Tuesday, 17 October, 2017

Turda, Ioan Ratiu, 54/3, Tel. 0264312565 , dacicusmedia@clicknet.ro, afaceriardelene@gmail.com

O scrisoare pierdută de Ion Luca Cargiale -rezumat

 

 Acţiunea se petrece „În capitala unui judeţ de munte, în zilele noastre”, precizează indicaţia de regie a piesei.

 ACTUL I

 Decorul reprezintă „O anticameră bine mobilată. Uşă în fund cu două ferestre mari pe laturi. La dreapta, în planul din fund o uşă, la stânga altă uşă”.

 Scena I

 Ştefan Tipătescu, prefectul judeţului, citeşte tare, cu Ghiţă Pristanda, poliţistul, de faţă, din ziarul Răcnetul Carpaţilor, patronat de Nae Caţavencu, avocat: „... Ruşine pentru guvernul vitreg, care dă unul din cele mai frumoase judeţe ale României pradă în ghearele unui vampir!..” şi este revoltat („Eu vampir, ‘ai?”).

Pristanda se plânge prefectului de condiţiile sale de trai, căci, spune el, „la mine, coane Fănică, să trăiţi! greu de tot... Ce să zici? Famelie mare, renumeraţie mică, după buget, coane Fănică”, apoi încearcă să demonstreze că a cumpărat toate cele 44 de steaguri pentru care primise bani, numărând de mai multe ori aceleaşi locuri de punere a steagurilor.

Tot el va relata felul în care a spionat o adunare din casa lui Nae Caţavencu: „Ulucile înalte... dacă te sui pe uluci, poţi intra pe fereastră în casă. Eu, cu gândul la datorie, ce‑mi dă în cap ideea? zic: ia să mai ciupim ceva de la onorabilul, că nu strică... şi binişor, ca o pisică, mă sui pe uluci şi mă pui s‑ascult”, reproducând cuvintele spuse de Caţavencu tovarăşilor săi (adică „dăscălimea, Ionescu, Popescu, popa Pripici... ”): „Mă prinz cu d‑voastră că o să voteze cu noi cine cu gândul nu gândiţi, unul pe care contează bampirul – şi acolo, pardon, tot bampir vă zicea – pe care contează bampirul ca pe Dumnezeu... şi când l‑om avea pe ăla, i‑avem pe toţi..”. După această afirmaţie, Caţavencu „scoate o scrisorică din portofel”, raportează în continuare Pristanda, însă spionul nu poate afla ce este cu acea scrisoare pentru că „Diavolul de popă” aruncă un chibrit pe fereastră, iar poliţaiul, speriat, cade peste „un dobitoc” care începe să strige, făcând astfel continuarea acţiunii de spionaj imposibilă.

Scena II

 Ghiţă Pristanda se plânge, cu voce tare, lui însuşi, singur fiind pe scenă: „Grea misie, misia de poliţai... Şi conul Fănică cu coana Joiţica mai stau să‑mi numere steagurile... Tot vorba bietei neveste, zice: «Ghiţă, Ghiţă, pupă‑l în bot şi‑i papă tot, că sătulul nu crede la ăl flămând...» Zic: curat! De‑o pildă, conul Fănică: moşia moşie, foncţia foncţie, coana Joiţica, coana Joiţica: trai, neneaco, cu banii lui Trahanache..”.

 Scena III

 Zaharia Trahanache, soţul Zoei Trahanache şi preşedinte al mai multor comisii din cadrul partidului de guvernământ, regretă, adresându‑se lui Tipătescu, Pristanda şi Zoe, starea societăţii: „Nu mai e moral, nu mai sunt principii, nu mai e nimic: enteresul şi iar enteresul..”.

 Scena IV

 Zaharia Trahanache istoriseşte lui Ştefan Tipătescu despre întrevederea cu Nae Caţavencu, avută în urma cererii acestuia din urmă. Nae Caţavencu îi arată lui Trahanache o scrisoare adresată de Tipătescu Zoei, cu următorul conţinut, spune Trahanache: „Scumpa mea Zoe, venerabilul (adică eu) merge deseară la întrunire (întrunirea de alaltăieri seara). – Eu (adică tu) trebuie să stau acasă, pentru că aştept depeşi de la Bucureşti, la care trebuie să răspunz pe dată; poate chiar să mă cheme ministrul la telegraf. Nu mă aştepta, prin urmare, şi vino tu (adică nevastă‑mea, Joiţica), la cocoşelul tău, (adică tu) care te adoră, ca totdeauna, şi te sărută de o mie de ori, Fănică..”. Tipătescu este extrem de surescitat, dar Trahanache îl calmează, spunând că scrisoarea văzută de el la Caţavencu este un fals, „plastografie”.

