Sunday, 23 February, 2020

Turda, Ioan Ratiu, 54/3, Tel. 0264312565 , dacicusmedia@gmail.com, afaceriardelene@gmail.com

Mesterul Manole de Lucian Blaga - rezumat

 ACTUL ÎNTÂI

 Scena reprezintă „Cămara de lucru a lui Manole. Multe, foarte multe lumânări aprinse – pe masă, pe blidar, în fereastră. Pe masă e un chip mic de lemn al viitoarei biserici.”.

 Scena I

 În urma solicitărilor lui Manole de a fi ajutat împotriva surpării repetate a bisericii pe care o construieşte, starostele Bogumil îl sfătuieşte să se bazeze pe credinţă şi nu pe calcule, pentru că „Numai în iad se socoteşte. Acolo, în împărăţia virtuţilor întoarse, toate sunt după măsură: şi coarnele dracilor, şi cozile galbene. Acolo, numărul stăpâneşte în întocmiri, în sinoade, în bolţi şi în clădiri...”. Drept explicaţie pentru dărâmarea necontenită a zidurilor, stareţul indică forţe subterane, ce ţin „de întâia beznă” a lumii şi „ies când vor de sub legile vremii.”.

Găman, un bătrân uriaş, de pripas, care doarme pe jos în cameră, vorbeşte în somn, spunând că vede „Puteri nebotezate şi fără de nume, prin tărie berbeci de cetate, la faţă fără măsură, prin poreclă ruşine şi scârbă.”.

Acelaşi Bogumil îl sfătuieşte pe Manole să împlinească „jertfa cea mare”, sacrificarea unei fiinţe omeneşti, căci „Sufletul iese din trupul hărăzit viermilor albi şi păroşi şi intră învingător în trupul bisericii, hărăzit veşniciei. Pentru suflet e un câştig.”. Întrebat de Manole cui poate să aparţină dorinţa de a se face o asemenea jertfă, din moment ce „Din lumină, Dumnezeu nu poate s‑o ceară, fiind jertfă de sânge; din adâncimi, puterile necurate nu pot s‑o ceară, fiindcă jertfa e împotriva lor.”, stareţul răspunde: „Şi dacă întru veşnicie Dumnezeu şi crâncenul Satanail sunt fraţi? Şi dacă îşi schimbă obrăzarele înşelătoare, că nu ştii când e unul şi când e celălalt? Poate că unul slujeşte celuilalt.”.

Scena II

Manole a rămas cu Găman, care, trezit, se oferă să se sacrifice pentru ridicarea bisericii: „Meştere, să nu mai tâlcuim. Manole, sunt mai bătrân decât... Manole, de sfârşit nu sunt departe. Meştere, biserica ta, mă vreau clădit în ea eu!”.

Scena III

Intră Mira, soţia lui Manole, şi găsindu‑l iarăşi pe meşter zbuciumat, constată că jumătate din viaţa lui este ea, şi cealaltă biserica ce nu poate să se înalţe, adăugând apoi: „Nu mă supăr de loc că mă pui în cumpănă cu minunea asta înfricoşată de puteri.”. Pe Bogumil, ale cărui sfaturi adresate soţului ei le cunoaşte, îl socoteşte „un călugăr fără Hristos. [...] Dacă ar fi om, nu şi‑ar fi întors faţa de la femeie.E dracul‑pustnic.”. Referitor la surparea necontenită a bisericii, ea indică drept cauză lipsa de seninătate la cei care o construiesc: „Cum ar putea să stea, dacă nimenea nu lucrează râzând la ea?”.

ACTUL AL DOILEA

Scena reprezintă „Ruinele bisericii veşnic reîncepute. În fund: munţi şi păduri.” Este „Dimineaţă, dar încă întuneric.”.

