Thursday, 09 April, 2020

Turda, Ioan Ratiu, 54/3, Tel. 0264312565 , dacicusmedia@gmail.com, afaceriardelene@gmail.com

În Dulcele Stil Clasic, N. Stănescu

  • Universul liric
  • Poezia În dulcele stil clasic deschide volumul din 1970, volum ce aparţine celei de-a doua etape a creţiei poetului, în care adevărata rafinare a expresiei pare a fi un scop în sine; textul stănescian depăşeşte cadrul unei arte poetice propriu-zise, deoarece creatorul reuşeşte să surprindă clipa unică de revelaţie a Absolutului, căreia îi dublează semnificaţia; poezia are două chei de lectură, ea fiind privită simultan ca o artă poetică şi ca o poezie erotică. Pentru poet, iubirea şi creaţia aparţin, în egală măsură, planului existenţei şi planului cunoaşterii.

Elementele care înscriu textul în modernitate sunt ambiguitatea planurilor şi a limbajului, reprezentarea abstracţiilor în formă concretă, neobişnuitul imaginilor artistice, subtilitatea metaforei, dar şi noile sensuri şi semnificaţii obţinute prin plasarea unor clişee verbale din poezia clasică în noi contexte.

Ipostaza dublată a eului liric-îndrăgostitul şi Creatorul- susţine transferul dintre concret şi abstract, punând în discuţie relaţia dintre cunoaştere şi existenţă. Lirismul subiectiv este susţinut la nivelul expresiei prin mărcile stilistice ale subiectivităţii: alternarea persoanei I cu persoana a II-a a adjectivului posesiv meu-tău, prezenţa pronumelui personal eu.

Titlul poeziei şi, de fapt, al volumului, dezvăluie prin sintagma stil clasic intenţia de revenire la tiparele formale cunoscute, pe care poetul le priveşte cu un sentiment de duioşie ironică, atitudine tipică esteticii postmoderne. Antepunerea epitetului dulce aminteşte de poezia paşoptiştilor şi de cea eminesciană, de cunoscuta sintagmă dulce minune. Titlul conţine privirea melancolică a poetului care, la 1970, este pus în faţa unei lumi schimbate, pe care trebuie să înveţe să o exprime în poezia sa.

Tema poemului este, la un prim nivel al interpretării, tema erotică. Poetul improvizează În dulcele stil clasic „o poveste de dragoste”. Problematica textului se descifrează, însă, prin raportarea acestuia la întreaga lirică stănesciană şi la momentul apariţiei volumului, anul 1970. Aflat la o distanţă de un deceniu de la debutul său sub semnul „misionarismului eminescian”, Nichita Stănescu găseşte, probabil, o cale să inoveze sistemul gândirii poetice a marelui nostru romantic; iubirea devine o cale de cunoaştere, o cale de atingere a clipei unice de revelaţie a Absolutului.

Structura poeziei conduce la o posibilă descifrare. Compoziţia clasică – dispunerea versurilor în catrene, constituite pe principiul monorimei, se contrazice în ultimul vers, izolat, cu valoare conclusivă.

Secvenţele textului urmăresc evoluţia „idilei”, de la momentul apariţiei „domnişoarei”/muzei – strofele 1 şi 2- la clipa revelaţiei – strofa 3- , la formularea idealului poetic – strofa 4- şi la revenirea în starea expectativă – strofa 5. Ultimul vers, rupt de restul poemului, se transformă într-o frază axiomatică, de fixarea a stării de „dor”perpetuu, specifică poetului.