 Scena V

 Zoe Trahanache, care ascultase dintr‑o cameră de alături convorbirea dintre Tipătescu şi soţul ei, îi mărturiseşte celui dintâi disperarea ce a cuprins‑o, după care îi citeşte scrisoarea trimisă ei de către Nae Caţavencu („Stimabilă doamnă, la redacţia noastră se află un document iscălit de amabilul nostru prefect şi adresat d‑voastre. Acest document vi s‑ar putea ceda in schimbul unui sprijin pe lângă amabilul în cestiune.”).

 Scena VI

 Farfuridi şi Brânzovenescu, membri ai partidului de guvernământ (liberal), din care fac parte şi Tipătescu şi Trahanache, se tem de trădare, pentru că, îi aminteşte Brânzovenescu lui Farfuridi, „tu ai văzut pe Trahanache întâi, pe urmă pe madam Trahanache, şi eu adineaori am văzut pe poliţaiul, pe Ghiţă, intrând la Caţavencu..”. Iar Farfuridi consideră că poate „trădare să fie, dacă o cer interesele partidului, dar s‑o ştim şi noi!..”.

 Scena VII

 Un „cetăţean turmentat”, din gruparea politică liberală reprezentată de Caţavencu, soseşte şi se adresează lui Zoe Trahanache şi Ştefan Tipătescu, spunând că a venit pentru a le da scrisoarea adresată Zoei de către Tipătescu şi pierdută de aceasta, pe care o găsise, dar constată că nu mai are acea scrisoare. S‑a întâlnit, relatează cetăţeanul, cu Nae Caţavencu, care a încercat să‑i smulgă scrisoare, căci o văzuse la el în timp ce o citea, dar nu a reuşit. Voind să dea scrisoarea „adrisantului”, găsitorul ei constată că nu o mai are, pentru că, spune el, se poate să i‑o fi luat Caţavencu, în timp ce dormea, pe parcursul chefului făcut cu Caţavencu, invitat de acesta.

 Scena VIII

 Ghiţă Pristanda, trimis la Caţavencu de Tipătescu şi Zoe pentru a negocia cedarea scrisorii, le spune acestora că proprietarul Răcnetului Carpaţilor nu cedează, „Se lasă greu, greu de tot: ori o mie de poli, ori deputăţia..”.

 Scena IX

 Trahanache, intrând după plecarea cetăţeanului turmentat, afirmă că l‑a prins pe Caţavencu „Cu altă plastografie...”.

 ACTUL II

 Scena înfăţişează salonul în care se petrecuse acţiunea din actul anterior.

 Scena I

 Farfuridi şi Brânzovenescu îl informează pe Zaharia Trahanache asupra temerii lor în legătură cu o posibilă trădare a partidului, de către Tipătescu. Trahanache însă ia apărarea prefectului, răspunzându‑i lui Farfuridi: „Ai puţintică răbdare... zic: pentru mine să vie cineva să bănuiască pe Joiţica, ori pe amicul Fănică, totuna e... E un om cu care nu trăiesc de ieri de alaltăieri, trăiesc de opt ani, o jumătate de an după ce m‑am însurat a doua oară. De opt ani trăim împreună ca fraţii, şi nici un minut n‑am găsit la omul ăsta măcar atitica rău..”.

 Scena II

 Farfuridi îi propune lui Brânzovenescu să trimită o telegramă „la Bucureşti, la Comitetul central, la minister, la gazete, scurt şi cuprinzător: [...] «Trădare! Prefectul şi oamenii lui trădează partidul pentru nifilistul Caţavencu, pe care vor să‑l aleagă la colegiul II... trădare! trădare! trădare! de trei ori trădare!»”. Şi continuă, după ce Brânzovenescu ezită („E tare! prea tare! n‑o iscălesc.”): „Trebuie să ai curaj ca mine! trebuie s‑o iscăleşti: o dăm anonimă!”.

 Scena III

 Ghiţă Pristanda, singur, vorbeşte despre arestarea lui Caţavencu („Am pus mâna pe d. Caţavencu... Când am asmuţit băieţii de l‑a umflat, striga cât putea: «Protestez în numele Constituţiei! Asta e violare de domiciliu!» – Zic: «Curat violare de domiciliu! da’ umflaţi‑l!»”), şi spune că nu a găsit scrisoarea, deşi a scotocit toată casa celui arestat.

 Scena IV

 Ghiţă Pristanda o informează pe Zoe: „după câte făgăduieli şi ameninţări i‑am făcut lui Caţavencu, mi‑a răspuns că în zadar mai stăruiesc şi că la urma urmelor nu mai vrea să stea de vorbă cu nimini, dar cu nimini, decât numai cu d‑voastră”. Şi este trimis la Caţavencu pentru a‑i transmite mesajul de acceptare a discuţiei, din partea Zoei.

 Scena V

 Zoe, singură, citeşte cu voce tare un anunţ din Răcnetul Carpaţilor: „În numărul de mâine al foii noastre vom reproduce o interesantă scrisoare sentimentală a unui înalt personaj din localitate cătră o damă de mare influenţă”.