Scena I

Meşterii îşi manifestă starea de incertitudine legată de situaţia în care se află, situaţie atribuită Necuratului: „De şapte ani [spune unul dintre ei] umblă Anticrist prin ţară. Mai ştii, poate de aceea nu stă nici lăcaşul acesta. Nişte ciobani l‑ar fi văzut la o stână părăsită. Anticrist îşi mulgea caprele cu ugerii plini de venin. Alţii l‑ar fi văzut într‑o mânăstire, unde face pe sfântul şi‑şi ţine maţele într‑un pahar.

Scena II

Soseşte solul trimis de domnitor şi anunţă că lui Manole şi meşterilor săi li se acordă dreptul de a mai face doar o singură încercare, vodă pierzându‑şi răbdarea în urma celor şapte ani de încercări zadarnice, de cheltuieli fără rezultat. Iar Manole face un ultim legământ: „Răbdarea lui Vodă o mai cer pentru trei zile. Pe urmă, sau biserica rămâne dreaptă, sau sângele nostru se va slei.”.

Scena III

Manole afirmă condiţia de instrumente ale puterii divine, pentru sine şi meşterii săi („fără putinţa de a ne împotrivi, un destin se împlineşte în noi”), dar meşterii resping continuarea lucrării: „răbdarea nu mai are din ce să se hrănească. Nu ne putem jertfi toţi pentru mărirea îndoielnică a unuia singur.”, spune al şaselea dintre ei. De asemenea meşterii cer să fie dezlegaţi de fascinaţia ce o resimt faţă de ideea ridicării lăcaşului sfânt, prin glasul celui de‑al nouălea, care îi reproşează lui Manole că i‑a „ispitit cu ştiinţă ascunsă şi vrăjitoreşte” pentru a participa la ridicarea construcţiei. Iar al optulea meşter adaugă: „Suntem bolnavi de ea. O simţim în văzduh ca o mătase. Nu e nicăieri, şi totuşi dorul de ea e în noi ca un dor de casă.”.

Considerând că nu există nici o altă soluţie, Manole cere meşterilor să fie de acord cu a sacrifica „o soţie care încă n‑a născut, soră sau fiică” a celor care lucrează la ridicarea bisericii. Şi adăugând drept argument constatarea sa, făcută deja mai înainte, cum că ei nu sunt decât simple instrumente ale unei voinţe superioare celei omeneşti.

Când toţi cad de acord ca „Aceea să fie care întâi va veni – bărbat să‑şi vadă, frate să‑şi vadă, tată să‑şi vadă.”, după cuvintele primului meşter, şi rostesc cuvântul „Amin!”, de sus se lasă printre ei umbra viitoarei biserici, fără ca nimic să se interpună între ei şi soare.

ACTUL AL TREILEA

Scena reprezintă „Aceleaşi ruini. Dar un zid ridicat în temelie: locul pentru jertfă. Dimineaţă.”. Iar „Zidarii sunt în aşteptarea celei dintâi care va veni.

Scena I

Cel de‑al şaselea meşter strecoară între zidari îndoiala cu privire la respectarea înţelegerii de către Manole, afirmând că acesta „stă la pândă să facă pentru soţia lui drumul întors.”. Şi continuă, adresându‑se tovarăşilor săi: „Toată noaptea v‑am pândit. Pe tine, frate, te‑am auzit rugându‑te: «Doamne, soţiei plecate scoate‑i în cale şerpii pădurii, să se sperie de târâtoarele galbene şi să se întoarcă acasă». Pe tine te‑am auzit zicând: «Doamne, umflă cu înspumegare pârâul, să se facă Argeş mare, să nu poată sora mea să treacă».” etc.

Scena II

Pornind de la răspunsul eroului („Nu voi tăgădui că jurământul l‑am cumpănit îndelung, mult înainte de a vi‑l cere.”) dat la o întrebare a celui de‑al şaselea meşter („Manole, de când te munceşte gândul jertfei?”), tovarăşii eroului trag concluzia încălcării jurământului prin avertizarea din timp a Mirei, care „ştie că nu trebuie să vină.”.