Sugestive în prima secvenţă poetică sunt versurile: Dintr-un bolovan coboară/pasul tău de domnişoară/ Dintr-o frunză verde, pală/apasul tău de domnişoară. Ele conţin metafora-simbol pasul tău de domnişoară care delimitează gradat calea de trecere dintr-un univers într-altul, din concret în abstract. În prima secvenţă poetică, laitmotivul pasul tău de domnişoară realizează astfel dispunerea gradată a imaginarului poetic. Termenul domnişoară aminteşte de limbajul poeziei „graţios”romantice a veacului al XIX-lea, desemnând muza, inspiraţia poetică. Singurul verb al secvenţei coboară redă ideea desprinderii succesive a ideii poetice de planul obiectiv, iar prin timpul prezent, acţiunea în derulare. Cele patru substantive la singular sunt reprezentări ale abstracţiilor, sau ale ipostazelor sentimentale, în forma concretă a elementelor cadrului natural: bolovan, frunză verde, pală, înserare-n seară şi pasăre amară. Aceste metafore sugerează chiar sursele poeziei: duritatea regnului natural, efemeritatea vieţii, a regnului vegetal. Momentul zilei determinat de sintagma insolită înserare-n searăsugerează necunoaşterea, misterul, momentul pregătitor al revelaţiei, în timp ce metafora şocantă prin asocierea unor temeni incompatibili pasăre amară conotează, mai degrabă, starea de suferinţă a poetului-pasăre decât un atribut al inspiraţiei.

A doua secvenţă surprinde momentul propriu-zis al creaţiei. Efemeritatea clipei de revelaţie este sugerată prin repetiţia o secundă, o secundă; conştient de unicitatea clipei trăite, poetul reduce comunicarea la cea mai simplă formă, susţinând-o şi la nivel stilistic. Tot pe linia tradiţiei eminesciene, Nichita Stănescu foloseşte o formă arhaică a verbului a zări, cu dublă apartenenţă la diateză, pentru a sugera simultaneitatea existenţei, a manifestării şi a trecerii momentului „întâlnirii”. O particularitate împrumutată de la peisajul romantic este locul „întâlnirii”- în oglindă, lângă lac. Imaginea este esenţializată şi lucidă în acelaşi timp; pasul are roşcată fundă, dar coboară dintr-o pasăre amară. Senzaţia este de continuă coborâre, de apăsătoare tristeţe, căci Inima încet mi-afundă. Acest vers reprezintă cheia întregului poem; poetul plasează aproape livresc efectul depersonalizării totale, al perceperii durerii „din afară” spre „sine”.

A treia secvenţă redă drama artistului aflat în starea de graţie, desprinderea operei de artist, prin invocaţia elegiacă a muzei: Mai rămâi cu mersul tău/ parcă pe timpanul meu.Poetul este redus la condiţia de victimă a propriei iluzii, iar corespondentul său în plan simbolic este timpanul, organ al percepţiei cântecului poetic, prin care nu poate însă participa în totaliate la misterul trecerii prin lume a poeziei. Se conturează un portret al „îndrăgostitului” de iubita-poezie, blestemat şi semizeu.Poetul deplânge neputinţa simţurilor omeneşti; blestemat, el nu poate reţine desăvârşita urmă a artei. Conştient de dualitatea propriei existenţe, semizeul are dimensiunea nefericirii sale. Condamnat la solitudine, el percepe viaţa ca o stare de „boală”: Căci îmi este foarte rău.

Ultima secvenţă poetică devine o meditaţie pe tema trecerii timpului, dublată de sancţionarea neputinţei omeneşti. Mesajul-sentinţă al strofei este acela că, în afara clipei de inspiraţie a iubirii, a creaţiei poetice, existenţa poetului nu-şi are sensul:Stau întins şi lung şi zic/domnişoară mai nimic...Se confirmă diferenţa dintre starea realului golit de esenţă, plăsmuit din materiale artificiale şi redus la dimensiuni meschine: pe sub soarele pitic, aurit şi mozaic.