 Scena VI

 Zoe îi propune lui Tipătescu, pentru a ieşi din situaţia neplăcută în care cei doi se află, sprijinirea candidaturii lui Caţavencu, dar prefectul refuză. Atitudinea lui declanşează suferinţa Zoei şi ameninţarea cu sinuciderea („Lasă‑mă... Dacă ambiţia ta, dacă nimicurile tale politice le pui mai presus de ruşinea mea, de viaţa mea, lasă‑mă! Să mor...”).

 Scena VII

 Ghiţă Pristanda îl introduce în salon pe Nae Caţavencu, cerându‑i totodată acestuia scuze pentru arestarea sa: „Poftiţi, cocoane Nicule, poftiţi... (umilit) şi zău, să pardonaţi, în consideraţia misiei mele, care ordonă (serios) să fim scrofuloşi la datorie”. Scuze pe care Caţavencu le acceptă.

 Scena VIII

 Singur, Caţavencu remarcă faptul că Zoe ar fi de acord să‑i satisfacă pretenţiile.

 Scena IX

 Tipătescu îi oferă lui Caţavencu câteva funcţii publice (consilier, avocat al statului, primar, epitrop al unei biserici), dar întâmpină un refuz: „Vreau... mandatul de deputat, iată ce vreau: nimic altceva! nimic! nimic!”. După care prefectul are o izbucnire nervoasă („trebuie să‑mi spui unde e scrisoarea... ori te ucid ca pe un câine!”), iar Caţavencu strigă, aplecat pe fereastră, după ajutor.

 Scena X

 Intră Zoe, îi cere scuze lui Caţavencu pentru actul de violenţă al iubitului ei, şi îi promite sprijinul ei şi al soţului ei în dobândirea mandatului de deputat. Tipătescu renunţă la împotrivire. Auzind vocea lui Trahanache, cei trei ies pe uşile laterale, la îndemnul lui Tipătescu, pentru a nu fi văzuţi de „venerabilul”.

 Scena XI

 Zaharia Trahanache intră, constată că nu este nimeni, şi lasă un bilet pentru Tipătescu, în care îi solicită o întâlnire înainte de întrunirea membrilor partidului. Şi exclamă: „Acum să dăm de căpătâiele firelor iubitului nostru d. Caţavencu”.

Scena XII

 Cetăţeanul turmentat revine pentru a întreba cu cine să voteze („Eu pe cine aleg? Pentru cine?...”), iar Zoe şi Tipătescu îi spun să îl voteze pe Caţavencu. Cu precizarea că „Pentru aşa alegător, mai bun ales nici că se putea...

 Scena XIII

 Trahanache, Farfuridi şi Brânzovenescu, intrând pe uşa din fund, aud observaţia ironică adresată de Tipătescu cetăţeanului turmentat, referitoare la Caţavencu, ce trebuie votat, afirmă prefectul, „Pentru că dumnealui [...] nu e ca alţii, mişel, pentru că nu e ca alţii, canalie, nu e ca alţii, infam..”. Drept urmare, Farfuridi afirmă din nou trădarea partidului de către prefect, adresându‑se lui Trahanache, care nu reacţionează pe măsură, ci temporizează („Ei! ai puţintică răbdare!”).

 Scena XIV

 Pristanda intră în scenă cu o telegramă din partea conducerii partidului, pe care o citeşte prefectul şi prin care se solicită să fie ales, „cu orice preţ”, Agamemnon Dandanache. Zoe afirmă că nu acceptă („Vom lupta contra oricui... Vom lupta contra guvernului!...”), la fel exprimându‑se şi Nae Caţavencu.

 ACTUL III

 Pe scenă este reprezentată „sala cea mare a pretoriului primăriei, un fel de exagon din care se văd trei laturi”.

 Scena I

 Are loc întrunirea partidului de guvernământ, pentru desemnarea candidatului în alegeri. Farfuridi ţine un discurs istoric recapitulativ care începe cu „anul una‑mie‑opt‑sute‑două‑zeci‑şi‑unu‑fix”, dar este somat să se grăbească, de către Trahanache („Stimabile... eu gândesc că n‑ar fi rău să sărim la 48...”) şi Caţavencu („Mai bine la 64...”). După aceasta Farfuridi abordează problema revizuirii constituţiei, afirmând că „Din două, una, daţi‑mi voie: ori să se revizuiască, primesc! dar să nu se schimbe nimica; ori să nu se revizuiască, primesc! dar atunci să se schimbe pe ici pe colo, şi anume în punctele... esenţiale..”.

 Scena II

 Trahanache, care prezidează adunarea, solicită acordul pentru o suspendare de cinci minute a şedinţei; se suspendă.