Scena III

Soseşte Mira şi curmă îndoielile. Femeia, bănuind că se pune la cale o jertfă umană, îşi ceartă soţul – „Vrei să schimbi pravili scrise cu fulger – ca să izbuteşti în meşteşug?” – şi pe toţi zidarii la un loc: „Aşa răi cum sunteţi, aţi fi fost poate în stare să ispitiţi între voi vreo băciţă trecătoare, şi în loc s‑o iubiţi, s‑o închideţi sub piatră şi var?”. Sacrificiul intenţionat, susţine ea, este un act păgân ce contravine vremii când „până şi copacii şi dobitoacele sunt creştine”.

Manole o determină pe Mira să accepte să fie zidită de vie, pentru ca zidurile să nu se mai dărâme, spunându‑i că participă la un joc: „îţi aminteşti, Mira, o dimineaţă ca asta era. Când ne‑am întâlnit cu stângăcie întâi, am fost aproape numai copii şi‑am început în neştire să ne jucăm de‑a viaţa. Acum tot aşa ne vom juca, de‑a moartea. Atunci te‑am culcat în iarbă, acum te voi culca în zid. Va trebui tot timpul să zâmbeşti şi chiar, de va fi rece zidul, să te sileşti să glumeşti. Să pară în adevăr că moartea e un joc.”. Soţia lui primeşte, neînţelegând că este un sacrificiu real.

ACTUL AL PATRULEA

Scena înfăţişează „Zidurile ridicate, cu un început de schele într‑o parte.” şi „Pe locul unde în zid Mira e de tot acoperită, cade un mănunchi de raze.”.

Scena I

Se lucrează intens pentru ridicarea mănăstirii, şi meşterii se îndeamnă unii pe alţii – „Zvârliţi tencuială pe coapse şi os, să‑nchidem viaţa în zidul de jos.” (al şaptelea); „Ucideţi nădejde de casă şi vatră. Clădiţi‑mi lăcaş din lumină şi piatră.” (primul); „Isteţi fiţi ca şerpii şi blânzi ca porumbul.” (al cincilea); „Lucraţi, băieţi, lucraţi, zidari, vaierul să înceteze din zid!!” (Manole). Iar soţul celei sacrificate simte că îl „Doare lumina, sunetul doare, lumea doare.”.

Scena II

Vestea sacrificării pentru înălţarea biserica a cuprins întreaga ţară, sosesc din ce în ce mai multe femei spre a vedea ce se întâmplă, dar, constată întâiul meşter „Când sunt aici, privind zidurile, uită pentru ce au venit. Unele stau o zi, altele un ceas, altele numai vin şi se întorc. Toate deopotrivă cască ochii mari şi se miră şi nu întreabă nimic. Pe urmă pleacă, şi tot drumul până acasă surâd numai în amară şi dulce tăcere.”.

Scena III

Sunt trimişi cărăuşi pentru a aduce materiale trebuitoare la finisarea bisericii, la facerea catapetesmei, stranelor, la zugrăvirea ei.

Scena IV

Manole afirmă că nu şi‑a dat seama de ce s‑a întâmplat în timp ce Mira era zidită, şi cere informaţii de la ceilalţi zidari; unul dintre ei îi spune că soţia sa zâmbise aproape tot timpul sacrificării ei, doar „târziu, înainte de a pune peste ea cea din urmă cărămidă”, remarcând ea că „zidul o strânge cum numai tu o strângeai.”.

Cuprins de o frenezie a disperării, Manole îşi îndeamnă meşterii: „Zoriţi, fără sete, fără foame. Pentru chinul meu, destul de repede nimic nu este. Ridicaţi, măsuraţi, amestecaţi şi zdrobiţi. Zidurile să crească, frunţile să izvorască şiroaie. Fără încetare, zi şi noapte!”.