Versul final are, ca şi în Glossa eminesciană, o valoare gnomică: Pasul trece, eu rămân. Conclusiv, versul exprimă opoziţia dintre tristeţea poetului şi trecerea urmei poeziei. Formularea lapidară întreţine ambiguitatea semnificaţiei. Poetul apare ca un simplu instrument ce vibrează la atingerea dureroasă, dar binecuvântată a inspiraţiei sale; răsturnând sensul întregii poezii, el se plasează sub semnul eternităţii, ca un Creator pentru care manifestarea în act nu este decât o succesiune a clipelor de revelaţie.

Nivelul poetic şi elementele de prozodie sunt realizate prin sonoritatea tristă, elegiacă, creată prin monorimă, care susţine sacadarea discursului poetic ca într-un descântec, reluarea refrenului după fiecare vers al primei secvenţe poetice care conferă  o tonalitatea gravă meditaţiei pe tema creaţiei. Acelaşi rol îl are şi aliteraţia: mai rămâi cu mersul tău/ parcă pe timpanul meu şi formularea lapidară a sentinţei finale.

Nivelul lexico-semantic se caracterizează prin multiplicarea sensurilor conotative ale cuvintelor, asocierea unor termeni incompatibili: pasăre amară, soare aurit, sintagma insolită înserarea-n seară, ambiguitatea limbajului, răsturnarea firescului, ermetismul expresiei.

La nivel morfosintactic se remarcă revalorizarea formei verbale l-am fost zărit, dar şi susţinerea impresiei de epic prin verbul coboară. Adverbul parcă susţine sugestia şi ambiguitatea limbajului poetic, care nu denumeşte, ci sugerează.

Nivelul stilistic este reprezentat de subtilitatea metaforei şi epitetul neobişnuit: soarele pitic, aurit şi mozaic.

Poezia În dulcele stil clasic constituie o artă potică a existenţei şi a cunoaşterii. Raportul poetului cu lumea şi creaţia este prezentat însă într-un text al cărui retorism formal ascunde o altă concepţie despre artă a clasicilor. Folosind unele clişee ale poeziei romantice, Nichita Stănescu le plasează în contexte noi; poetul însuşi aparţine simultan planului existenţei – condiţia umană- şi planului cunoaşterii – condiţia de Creator, de unde şi ambiguitatea sau ambivalenţa semnificaţiei textului poetic.

Tag-uri : nichita stanescu in dulcele stil clasic, in dulcele stil clasic de nichita stanescu, opere ale lui nichita stanescu, operele nichitei stanescu, nichita stanescu in dulcele stil clasic, in dulcele stil clasic de nichita stanescu, opere ale lui nichita stanescu, operele nichitei stanescu.

Alte articole din aceeasi categorie

Photo

Alexandru Lapusneanul, de Costache Negruzzi - nuvelă istorică

// // // // // // Considerată prima nuvelă istorică românească, opera lui Costache Negruzzi Alexandru Lăpuşneanul apare în anul 1840, în revista „Dacia literară”, încadrându-se perfect în programul romantic ...Citeste mai mult

Photo

Moromeţii de Marin Preda

Scriitor realist modern, M.Preda este creatorul unui roman tulburator prin sensurile lui, prin universul artistic si personajul creat // // // // // // Ca orice roman, el reprezintăo scriere amplă ...Citeste mai mult

Photo

Moara cu Noroc de I. Slavici - caracterizarea lui Ghiţă

// // // // // // „Nuvelă solidă cu subiect de roman” (G. Călinescu), opera lui I. Slavici urmăreşte cu minuţiozitate zbuciumul sufletesc al unor personaje complexe, puternic individualizate prin ...Citeste mai mult

Photo

Maitreyi de M. Eliade - Scenariul arhetipal al erosului si evoluţia cuplului

Incipitul romanului îl surprinde pe protagonist în încercarea de a-şi aminti ziua în care a întâlnit-o pe Maitreyi, neliniştit de faptul că nu poate retrăi aievea mirarea, nesiguranţa şi turburarea ...Citeste mai mult