 Scena III

 Are loc o discuţie între Caţavencu şi Farfuridi, ambii însoţiţi de susţinători, în cursul căreia Caţavencu apără individualismul liberal extremist: „Ştii ca şi mine principiul de drept, fiecare cu al său, fiecare cu treburile sale... oneste bibere…” (corect: vivere). Discuţia de principii degenerează în acuze reciproce şi se termină cu ghionturi şi îmbrânceli.

 Scena IV

 Trahanche, fiindu‑i solicitat sprijinul pentru numirea lui Caţavencu drept candidat, de către Zoe şi Tipătescu, nu acceptă. El îşi argumentează poziţia prin faptul că îl are la mână pe Nae Caţavencu cu o altă plastografie: acesta a falsificat semnăturile de garanţie pe o poliţă cu care a ridicat nişte bani. Tipătescu exclamă fericit: „Suntem scăpaţi!”.

 Scena V

 Se reia şedinţa, iar Caţavencu ţine un discurs în care deplânge absenţa unei industrii de tip capitalist: „Până când să n‑avem şi noi faliţii noştri? Anglia‑şi are faliţii săi, Franţa‑şi are faliţii săi, până şi chiar Austria‑şi are faliţii săi, în fine oricare naţiune, oricare popor, oricare ţară îşi are faliţii săi (îngraşă vorbele)... Numai noi să n‑avem faliţii noştri!..”.

 Scena VI

 Intră Ghiţă Pristanda şi îi comunică lui Trahanache ce sarcină a primit: „Trebuie să‑l lucrăm pe onorabilul, pe d. Nae Caţavencu; ordinul lui conu Fănică... Sunt la uşă, când oi tuşi de trei ori, d‑ta proclamă catindatul şi ieşi pe portiţă... şi pe urmă‑i treaba mea..”.

 Scena VII

 Zaharia Trahanache anunţă numele candidatului susţinut de către comitetul local al partidului – Agamemnon Dandanache. Caţavencu este indignat şi încearcă să spună că se află în posesia scrisorii cu pricina, dar nu i se lasă timp să vorbească, fiind scos din sală de către adversari.

 ACTUL IV

 Scena I

 Tipătescu este nedumerit de dispariţia lui Caţavencu şi de faptul că, deşi are scrisoarea, avocatul nu o publică.

 Scena II

 Soseşte Agamemnon Dandanache, se plânge de dificultăţile călătoriei („Închipuieşte‑ţi să vii pe drum cu birza ţinţi postii, hodoronc‑hodoronc, zdronca‑zdronca... Ştii, m‑a zdrunţinat!...”) lui Zoe, Trahanache şi Tipătescu.

 Scena III

 Dandanache relatează felul în care a reuşit să fie numit candidat: găsise o scrisoare de dragoste în pardesiul unui prieten venit să joace cărţi la el, care plecând a luat din greşeală pardesiul gazdei, şi cu acea scrisoare îl şantajează pe prieten, pentru că îi era adresată de soţia unui amic al celor doi: „Mă sui în birze şi mă duc la persoana, la becherul, – nu spui ţine – e persoană însemnată –: Găseşte‑mi, mă‑nţeledzi, un coledzi, ori dau scrisoarea la [ziarul] «Războiul»... De colea până colea... Gâri‑mâr... a trebuit, coniţa mea, să ţedeze, si tranc! depesa aiţi, neicusorule..”. După care afirmă că nu a restituit scrisoare deoarece „Mai trebuie s‑aldată... La un caz iar... pac! la «Răsboiul»”.

 Scena IV

 Tipătescu este indignat, vorbind singur despre Dandanache: „Iaca pentru cine sacrific de atâta vreme liniştea mea şi a femeii pe care o iubesc..”.

 Scena V

 Pristanda raportează: „Nu, coană Joiţico, nu e nimica, nu e nimica publicat... «Răcnetul» nici n‑a apărut astăzi... După ce a fugit Caţavencu, dăscălimea s‑a apucat la ceartă, s‑au bătut, l‑au bătut pe popa Pripici, şi nici vorbă să mai scoaţă gazeta... S‑a spart partidul independent... s‑a spart!”.

 Scena VI

 Pristanda anunţă Zoei sosirea lui Caţavencu, care doreşte să fie primit de ea, şi Zoe acceptă nerăbdătoare.

 Scena VII

 Caţavencu o anunţă pe Zoe că a pierdut scrisoarea.

 Scena VIII

 Intră cetăţeanul turmentat, afirmă că a fost poştaş şi a păstrat de atunci ideea că orice scrisoare trebuie predată destinatarului. Că a găsit „în învălmăşeala de la primărie, o pălărie..”. Şi că, scoţându‑i căptuşeala ca să o lărgească, deoarece îi era strâmtă, a descoperit sub căptuşeală scrisoarea lui Tipătescu, pe care o dă Zoei. Apoi, în urma întrebării lui referitoare la persoana pe care să o voteze, primeşte de la Zoe indicaţia de a‑l vota pe Dandanache, ceea ce spune el că va şi face.