Apoi încearcă să afle cine a zidit‑o de fapt pe Mira; al şaselea meşter îi spune că el a fost ziditorul, „Altfel pieptul femeiesc nu şi‑ar fi îndurat fără împotrivire sfârşirea.”.

ACTUL AL CINCILEA

Scena înfăţişează „Un colţ al bisericii isprăvite” ce „intră pieziş pe scenă.”. Dar şi „nişte rămăşiţe de schele.”.

Scena I

Al treilea meşter găseşte o justificare sacrificiului („cu toată suferinţa, o mulţumire poate avea şi Manole. Biserica e atât de frumoasă – Maica Precistă dacă ar fi să nască a doua oară pe Isus, ar trebui să‑l nască nu în iesle, ci în lăcaşul acesta.”) dar Manole mereu „în jurul bisericii aiurind ocoleşte.”.

Scena II

După o călătorie pe la mănăstiri, unde s‑a rugat pentru reuşita construcţiei, Găman îl informează pe Manole despre învinuirea ce i se aduce pentru sacrificiul făptuit, despre considerarea acestuia ca simplu omor, de către sfatul boierilor. „Vreau în socoteala mea [afirmă în răspunsul său Manole] să se pună sugrumarea vieţii, dar lăcaşul nu. Acesta Dumnezeu singur şi l‑a ridicat, printr‑o minune, pe care doar El o înţelege. Eu am fost doar o vremelnică unealtă, o scândură în schelele pe care le dărâmi când clădirea e gata, şi folosul vremelnic nu le mai cere.”.

Scena III

Domnitorul, sosit să vadă biserica, o consideră drept „cea mai frumoasă în toată credinţa răsăritului, adică în singura dreaptă – credinţă.”, iar jertfa făcută de meşter ca justificată în faţa lui Dumnezeu. Împotriva lui Manole cârtesc însă boierii („A învins stihiile cu omor, şi fapta lui strigă la cer!”) şi călugării („S‑a prorocit că va veni cu înfăţişare mare şi cu semne strălucite, dar înăuntru va fi pildă de stricăciune. Iată, acesta e întâiul lăcaş al lui Anticrist!”), prin vocile unora dintre ei. În timp ce boierii şi călugării cer „Moarte clăditorului!”, Manole apare pe acoperişul bisericii, de unde se aruncă în gol.

Tag-uri:Mesterul Manole de Lucian Blaga - rezumat,Mesterul Manole de Lucian Blaga - rezumat, Mesterul Manole -rezumat

 

 

Alte articole din aceeasi categorie

Photo

Alexandru Lapusneanul, de Costache Negruzzi - nuvelă istorică

// // // // // // Considerată prima nuvelă istorică românească, opera lui Costache Negruzzi Alexandru Lăpuşneanul apare în anul 1840, în revista „Dacia literară”, încadrându-se perfect în programul romantic ...Citeste mai mult

Photo

În Dulcele Stil Clasic, N. Stănescu

Universul liric // // // // // // Poezia În dulcele stil clasic deschide volumul din 1970, volum ce aparţine celei de-a doua etape a creţiei poetului, în care adevărata rafinare ...Citeste mai mult

Photo

Moromeţii de Marin Preda

Scriitor realist modern, M.Preda este creatorul unui roman tulburator prin sensurile lui, prin universul artistic si personajul creat // // // // // // Ca orice roman, el reprezintăo scriere amplă ...Citeste mai mult

Photo

Moara cu Noroc de I. Slavici - caracterizarea lui Ghiţă

// // // // // // „Nuvelă solidă cu subiect de roman” (G. Călinescu), opera lui I. Slavici urmăreşte cu minuţiozitate zbuciumul sufletesc al unor personaje complexe, puternic individualizate prin ...Citeste mai mult

Photo

Maitreyi de M. Eliade - Scenariul arhetipal al erosului si evoluţia cuplului

Incipitul romanului îl surprinde pe protagonist în încercarea de a-şi aminti ziua în care a întâlnit-o pe Maitreyi, neliniştit de faptul că nu poate retrăi aievea mirarea, nesiguranţa şi turburarea ...Citeste mai mult