Photo

Ion de L. Rebreanu - roman realist-interbelic

Într-o epocă ce denunţa criza romanului românesc, opera romancierului L. Rebreanu reprezintă prima contribuţie fundamentală la crearea romanului românesc modern. // // // // v            Apărut în 1920, romanul Ion este ...Citeste mai mult

Photo

Ion de L. Rebreanu, Caracterizare personaj principal

// // // // // // Liviu Rebreanu creează în opera sa Ion o galerie bogată de personaje, dominantă fiind imaginea lui Ion, „simbolul individual al ţăranului român, setos până ...Citeste mai mult

Photo

Riga Crypto și Laponia Enigel, I. Barbu

Univers liric Poemul se integrează în ciclul Uvedenrode din volumul Joc secund  şi se încadrează în cea de-a doua etapă a creaţiei lui Barbu- „baladesc şi de evocare balcanică”. Sub aspect compoziţional, ...Citeste mai mult

Photo

Eu nu strivesc corola de minuni a lumii, de Lucian Blaga -artă poetică

Specificul universului poetic blagian Deschizând volumul de debut al lui L. Blaga – Poemele luminii- , poezia Eu nu strivesc corola de minuni a lumii este una dintre cele mai cunoscute ...Citeste mai mult

Photo

Baltagul de M. Sadoveanu

Opera sadoveniană reprezintă epopeea noastră naţională, o mărturisire artistică a unui mod de a gândi şi de a simţi. Venind din folclor, din Neculce şi Creangă, Sadoveanu este un scriitor ...Citeste mai mult

Photo

Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război de Camil Petrescu, Caracterizare personaj principal

Personajul principal din romanul „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război”, Ştefan Gheorghidiu, sublocotenent într-un regiment de infanterie, trimis pentru fortificarea văii Prahovei, este concentrat de curând, ceea ce ...Citeste mai mult

Photo

Povestea lui Harap-Alb, Ion Creangă - basmul cult

Opera lui Ion Creangă s-a statornicit în literatură ca unul dintre cele mai rezistente momente ale prozei artistice româneşti durabile, tocmai pentru că a reuşit să prindă în ea sensul ...Citeste mai mult

Photo

Ion de L. Rebreanu, Caracterizare Ana

// // // // // // Tipologic, Ana întruchipează destinul femeii din  mediul rural, adânc stratificat şi stăpânit de o mentalitate pe măsură, ea reprezentând  „două braţe de lucru, o ...Citeste mai mult

Photo

ALEXANDRU LAPUSNEANUL, de Costache Negruzzi

ALEXANDRU LĂPUŞNEANUL, de Costache Negruzzi - caracterizarea personajului principal-                   Considerată prima nuvelă istorică românească, opera lui Costache Negruzzi evocă, într-un spaţiu concentrat, momente din cea de-a doua domnie a lui Alexandru ...Citeste mai mult

Photo

Cantareata cheala de Eugene Ionesco -rezumat

                                                              ...Citeste mai mult

Photo

Caprioara din vis de Vasile Voiculescu-rezumat

                                                    Un bătrân sculptor animalier mărturiseşte tovarăşilor ...Citeste mai mult

Photo

In mijlocul lupilor de Vasile Voiculescu-rezumat

                                                      // // // // // ...Citeste mai mult

Photo

Lostrita de Vasile Voiculescu - rezumat

                                                       // // // // ...Citeste mai mult

Photo

George Calinescu -Enigma Otiliei- rezumat

                                                       G. CĂLINESCU     ...Citeste mai mult

Photo

La tiganci de Mircea Eliade - rezumat

// // // // // //                                                 ...Citeste mai mult

Photo

Maitreyi de Mircea Eliade - rezumat

// // // // // //                                                 ...Citeste mai mult

Photo

Fratii Jderi de Mihail Sadoveanu - rezumat

// // // // // //                                                 ...Citeste mai mult

Photo

Creanga de aur de Mihail Sadoveanu-rezumat

 I // // // // // // E vorba de părinţii noştri de demult, iar stăruinţa bătrânului mag de odinioară e departe de a fi o simplă iluzie  August 1926. Într‑o tabără ...Citeste mai mult