 Scena IX

 Zoe îi propune lui Caţavencu să conducă „banchetul popular din grădina Primăriei”, dat pentru candidatul ales.

 Scena X

 Zoe, singură, îşi manifestă bucuria reuşitei.

 Scena XI

 Intră în scenă Tipătescu, nedumerit de faptul că a fost trimis la telegraf de Ghiţă Pristanda, care făcuse acest lucru pentru a prilejui întâlnirea dintre Zoe şi Caţavencu.

 Scena XII

 Trahanache se plânge lui Dandanache de faptele lui Caţavencu, socotindu‑le imorale.

 Scena XIII

 Dandanache vrea să repete istorisirea întâmplării sale cu scrisoarea, de faţă cu Zoe şi Zaharia Trahanache, dar Zoe îi cere să renunţe.

 Scena XIV

 Are loc banchetul, Caţavencu ţine un discurs festiv şi îşi cere scuze de la Tipătescu: „Să mă ierţi şi să mă iubeşti! (expansiv) pentru că toţi ne iubim ţara, toţi suntem români!... mai mult sau mai puţin oneşti!”. Replica finală este a lui Ghiţă Pristanda: „Curat constituţional! Muzica! Muzica!”.

Tag-uri : O scrisoare pierdută de Ion Luca Cargiale -rezumat,O scrisoare pierdută de Ion Luca Cargiale -rezumat

Alte articole din aceeasi categorie

Photo

Alexandru Lapusneanul, de Costache Negruzzi - nuvelă istorică

Considerată prima nuvelă istorică românească, opera lui Costache Negruzzi Alexandru Lăpuşneanul apare în anul 1840, în revista „Dacia literară”, încadrându-se perfect în programul romantic al acesteia, prin valorificarea unor fapte ...Citeste mai mult

Photo

În Dulcele Stil Clasic, N. Stănescu

Universul liric Poezia În dulcele stil clasic deschide volumul din 1970, volum ce aparţine celei de-a doua etape a creţiei poetului, în care adevărata rafinare a expresiei pare a fi un ...Citeste mai mult

Photo

Moromeţii de Marin Preda

Scriitor realist modern, M.Preda este creatorul unui roman tulburator prin sensurile lui, prin universul artistic si personajul creat Ca orice roman, el reprezintăo scriere amplă in proză, acţiunea desfăşurându-se pe mai ...Citeste mai mult

Photo

Moara cu Noroc de I. Slavici - caracterizarea lui Ghiţă

„Nuvelă solidă cu subiect de roman” (G. Călinescu), opera lui I. Slavici urmăreşte cu minuţiozitate zbuciumul sufletesc al unor personaje complexe, puternic individualizate prin trăiri, gânduri, reacţii sau limbaj.             Ghiţă ...Citeste mai mult

Photo

Maitreyi de M. Eliade - Scenariul arhetipal al erosului si evoluţia cuplului

Incipitul romanului îl surprinde pe protagonist în încercarea de a-şi aminti ziua în care a întâlnit-o pe Maitreyi, neliniştit de faptul că nu poate retrăi aievea mirarea, nesiguranţa şi turburarea ...Citeste mai mult

Photo

Ion de L. Rebreanu - roman realist-interbelic

Într-o epocă ce denunţa criza romanului românesc, opera romancierului L. Rebreanu reprezintă prima contribuţie fundamentală la crearea romanului românesc modern.             Apărut în 1920, romanul Ion este rezultatul unei stăruitoare experienţe ...Citeste mai mult

Photo

Ion de L. Rebreanu, Caracterizare personaj principal

Liviu Rebreanu creează în opera sa Ion o galerie bogată de personaje, dominantă fiind imaginea lui Ion, „simbolul individual al ţăranului român, setos până la patimă de pământurile lui.”       Realizat ...Citeste mai mult

Photo

Riga Crypto și Laponia Enigel, I. Barbu

Univers liric Poemul se integrează în ciclul Uvedenrode din volumul Joc secund  şi se încadrează în cea de-a doua etapă a creaţiei lui Barbu- „baladesc şi de evocare balcanică”. Sub aspect compoziţional, ...Citeste mai mult

Photo

Eu nu strivesc corola de minuni a lumii, de Lucian Blaga -artă poetică

Specificul universului poetic blagian Deschizând volumul de debut al lui L. Blaga – Poemele luminii- , poezia Eu nu strivesc corola de minuni a lumii este una dintre cele mai cunoscute ...Citeste mai mult

Photo

Baltagul de M. Sadoveanu

Opera sadoveniană reprezintă epopeea noastră naţională, o mărturisire artistică a unui mod de a gândi şi de a simţi. Venind din folclor, din Neculce şi Creangă, Sadoveanu este un scriitor ...Citeste mai mult