Photo

Ion de L. Rebreanu - roman realist-interbelic

Într-o epocă ce denunţa criza romanului românesc, opera romancierului L. Rebreanu reprezintă prima contribuţie fundamentală la crearea romanului românesc modern. // // // // v            Apărut în 1920, romanul Ion este ...Citeste mai mult

Photo

Ion de L. Rebreanu, Caracterizare personaj principal

// // // // // // Liviu Rebreanu creează în opera sa Ion o galerie bogată de personaje, dominantă fiind imaginea lui Ion, „simbolul individual al ţăranului român, setos până ...Citeste mai mult

Photo

Riga Crypto și Laponia Enigel, I. Barbu

Univers liric Poemul se integrează în ciclul Uvedenrode din volumul Joc secund  şi se încadrează în cea de-a doua etapă a creaţiei lui Barbu- „baladesc şi de evocare balcanică”. Sub aspect compoziţional, ...Citeste mai mult

Photo

Eu nu strivesc corola de minuni a lumii, de Lucian Blaga -artă poetică

Specificul universului poetic blagian Deschizând volumul de debut al lui L. Blaga – Poemele luminii- , poezia Eu nu strivesc corola de minuni a lumii este una dintre cele mai cunoscute ...Citeste mai mult

Photo

Baltagul de M. Sadoveanu

Opera sadoveniană reprezintă epopeea noastră naţională, o mărturisire artistică a unui mod de a gândi şi de a simţi. Venind din folclor, din Neculce şi Creangă, Sadoveanu este un scriitor ...Citeste mai mult

Photo

Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război de Camil Petrescu, Caracterizare personaj principal

Personajul principal din romanul „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război”, Ştefan Gheorghidiu, sublocotenent într-un regiment de infanterie, trimis pentru fortificarea văii Prahovei, este concentrat de curând, ceea ce ...Citeste mai mult

Photo

Povestea lui Harap-Alb, Ion Creangă - basmul cult

Opera lui Ion Creangă s-a statornicit în literatură ca unul dintre cele mai rezistente momente ale prozei artistice româneşti durabile, tocmai pentru că a reuşit să prindă în ea sensul ...Citeste mai mult

Photo

Ion de L. Rebreanu, Caracterizare Ana

// // // // // // Tipologic, Ana întruchipează destinul femeii din  mediul rural, adânc stratificat şi stăpânit de o mentalitate pe măsură, ea reprezentând  „două braţe de lucru, o ...Citeste mai mult

Photo

ALEXANDRU LAPUSNEANUL, de Costache Negruzzi

ALEXANDRU LĂPUŞNEANUL, de Costache Negruzzi - caracterizarea personajului principal-                   Considerată prima nuvelă istorică românească, opera lui Costache Negruzzi evocă, într-un spaţiu concentrat, momente din cea de-a doua domnie a lui Alexandru ...Citeste mai mult

Photo

Cantareata cheala de Eugene Ionesco -rezumat

                                                              ...Citeste mai mult

Photo

Caprioara din vis de Vasile Voiculescu-rezumat

                                                    Un bătrân sculptor animalier mărturiseşte tovarăşilor ...Citeste mai mult

Photo

In mijlocul lupilor de Vasile Voiculescu-rezumat

                                                      // // // // // ...Citeste mai mult

Photo

Lostrita de Vasile Voiculescu - rezumat

                                                       // // // // ...Citeste mai mult

Photo

George Calinescu -Enigma Otiliei- rezumat

                                                       G. CĂLINESCU     ...Citeste mai mult

Photo

La tiganci de Mircea Eliade - rezumat

// // // // // //                                                 ...Citeste mai mult

Photo

Maitreyi de Mircea Eliade - rezumat

// // // // // //                                                 ...Citeste mai mult