Photo

Baltagul de Mihail Sadoveanu - rezumat

// // // // // // Stăpâne, stăpâne, Mai chiamă ş‑un câne… I Romanul începe cu o legendă: îndată după facerea lumii, Dumnezeu „a pus rânduială” diferitelor neamuri: ţiganilor „să cânte cu cetera”, ...Citeste mai mult

Photo

Zodia cancerului sau vremea Ducai - Vodă de Mihail Sadoveanu - rezumat

I  În care se vede cum intră în Moldova un călător dintr‑o ţară depărtată şi cum Ilie Turculeţ nu‑i  numai căpitan de steag, ci şi cititor în stele   // // // // // ...Citeste mai mult

Photo

Fantana dintre plopi de Mihai Sadoveanu - rezumat

                                                // // // // // // Naratorul ...Citeste mai mult

Photo

Mesterul Manole de Lucian Blaga - rezumat

// // // // // //  ACTUL ÎNTÂI  Scena reprezintă „Cămara de lucru a lui Manole. Multe, foarte multe lumânări aprinse – pe masă, pe blidar, în fereastră. Pe masă e ...Citeste mai mult

Photo

Concert din muzica de Bach de Hortensia-Papadat-Bengescu - rezumat

Acest roman s‑a citit pe măsură ce a fost scris şi a fost lucrat pe măsură ce s‑a citit în şedinţele literare ale cenaclului „Sburătorul” din anul 1925. I Doctorul Rim – profesor universitar ...Citeste mai mult

Photo

Craii de Curtea -Veche de Mateiu Caragiale - rezumat

                                               „Que voulez‑vous, nous sommes ici aux portes de l’Orient, ...Citeste mai mult

Photo

Padurea spanzuratilor de Liviu Rebreanu - rezumat

// // // // // //                                                 ...Citeste mai mult

Photo

Ion de Liviu Rebreanu - rezumat

// // // //                                                    GLASUL PĂMÂNTULUI  Capitolul ...Citeste mai mult

Photo

Patul lui Procust de Camil Petrescu - rezumat

   I Romanul începe cu o scrisoare a doamnei T. unul dintre personaje, adresată naratorului; acestei scrisori naratorul îi ataşează o notă de subsol, a sa, ce precizează că doamna T. „Ca ...Citeste mai mult

Photo

Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu - rezumat

// // // // // // La Piatra Craiului, în munte Naratorul, Ştefan Gheorghidiu, arată în amintirile sale scrise că „în primăvara anului 1916, ca sublocotenent proaspăt, întâia dată concentrat”, luase ...Citeste mai mult

Photo

Suflete tari de Camil Petrescu - rezumat

  ACTUL I // // // // // // Suntem „Către sfârşitul după‑amiezii, prin toamna lui 1913, în casa lui Matei Boiu‑Dorcani”, unde „E o atmosferă bătrânească, dar în acelaşi timp de ...Citeste mai mult

Photo

Jocul ielelor de Camil Petrescu - rezumat

 ACTUL I  Tabloul I   // // // // // // Scena înfăţişează direcţiunea ziarului Dreptatea sociala, de lângă parcul Oteteleşeanu, din Bucureşti, având ca elemente distinctive o panoplie de scrimă şi portretul ...Citeste mai mult

Photo

Apus de soare de Barbu Stefanescu Delavrancea-rezumat

ACTUL I Scena I Decorul reprezintă „o aripă a castelului din Suceava, cu ferestre cu gratii de fer, sfârşindu‑se cu o terasă pusă pe tălpi de peatră”. Se vede „ograda domnească, cu ...Citeste mai mult

Photo

Mara de Ioan Slavici - rezumat

// // // // // //  Capitolul I Sărăcuţii mamei  Mara este, arată naratorul, o văduvă cu doi copii mici, din Radna, lângă Lipova; fostul ei soţ, Bârzovanu, „era, când a fost, ...Citeste mai mult