Photo

Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război de Camil Petrescu, Caracterizare personaj principal

Personajul principal din romanul „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război”, Ştefan Gheorghidiu, sublocotenent într-un regiment de infanterie, trimis pentru fortificarea văii Prahovei, este concentrat de curând, ceea ce ...Citeste mai mult

Photo

Povestea lui Harap-Alb, Ion Creangă - basmul cult

Opera lui Ion Creangă s-a statornicit în literatură ca unul dintre cele mai rezistente momente ale prozei artistice româneşti durabile, tocmai pentru că a reuşit să prindă în ea sensul ...Citeste mai mult

Photo

Ion de L. Rebreanu, Caracterizare Ana

Tipologic, Ana întruchipează destinul femeii din  mediul rural, adânc stratificat şi stăpânit de o mentalitate pe măsură, ea reprezentând  „două braţe de lucru, o zestre şi o producătoare de copii.” ...Citeste mai mult

Photo

ALEXANDRU LAPUSNEANUL, de Costache Negruzzi

ALEXANDRU LĂPUŞNEANUL, de Costache Negruzzi - caracterizarea personajului principal-                   Considerată prima nuvelă istorică românească, opera lui Costache Negruzzi evocă, într-un spaţiu concentrat, momente din cea de-a doua domnie a lui Alexandru ...Citeste mai mult

Photo

Cantareata cheala de Eugene Ionesco -rezumat

                                                              ...Citeste mai mult

Photo

Caprioara din vis de Vasile Voiculescu-rezumat

                                                    Un bătrân sculptor animalier mărturiseşte tovarăşilor ...Citeste mai mult

Photo

In mijlocul lupilor de Vasile Voiculescu-rezumat

                                                     Naratorul, fost „judecător de pace ...Citeste mai mult

Photo

Lostrita de Vasile Voiculescu - rezumat

                                                       Naratorul consideră că „Nicăieri ...Citeste mai mult

Photo

George Calinescu -Enigma Otiliei- rezumat

                                                       G. CĂLINESCU     ...Citeste mai mult

Photo

La tiganci de Mircea Eliade - rezumat

                                                    Domnul Gavrilescu, profesor de pian ...Citeste mai mult

Photo

Maitreyi de Mircea Eliade - rezumat

                                                   I  Allan, naratorul, care preia date din ...Citeste mai mult

Photo

Fratii Jderi de Mihail Sadoveanu - rezumat

                                                               ...Citeste mai mult

Photo

Creanga de aur de Mihail Sadoveanu-rezumat

 I E vorba de părinţii noştri de demult, iar stăruinţa bătrânului mag de odinioară e departe de a fi o simplă iluzie  August 1926. Într‑o tabără de cercetări geologice de lângă munţii ...Citeste mai mult

Photo

Baltagul de Mihail Sadoveanu - rezumat

Stăpâne, stăpâne, Mai chiamă ş‑un câne… I Romanul începe cu o legendă: îndată după facerea lumii, Dumnezeu „a pus rânduială” diferitelor neamuri: ţiganilor „să cânte cu cetera”, nemţilor le‑a „dat şurubul” etc. Moldovenii ...Citeste mai mult

Photo

Zodia cancerului sau vremea Ducai - Vodă de Mihail Sadoveanu - rezumat

I  În care se vede cum intră în Moldova un călător dintr‑o ţară depărtată şi cum Ilie Turculeţ nu‑i  numai căpitan de steag, ci şi cititor în stele  „Era la sfârşitul lunii septembrie, ...Citeste mai mult

Photo

Fantana dintre plopi de Mihai Sadoveanu - rezumat

                                                Naratorul relatează sosirea unui drumeţ, la locul ...Citeste mai mult

Photo

Mesterul Manole de Lucian Blaga - rezumat

 ACTUL ÎNTÂI  Scena reprezintă „Cămara de lucru a lui Manole. Multe, foarte multe lumânări aprinse – pe masă, pe blidar, în fereastră. Pe masă e un chip mic de lemn al ...Citeste mai mult

Photo

Concert din muzica de Bach de Hortensia-Papadat-Bengescu - rezumat

Acest roman s‑a citit pe măsură ce a fost scris şi a fost lucrat pe măsură ce s‑a citit în şedinţele literare ale cenaclului „Sburătorul” din anul 1925. I Doctorul Rim – profesor universitar ...Citeste mai mult

Photo

Craii de Curtea -Veche de Mateiu Caragiale - rezumat

                                               „Que voulez‑vous, nous sommes ici aux portes de l’Orient, ...Citeste mai mult

Photo

Padurea spanzuratilor de Liviu Rebreanu - rezumat

                                                  În amintirea fratelui meu, Emil, executat ...Citeste mai mult

Photo

Ion de Liviu Rebreanu - rezumat

                                                   GLASUL PĂMÂNTULUI  Capitolul 1 Romanul debutează prin descrierea ...Citeste mai mult