Photo

Fratii Jderi de Mihail Sadoveanu - rezumat

// // // // // //                                                 ...Citeste mai mult

Photo

Creanga de aur de Mihail Sadoveanu-rezumat

 I // // // // // // E vorba de părinţii noştri de demult, iar stăruinţa bătrânului mag de odinioară e departe de a fi o simplă iluzie  August 1926. Într‑o tabără ...Citeste mai mult

Photo

Baltagul de Mihail Sadoveanu - rezumat

// // // // // // Stăpâne, stăpâne, Mai chiamă ş‑un câne… I Romanul începe cu o legendă: îndată după facerea lumii, Dumnezeu „a pus rânduială” diferitelor neamuri: ţiganilor „să cânte cu cetera”, ...Citeste mai mult

Photo

Zodia cancerului sau vremea Ducai - Vodă de Mihail Sadoveanu - rezumat

I  În care se vede cum intră în Moldova un călător dintr‑o ţară depărtată şi cum Ilie Turculeţ nu‑i  numai căpitan de steag, ci şi cititor în stele   // // // // // ...Citeste mai mult

Photo

Fantana dintre plopi de Mihai Sadoveanu - rezumat

                                                // // // // // // Naratorul ...Citeste mai mult

Photo

Concert din muzica de Bach de Hortensia-Papadat-Bengescu - rezumat

Acest roman s‑a citit pe măsură ce a fost scris şi a fost lucrat pe măsură ce s‑a citit în şedinţele literare ale cenaclului „Sburătorul” din anul 1925. I Doctorul Rim – profesor universitar ...Citeste mai mult

Photo

Craii de Curtea -Veche de Mateiu Caragiale - rezumat

                                               „Que voulez‑vous, nous sommes ici aux portes de l’Orient, ...Citeste mai mult

Photo

Padurea spanzuratilor de Liviu Rebreanu - rezumat

// // // // // //                                                 ...Citeste mai mult

Photo

Ion de Liviu Rebreanu - rezumat

// // // //                                                    GLASUL PĂMÂNTULUI  Capitolul ...Citeste mai mult

Photo

Patul lui Procust de Camil Petrescu - rezumat

   I Romanul începe cu o scrisoare a doamnei T. unul dintre personaje, adresată naratorului; acestei scrisori naratorul îi ataşează o notă de subsol, a sa, ce precizează că doamna T. „Ca ...Citeste mai mult

Photo

Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu - rezumat

// // // // // // La Piatra Craiului, în munte Naratorul, Ştefan Gheorghidiu, arată în amintirile sale scrise că „în primăvara anului 1916, ca sublocotenent proaspăt, întâia dată concentrat”, luase ...Citeste mai mult

Photo

Suflete tari de Camil Petrescu - rezumat

  ACTUL I // // // // // // Suntem „Către sfârşitul după‑amiezii, prin toamna lui 1913, în casa lui Matei Boiu‑Dorcani”, unde „E o atmosferă bătrânească, dar în acelaşi timp de ...Citeste mai mult

Photo

Jocul ielelor de Camil Petrescu - rezumat

 ACTUL I  Tabloul I   // // // // // // Scena înfăţişează direcţiunea ziarului Dreptatea sociala, de lângă parcul Oteteleşeanu, din Bucureşti, având ca elemente distinctive o panoplie de scrimă şi portretul ...Citeste mai mult

Photo

Apus de soare de Barbu Stefanescu Delavrancea-rezumat

ACTUL I Scena I Decorul reprezintă „o aripă a castelului din Suceava, cu ferestre cu gratii de fer, sfârşindu‑se cu o terasă pusă pe tălpi de peatră”. Se vede „ograda domnească, cu ...Citeste mai mult

Photo

Mara de Ioan Slavici - rezumat

// // // // // //  Capitolul I Sărăcuţii mamei  Mara este, arată naratorul, o văduvă cu doi copii mici, din Radna, lângă Lipova; fostul ei soţ, Bârzovanu, „era, când a fost, ...Citeste mai mult