Photo

Pădureanca de Ioan Slavici- rezumat

I Este vreme de holeră, în câmpia bănăţeană, stăpânirea interzisese deplasarea oamenilor între localităţi, instituind măsuri de carantină, dar Busuioc, „bogătoiul” din Curtici, nu vrea să audă de acestea, trimiţându‑şi fiul, ...Citeste mai mult

Photo

Moara cu noroc-de-Ioan Slavici-rezumat

I  Soacra lui Ghiţă îşi spune părerea în legătură cu intenţia ginerelui ei de a lua în arendă cârciuma numită Mora cu noroc, de lângă Ineu, adresându‑se ginerelui şi fiicei, Ana: ...Citeste mai mult

Photo

În vreme de război de Ion Luca Caragiale -rezumat

// // // // // //  I  Autorul arată că tâlharii „foarte‑ndrăzneţi şi foarte cruzi”, care „băgaseră spaima în trei hotare” au fost prinşi. Aceştia „începuseră cu hoţie de cai; apoi, ...Citeste mai mult

Photo

O scrisoare pierdută de Ion Luca Cargiale -rezumat

   Acţiunea se petrece „În capitala unui judeţ de munte, în zilele noastre”, precizează indicaţia de regie a piesei.  ACTUL I  Decorul reprezintă „O anticameră bine mobilată. Uşă în fund cu două ferestre ...Citeste mai mult

Photo

O noapte furtunoasă de Ion Luca Caragiale-rezumat

ACTUL I  Scena reprezintă „O odaie de mahala.” cu „Mobile de lemn şi paie.” şi „în fund, rezemată de fereastră, o puşcă de gardist [membru al gărzii civice] cu spanga [baioneta] ...Citeste mai mult

Photo

Amintiri din copilarie de Ion Creanga - rezumat

I  Naratorul începe prin a evoca satul copilăriei sale, aşa cum era în timpul când el începuse a se „ridica băieţaş la casa părinţilor” săi: „Ş‑apoi Humuleştii, şi pe vremea aceea, ...Citeste mai mult

Photo

Povestea lui Harap-Alb de Ion Creanga-rezumat

// // // // // //   Verde‑Împărat trimite fratelui său, Craiul, care „era odată într‑o ţară”, o scrisoare pentru a‑i cere să‑i dea pe unul dintre cei trei fii ai ...Citeste mai mult

Photo

Moș Nichifor Coțcariul de Ion Creanga - rezumat

„Moş Nichifor Coţcariul [îşi începe povestitorul relatarea, probabil după informaţii primite de la tatăl său şi transmise acestuia de la „bătrânii, care auziseră din gura lui moş Nichifor”] nu‑i o ...Citeste mai mult

Photo

Cezara de Mihai Eminescu-rezumat

I Ieronim este „frate laic” într‑o veche mănăstire italiană, unde ocupă „o chilie pe pereţii căreia erau aruncate cu creionul fel de fel de schiţe ciudate – ici un sfânt, colo ...Citeste mai mult

Photo

Făt Frumos din lacrimă de Mihai Eminescu-rezumat

Acţiunea basmului se petrece „pe când oamenii, cum sunt ei azi, nu erau decât în germenii viitorului, pe când Dumnezeu călca încă cu picioarele sale sfinte pietroasele pustii ale pământului”. ...Citeste mai mult

Photo

Sărmanul Dionis de Mihai Eminescu -rezumat

  // // // // // // Vorbind în sine, Dionis constată că felul în care percepe lumea depinde de organele de simţ („dacă închid un ochi văd mâna mea mai ...Citeste mai mult

Photo

Despot Vodă de Vasile Alecsandri-rezumat

Legendă istorică în versuri 5 acturi şi 2 tablouri ACTUL I Tabloul I Decorul reprezintă „Culmea Carpaţilor ce desparte Bucovina de Transilvania”. Scena 1  Doi plăieşi, Jumătate şi Limbă‑Dulce, paznici ai graniţei, se află la hotar, ...Citeste mai mult