Photo

Patul lui Procust de Camil Petrescu - rezumat

   I Romanul începe cu o scrisoare a doamnei T. unul dintre personaje, adresată naratorului; acestei scrisori naratorul îi ataşează o notă de subsol, a sa, ce precizează că doamna T. „Ca ...Citeste mai mult

Photo

Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu - rezumat

La Piatra Craiului, în munte Naratorul, Ştefan Gheorghidiu, arată în amintirile sale scrise că „în primăvara anului 1916, ca sublocotenent proaspăt, întâia dată concentrat”, luase parte la fortificarea văii Prahovei (o ...Citeste mai mult

Photo

Suflete tari de Camil Petrescu - rezumat

  ACTUL I Suntem „Către sfârşitul după‑amiezii, prin toamna lui 1913, în casa lui Matei Boiu‑Dorcani”, unde „E o atmosferă bătrânească, dar în acelaşi timp de linii simple, armonioase, de împăcare cuminte.”. ...Citeste mai mult

Photo

Jocul ielelor de Camil Petrescu - rezumat

 ACTUL I  Tabloul I  Scena înfăţişează direcţiunea ziarului Dreptatea sociala, de lângă parcul Oteteleşeanu, din Bucureşti, având ca elemente distinctive o panoplie de scrimă şi portretul fotografic al unui „bărbat ca de ...Citeste mai mult

Photo

Apus de soare de Barbu Stefanescu Delavrancea-rezumat

ACTUL I Scena I Decorul reprezintă „o aripă a castelului din Suceava, cu ferestre cu gratii de fer, sfârşindu‑se cu o terasă pusă pe tălpi de peatră”. Se vede „ograda domnească, cu ...Citeste mai mult

Photo

Mara de Ioan Slavici - rezumat

 Capitolul I Sărăcuţii mamei  Mara este, arată naratorul, o văduvă cu doi copii mici, din Radna, lângă Lipova; fostul ei soţ, Bârzovanu, „era, când a fost, mai mult cârpaci decât cizmar şi ...Citeste mai mult

Photo

Pădureanca de Ioan Slavici- rezumat

I Este vreme de holeră, în câmpia bănăţeană, stăpânirea interzisese deplasarea oamenilor între localităţi, instituind măsuri de carantină, dar Busuioc, „bogătoiul” din Curtici, nu vrea să audă de acestea, trimiţându‑şi fiul, ...Citeste mai mult

Photo

Moara cu noroc-de-Ioan Slavici-rezumat

I  Soacra lui Ghiţă îşi spune părerea în legătură cu intenţia ginerelui ei de a lua în arendă cârciuma numită Mora cu noroc, de lângă Ineu, adresându‑se ginerelui şi fiicei, Ana: ...Citeste mai mult

Photo

În vreme de război de Ion Luca Caragiale -rezumat

 I  Autorul arată că tâlharii „foarte‑ndrăzneţi şi foarte cruzi”, care „băgaseră spaima în trei hotare” au fost prinşi. Aceştia „începuseră cu hoţie de cai; apoi, o călcare două, cu cazne; pe ...Citeste mai mult

Photo

O noapte furtunoasă de Ion Luca Caragiale-rezumat

ACTUL I  Scena reprezintă „O odaie de mahala.” cu „Mobile de lemn şi paie.” şi „în fund, rezemată de fereastră, o puşcă de gardist [membru al gărzii civice] cu spanga [baioneta] ...Citeste mai mult

Photo

Amintiri din copilarie de Ion Creanga - rezumat

I  Naratorul începe prin a evoca satul copilăriei sale, aşa cum era în timpul când el începuse a se „ridica băieţaş la casa părinţilor” săi: „Ş‑apoi Humuleştii, şi pe vremea aceea, ...Citeste mai mult

Photo

Povestea lui Harap-Alb de Ion Creanga-rezumat

  Verde‑Împărat trimite fratelui său, Craiul, care „era odată într‑o ţară”, o scrisoare pentru a‑i cere să‑i dea pe unul dintre cei trei fii ai lui spre a‑i fi urmaş la ...Citeste mai mult

Photo

Moș Nichifor Coțcariul de Ion Creanga - rezumat

„Moş Nichifor Coţcariul [îşi începe povestitorul relatarea, probabil după informaţii primite de la tatăl său şi transmise acestuia de la „bătrânii, care auziseră din gura lui moş Nichifor”] nu‑i o ...Citeste mai mult

Photo

Cezara de Mihai Eminescu-rezumat

I Ieronim este „frate laic” într‑o veche mănăstire italiană, unde ocupă „o chilie pe pereţii căreia erau aruncate cu creionul fel de fel de schiţe ciudate – ici un sfânt, colo ...Citeste mai mult