Photo

Pădureanca de Ioan Slavici- rezumat

I Este vreme de holeră, în câmpia bănăţeană, stăpânirea interzisese deplasarea oamenilor între localităţi, instituind măsuri de carantină, dar Busuioc, „bogătoiul” din Curtici, nu vrea să audă de acestea, trimiţându‑şi fiul, ...Citeste mai mult

Photo

Moara cu noroc-de-Ioan Slavici-rezumat

I  Soacra lui Ghiţă îşi spune părerea în legătură cu intenţia ginerelui ei de a lua în arendă cârciuma numită Mora cu noroc, de lângă Ineu, adresându‑se ginerelui şi fiicei, Ana: ...Citeste mai mult

Photo

În vreme de război de Ion Luca Caragiale -rezumat

// // // // // //  I  Autorul arată că tâlharii „foarte‑ndrăzneţi şi foarte cruzi”, care „băgaseră spaima în trei hotare” au fost prinşi. Aceştia „începuseră cu hoţie de cai; apoi, ...Citeste mai mult

Photo

O scrisoare pierdută de Ion Luca Cargiale -rezumat

   Acţiunea se petrece „În capitala unui judeţ de munte, în zilele noastre”, precizează indicaţia de regie a piesei.  ACTUL I  Decorul reprezintă „O anticameră bine mobilată. Uşă în fund cu două ferestre ...Citeste mai mult

Photo

O noapte furtunoasă de Ion Luca Caragiale-rezumat

ACTUL I  Scena reprezintă „O odaie de mahala.” cu „Mobile de lemn şi paie.” şi „în fund, rezemată de fereastră, o puşcă de gardist [membru al gărzii civice] cu spanga [baioneta] ...Citeste mai mult

Photo

Amintiri din copilarie de Ion Creanga - rezumat

I  Naratorul începe prin a evoca satul copilăriei sale, aşa cum era în timpul când el începuse a se „ridica băieţaş la casa părinţilor” săi: „Ş‑apoi Humuleştii, şi pe vremea aceea, ...Citeste mai mult

Photo

Povestea lui Harap-Alb de Ion Creanga-rezumat

// // // // // //   Verde‑Împărat trimite fratelui său, Craiul, care „era odată într‑o ţară”, o scrisoare pentru a‑i cere să‑i dea pe unul dintre cei trei fii ai ...Citeste mai mult

Photo

Moș Nichifor Coțcariul de Ion Creanga - rezumat

„Moş Nichifor Coţcariul [îşi începe povestitorul relatarea, probabil după informaţii primite de la tatăl său şi transmise acestuia de la „bătrânii, care auziseră din gura lui moş Nichifor”] nu‑i o ...Citeste mai mult

Photo

Cezara de Mihai Eminescu-rezumat

I Ieronim este „frate laic” într‑o veche mănăstire italiană, unde ocupă „o chilie pe pereţii căreia erau aruncate cu creionul fel de fel de schiţe ciudate – ici un sfânt, colo ...Citeste mai mult

Photo

Făt Frumos din lacrimă de Mihai Eminescu-rezumat

Acţiunea basmului se petrece „pe când oamenii, cum sunt ei azi, nu erau decât în germenii viitorului, pe când Dumnezeu călca încă cu picioarele sale sfinte pietroasele pustii ale pământului”. ...Citeste mai mult

Photo

Sărmanul Dionis de Mihai Eminescu -rezumat

  // // // // // // Vorbind în sine, Dionis constată că felul în care percepe lumea depinde de organele de simţ („dacă închid un ochi văd mâna mea mai ...Citeste mai mult

Photo

Despot Vodă de Vasile Alecsandri-rezumat

Legendă istorică în versuri 5 acturi şi 2 tablouri ACTUL I Tabloul I Decorul reprezintă „Culmea Carpaţilor ce desparte Bucovina de Transilvania”. Scena 1  Doi plăieşi, Jumătate şi Limbă‑Dulce, paznici ai graniţei, se află la hotar, ...Citeste mai mult

