţară”, o scrisoare pentru a‑i cere să‑i dea pe unul dintre cei trei fii ai lui spre a‑i fi urmaş la ...Citeste mai mult

Photo

Moș Nichifor Coțcariul de Ion Creanga - rezumat

„Moş Nichifor Coţcariul [îşi începe povestitorul relatarea, probabil după informaţii primite de la tatăl său şi transmise acestuia de la „bătrânii, care auziseră din gura lui moş Nichifor”] nu‑i o ...Citeste mai mult

Photo

Cezara de Mihai Eminescu-rezumat

I Ieronim este „frate laic” într‑o veche mănăstire italiană, unde ocupă „o chilie pe pereţii căreia erau aruncate cu creionul fel de fel de schiţe ciudate – ici un sfânt, colo ...Citeste mai mult

Photo

Făt Frumos din lacrimă de Mihai Eminescu-rezumat

Acţiunea basmului se petrece „pe când oamenii, cum sunt ei azi, nu erau decât în germenii viitorului, pe când Dumnezeu călca încă cu picioarele sale sfinte pietroasele pustii ale pământului”. ...Citeste mai mult

Photo

Sărmanul Dionis de Mihai Eminescu -rezumat

  Vorbind în sine, Dionis constată că felul în care percepe lumea depinde de organele de simţ („dacă închid un ochi văd mâna mea mai mică decât cu amândoi. De aş ...Citeste mai mult

Photo

Despot Vodă de Vasile Alecsandri-rezumat

Legendă istorică în versuri 5 acturi şi 2 tablouri ACTUL I Tabloul I Decorul reprezintă „Culmea Carpaţilor ce desparte Bucovina de Transilvania”. Scena 1  Doi plăieşi, Jumătate şi Limbă‑Dulce, paznici ai graniţei, se află la hotar, ...Citeste mai mult

Photo

Chirița în Provinție de Vasile Alecsandri-rezumat

Comedie cu cântice, în 2 acte ACTUL I Decorul reprezintă „o ogradă de curte boierească la ţară.”, având în stânga locuinţa personajului principal, Chiriţa Bârzoi, în dreapta „o canape de iarbă” (pentru ...Citeste mai mult

Photo

Alexandru Lapusneanul de Costache Negruzzi -rezumat

I „Dacă voi nu mă vreţi, eu vă vreu...”  Alexandru Lăpuşneanul revine în ţară, „întovărăşit de şepte mii spahii şi de vro trei mii oaste de strânsură”, pentru a lua scaunul domniei ...Citeste mai mult

Photo

Miron Costin

MIRON COSTIN (1633-1691) cronicar de seama si inalt dregator, poet si om de arme, filozof si diplomnat, fire plecata spre studii si prelungi lecture a fost unul dintre cei mai importanti ...Citeste mai mult

Photo

Ion Neculce, Viata lui Ion Neculce, Scrierile lui Ion Neculce

ION NECULCE (1672-1745)Cronicar moldovean, un nume rasunator in literatura romana, s-a nascut in Prigoreni, langa Targul Frumos.Ion Neculce a fost numit in 1691 in slujba de postelnic, apoi in cea ...Citeste mai mult

Photo

Noaptea, Pastel Vasile Alecsandri, demonstratie ca poezia este pastel

  Vasile Alecsandri Pastelul este o specie a genului liric, poezie descriptive care prezinta un aspect al naturii, cu univers vegetal sau fantastic, un moment calendaristic, prin intermediul caruia se exprima sentimentele ...Citeste mai mult

Photo

Caracterizare personaj principal al operei literare Miorita

  Caracterizarea personajului principal al operei “Miorita”  Personajul orincipal al baladei populare “Miorita” este ciobanul moldovean. El apare in toate momentele subiectului fiind caracterizat direct si indirect.Frumustea fizica a ciobanului rezulta din ...Citeste mai mult

Photo

O scrisoare pierdută, I.L. Caragiale Caracterizarea personajelor

  Caracterizarea personajelor la “O scrisoare pierduta” Ioan Luca Caragiale Ca dramaturg, I.L. Caragiale nu se remarcanuma prin arta compozitiei, a structurii conflictelor, ci si prin talentul exceptional in ceea ce priveste realizarea ...Citeste mai mult

Photo

Baltagul, de Mihail Sadoveanu, Caracterizarea personajelor

Caracterizarea personajelor “Baltagul”Mihail Sadoveanu Romanul “Baltagul” ramane o scriere remarcabila si prin personajele sale.Exista personaje principale, secundare si episodice.Vitoaria Lipan devine un tip reprezentativ dar care se individualizeaza prin unele trasaturi specifice; ...Citeste mai mult

Photo

Referat Baltagul, de Mihail Sadoveanu

“Baltagul” Mihail Sadoveanu Romanul este o specie a genului epic, in proza cu o actiune mai complicata si de mai mare intindere, decat celelalte specii epice in proza desfasurata, de regula, pe ...Citeste mai mult

Photo

Amurg de toamnă, de Lucian Blaga

Amurg de toamna De L.Blaga Date despre autor si opera:-Lucian Blaga,o presonalitate marcanta a culturii romanesti,a fost filozof,poet,prozator,dramaturg,si traducator.-ca poet propune alte modalitatii de explorare a universului,a lumi inconjuratoare.-poezia “Amurg de toamna”face ...Citeste mai mult

Photo

Mihai Eminescu,poet national al romanilor

Biografie Mihai Eminescu 1850 Mihai Eminescu se naste la Ipotesti pe data de 15 ianuarie ca si al saptelea copil al familiei Eminescu. 1858 Intre 1858 si 1860 Eminescu urmeaza scoala ...Citeste mai mult