Photo

Făt Frumos din lacrimă de Mihai Eminescu-rezumat

Acţiunea basmului se petrece „pe când oamenii, cum sunt ei azi, nu erau decât în germenii viitorului, pe când Dumnezeu călca încă cu picioarele sale sfinte pietroasele pustii ale pământului”. ...Citeste mai mult

Photo

Sărmanul Dionis de Mihai Eminescu -rezumat

  Vorbind în sine, Dionis constată că felul în care percepe lumea depinde de organele de simţ („dacă închid un ochi văd mâna mea mai mică decât cu amândoi. De aş ...Citeste mai mult

Photo

Despot Vodă de Vasile Alecsandri-rezumat

Legendă istorică în versuri 5 acturi şi 2 tablouri ACTUL I Tabloul I Decorul reprezintă „Culmea Carpaţilor ce desparte Bucovina de Transilvania”. Scena 1  Doi plăieşi, Jumătate şi Limbă‑Dulce, paznici ai graniţei, se află la hotar, ...Citeste mai mult

Photo

Chirița în Provinție de Vasile Alecsandri-rezumat

Comedie cu cântice, în 2 acte ACTUL I Decorul reprezintă „o ogradă de curte boierească la ţară.”, având în stânga locuinţa personajului principal, Chiriţa Bârzoi, în dreapta „o canape de iarbă” (pentru ...Citeste mai mult

Photo

Alexandru Lapusneanul de Costache Negruzzi -rezumat

I „Dacă voi nu mă vreţi, eu vă vreu...”  Alexandru Lăpuşneanul revine în ţară, „întovărăşit de şepte mii spahii şi de vro trei mii oaste de strânsură”, pentru a lua scaunul domniei ...Citeste mai mult

Photo

Miron Costin

MIRON COSTIN (1633-1691) cronicar de seama si inalt dregator, poet si om de arme, filozof si diplomnat, fire plecata spre studii si prelungi lecture a fost unul dintre cei mai importanti ...Citeste mai mult

Photo

Ion Neculce, Viata lui Ion Neculce, Scrierile lui Ion Neculce

ION NECULCE (1672-1745)Cronicar moldovean, un nume rasunator in literatura romana, s-a nascut in Prigoreni, langa Targul Frumos.Ion Neculce a fost numit in 1691 in slujba de postelnic, apoi in cea ...Citeste mai mult

Photo

Noaptea, Pastel Vasile Alecsandri, demonstratie ca poezia este pastel

  Vasile Alecsandri Pastelul este o specie a genului liric, poezie descriptive care prezinta un aspect al naturii, cu univers vegetal sau fantastic, un moment calendaristic, prin intermediul caruia se exprima sentimentele ...Citeste mai mult

Photo

Caracterizare personaj principal al operei literare Miorita

  Caracterizarea personajului principal al operei “Miorita”  Personajul orincipal al baladei populare “Miorita” este ciobanul moldovean. El apare in toate momentele subiectului fiind caracterizat direct si indirect.Frumustea fizica a ciobanului rezulta din ...Citeste mai mult

Photo

O scrisoare pierdută, I.L. Caragiale Caracterizarea personajelor

  Caracterizarea personajelor la “O scrisoare pierduta” Ioan Luca Caragiale Ca dramaturg, I.L. Caragiale nu se remarcanuma prin arta compozitiei, a structurii conflictelor, ci si prin talentul exceptional in ceea ce priveste realizarea ...Citeste mai mult

Photo

Baltagul, de Mihail Sadoveanu, Caracterizarea personajelor

Caracterizarea personajelor “Baltagul”Mihail Sadoveanu Romanul “Baltagul” ramane o scriere remarcabila si prin personajele sale.Exista personaje principale, secundare si episodice.Vitoaria Lipan devine un tip reprezentativ dar care se individualizeaza prin unele trasaturi specifice; ...Citeste mai mult

Photo

Referat Baltagul, de Mihail Sadoveanu

“Baltagul” Mihail Sadoveanu Romanul este o specie a genului epic, in proza cu o actiune mai complicata si de mai mare intindere, decat celelalte specii epice in proza desfasurata, de regula, pe ...Citeste mai mult

Photo

Amurg de toamnă, de Lucian Blaga

Amurg de toamna De L.Blaga Date despre autor si opera:-Lucian Blaga,o presonalitate marcanta a culturii romanesti,a fost filozof,poet,prozator,dramaturg,si traducator.-ca poet propune alte modalitatii de explorare a universului,a lumi inconjuratoare.-poezia “Amurg de toamna”face ...Citeste mai mult

Photo

Mihai Eminescu,poet national al romanilor

Biografie Mihai Eminescu 1850 Mihai Eminescu se naste la Ipotesti pe data de 15 ianuarie ca si al saptelea copil al familiei Eminescu. 1858 Intre 1858 si 1860 Eminescu urmeaza scoala ...Citeste mai mult