Photo

Chirița în Provinție de Vasile Alecsandri-rezumat

// // // // // // Comedie cu cântice, în 2 acte ACTUL I Decorul reprezintă „o ogradă de curte boierească la ţară.”, având în stânga locuinţa personajului principal, Chiriţa Bârzoi, în ...Citeste mai mult

Photo

Alexandru Lapusneanul de Costache Negruzzi -rezumat

// // // // // // I „Dacă voi nu mă vreţi, eu vă vreu...”  Alexandru Lăpuşneanul revine în ţară, „întovărăşit de şepte mii spahii şi de vro trei mii oaste de ...Citeste mai mult

Photo

Miron Costin

MIRON COSTIN (1633-1691) cronicar de seama si inalt dregator, poet si om de arme, filozof si diplomnat, fire plecata spre studii si prelungi lecture a fost unul dintre cei mai importanti ...Citeste mai mult

Photo

Ion Neculce, Viata lui Ion Neculce, Scrierile lui Ion Neculce

ION NECULCE (1672-1745)Cronicar moldovean, un nume rasunator in literatura romana, s-a nascut in Prigoreni, langa Targul Frumos.Ion Neculce a fost numit in 1691 in slujba de postelnic, apoi in cea ...Citeste mai mult

Photo

Noaptea, Pastel Vasile Alecsandri, demonstratie ca poezia este pastel

  Vasile Alecsandri Pastelul este o specie a genului liric, poezie descriptive care prezinta un aspect al naturii, cu univers vegetal sau fantastic, un moment calendaristic, prin intermediul caruia se exprima sentimentele ...Citeste mai mult

Photo

Caracterizare personaj principal al operei literare Miorita

// // // // // //   Caracterizarea personajului principal al operei “Miorita”  Personajul orincipal al baladei populare “Miorita” este ciobanul moldovean. El apare in toate momentele subiectului fiind caracterizat direct si ...Citeste mai mult

Photo

O scrisoare pierdută, I.L. Caragiale Caracterizarea personajelor

// // // // // //   Caracterizarea personajelor la “O scrisoare pierduta” Ioan Luca Caragiale Ca dramaturg, I.L. Caragiale nu se remarcanuma prin arta compozitiei, a structurii conflictelor, ci si prin talentul ...Citeste mai mult

Photo

Baltagul, de Mihail Sadoveanu, Caracterizarea personajelor

Caracterizarea personajelor “Baltagul”Mihail Sadoveanu Romanul “Baltagul” ramane o scriere remarcabila si prin personajele sale.Exista personaje principale, secundare si episodice. // // // // // // Vitoaria Lipan devine un tip reprezentativ dar care ...Citeste mai mult

Photo

Referat Baltagul, de Mihail Sadoveanu

“Baltagul” Mihail Sadoveanu Romanul este o specie a genului epic, in proza cu o actiune mai complicata si de mai mare intindere, decat celelalte specii epice in proza desfasurata, de regula, pe ...Citeste mai mult

Photo

Amurg de toamnă, de Lucian Blaga

Amurg de toamna De L.Blaga Date despre autor si opera:-Lucian Blaga,o presonalitate marcanta a culturii romanesti,a fost filozof,poet,prozator,dramaturg,si traducator.-ca poet propune alte modalitatii de explorare a universului,a lumi inconjuratoare.-poezia “Amurg de toamna”face ...Citeste mai mult

Photo

Mihai Eminescu,poet national al romanilor

Biografie Mihai Eminescu 1850 Mihai Eminescu se naste la Ipotesti pe data de 15 ianuarie ca si al saptelea copil al familiei Eminescu. 1858 Intre 1858 si 1860 Eminescu urmeaza scoala ...Citeste mai mult