Photo

Chirița în Provinție de Vasile Alecsandri-rezumat

// // // // // // Comedie cu cântice, în 2 acte ACTUL I Decorul reprezintă „o ogradă de curte boierească la ţară.”, având în stânga locuinţa personajului principal, Chiriţa Bârzoi, în ...Citeste mai mult

Photo

Alexandru Lapusneanul de Costache Negruzzi -rezumat

// // // // // // I „Dacă voi nu mă vreţi, eu vă vreu...”  Alexandru Lăpuşneanul revine în ţară, „întovărăşit de şepte mii spahii şi de vro trei mii oaste de ...Citeste mai mult

Photo

Miron Costin

MIRON COSTIN (1633-1691) cronicar de seama si inalt dregator, poet si om de arme, filozof si diplomnat, fire plecata spre studii si prelungi lecture a fost unul dintre cei mai importanti ...Citeste mai mult

Photo

Ion Neculce, Viata lui Ion Neculce, Scrierile lui Ion Neculce

ION NECULCE (1672-1745)Cronicar moldovean, un nume rasunator in literatura romana, s-a nascut in Prigoreni, langa Targul Frumos.Ion Neculce a fost numit in 1691 in slujba de postelnic, apoi in cea ...Citeste mai mult

Photo

Noaptea, Pastel Vasile Alecsandri, demonstratie ca poezia este pastel

  Vasile Alecsandri Pastelul este o specie a genului liric, poezie descriptive care prezinta un aspect al naturii, cu univers vegetal sau fantastic, un moment calendaristic, prin intermediul caruia se exprima sentimentele ...Citeste mai mult

Photo

Caracterizare personaj principal al operei literare Miorita

// // // // // //   Caracterizarea personajului principal al operei “Miorita”  Personajul orincipal al baladei populare “Miorita” este ciobanul moldovean. El apare in toate momentele subiectului fiind caracterizat direct si ...Citeste mai mult

Photo

O scrisoare pierdută, I.L. Caragiale Caracterizarea personajelor

// // // // // //   Caracterizarea personajelor la “O scrisoare pierduta” Ioan Luca Caragiale Ca dramaturg, I.L. Caragiale nu se remarcanuma prin arta compozitiei, a structurii conflictelor, ci si prin talentul ...Citeste mai mult

Photo

Baltagul, de Mihail Sadoveanu, Caracterizarea personajelor

Caracterizarea personajelor “Baltagul”Mihail Sadoveanu Romanul “Baltagul” ramane o scriere remarcabila si prin personajele sale.Exista personaje principale, secundare si episodice. // // // // // // Vitoaria Lipan devine un tip reprezentativ dar care ...Citeste mai mult

Photo

Referat Baltagul, de Mihail Sadoveanu

“Baltagul” Mihail Sadoveanu Romanul este o specie a genului epic, in proza cu o actiune mai complicata si de mai mare intindere, decat celelalte specii epice in proza desfasurata, de regula, pe ...Citeste mai mult

Photo

Amurg de toamnă, de Lucian Blaga

Amurg de toamna De L.Blaga Date despre autor si opera:-Lucian Blaga,o presonalitate marcanta a culturii romanesti,a fost filozof,poet,prozator,dramaturg,si traducator.-ca poet propune alte modalitatii de explorare a universului,a lumi inconjuratoare.-poezia “Amurg de toamna”face ...Citeste mai mult

Photo

Mihai Eminescu,poet national al romanilor

Biografie Mihai Eminescu 1850 Mihai Eminescu se naste la Ipotesti pe data de 15 ianuarie ca si al saptelea copil al familiei Eminescu. 1858 Intre 1858 si 1860 Eminescu urmeaza scoala ...Citeste mai mult