Friday, 28 April, 2017

Turda, Ioan Ratiu, 54/3, Tel. 0264312565 , dacicusmedia@clicknet.ro, afaceriardelene@gmail.com

Făt Frumos din lacrimă de Mihai Eminescu-rezumat

Acţiunea basmului se petrece „pe când oamenii, cum sunt ei azi, nu erau decât în germenii viitorului, pe când Dumnezeu călca încă cu picioarele sale sfinte pietroasele pustii ale pământului”. Atunci era „un împărat întunecat şi gânditor ca miază‑noaptea şi avea o împărăteasă tânără şi zâmbitoare ca miezul luminos al zile.”, care nu avea copii şi purtase de cincizeci de ani războaie necurmate, cu alt împărat apoi cu fii şi nepoţii acestuia, „ca un leu îmbătrânit, slăbit de lupte şi suferinţe”.

La rugăminţile împărătesei, îndreptate către Maica Domnului pentru a avea un copil, icoana Preacuratei sloboade o lacrimă, pe care sorbind‑o femeia rămase „îngreunată”, născând apoi un copil, botezat Făt‑Frumos din lacrimă. Copilul creştea într‑o lună cât alţii într‑un an şi când ajunse flăcău voinic îşi făcu buzdugan de fier cu care porni să ducă el singur mai departe războiul tatălui său, după ce stricase un alt buzdugan, căci îl aruncase până în bolta cerească şi se rupsese, prinzându‑l în degetul mic.

După trei zile de mers ajunse la locuinţa tânărului împărat cu care tatăl său purta război: „Luna răsărise dintre munţi şi se oglindea într‑un lac mare şi limpede, ca seninul cerului. În fundul lui se vedea sclipind, de limpede ce era, un nisip de aur, iar în mijlocul lui, pe o insulă de smarand, încunjurat de un crâng de arbori verzi şi stufoşi, se ridica un mândru palat, de o marmură ca laptele, lucie şi albă – atât de lucie, încât în ziduri răsfrângea ca‑ntr‑o oglindă de argint: dumbravă şi luncă, lac şi ţărmuri.”.

Făt‑Frumos din lacrimă şi tânărul împărat se fac fraţi de cruce şi îşi mărturisesc reciproc temerile: primului îi este frică doar de Dumnezeu iar celui de‑al doilea de Dumnezeu şi de „Mama‑pădurilor. O babă bătrână şi urâtă care umblă prin împărăţia mea [zice el] de mână cu furtuna. Pe unde trece ea, faţa pământului se usucă, satele se risipesc, târgurile cad năruite.”. Nu mult după aceea soseşte şi baba „pe Miazănoapte călare, cu aripi vântoase, cu faţa zbârcită ca o stâncă buhavă scobită de păraie, c‑o pădure‑n loc de păr” dar Făt‑Frumos o bagă într‑o piuă şi o închide acolo prăvălind deasupra o stâncă, legată apoi cu lanţuri groase de piuă.

Degeaba însă, căci ea reuşeşte să fugă, cu piuă cu tot, şi cel care luptase cu ea o urmăreşte „până ce ajunse lâng‑o casă frumoasă, albă, care sticlea în lumina lunii în mijlocul unei grădini de flori.”, unde se afla fiica babei („părul ei de aur era împletit în cozi lăsate pe spate, pe când o cunună de mărgăritărele era aşezată pe fruntea ei netedă.”). Îndrăgostită pe loc de tânăr, îi spune că, pentru a‑i învinge mama, acesta trebuie să schimbe între ele cele două butoaie din faţa prispei, unul plin cu apă şi altul cu putere; procedând aşa Făt‑Frumos câştigă, deoarece Mama‑Pădurii, scăpată din piuă, se luptă cu el dar bea doar apă când oboseşte, pe când el bea putere.

Cei doi tineri merg la curtea împăratului frate de cruce, unde acesta, după ce Făt‑Frumos îi prezintă pe Ileana, fiica Mamei‑Pădurii drept mireasă, se destăinuie: „Iubesc o fată frumoasă, cu ochi gânditori, dulce ca visele mării – fata Genarului, om mândru şi sălbatic ce îşi petrece viaţa vânând prin păduri bătrâne. O, cât e de aspru el, cât e de frumoasă fata lui. Orice încercare de a o răpi a fost deşartă. Încearcă‑te tu!”. Pentru că Făt‑Frumos din lacrimă acceptase, înainte de plecarea lui Ileana îi spune că atâta vreme cât el va fi dus ea va plânge necontenit.

După o noapte de drum eroul ajunge pe malul mării, la locuinţa Genarului situată pe „o măreaţă stâncă de granit, din care răsărea ca un cuib alb o cetate frumoasă care, de albă ce era, părea poleită cu argint. Din zidurile arcate răsăreau ferestre strălucite, iar dintr‑o fereastră deschisă se zărea, printre oale de flori, un cap de fată, oacheş şi visător, ca o noapte de vară. Era fata Genarului.”. Ea îl recunoaşte îndată pe Făt‑Frumos, căci o stea îi vorbise peste noapte despre sosirea lui, o ia pe calul său şi pornesc la drum dar un motan năzdrăvan din vatra sălii mari a castelului vede totul şi îl anunţă, la vânătoare, unde se afla, pe tatăl fetei, care, având un cal cu două inimi, îi ajunge din urmă şi îşi ia fiica înapoi, fără nici o luptă („Să se bată cu el Făt‑Frumos nu putea, căci Genarul era creştin şi puterea lui nu era în duhurile întunericului, ci în Dumnezeu.”).

Revenit la castelul de pe stâncă, Făt‑Frumos are o nouă tentativă de răpire, profitând de absenţa tatălui fetei plecat la vânătoare, până ce, anunţat fiind de acelaşi motan, este ajuns din urmă de către Genar, care de astă dată nu îl mai iartă şi îl aruncă în înaltul cerului, unde fulgerele îl ard. Dar pe locul căderii cenuşei rămase din răpitor se naşte un izvor; trecând pe acolo Domnul Iisus cu Sfântul Petrea, la rugăminţile Sfântului, Domnul face ca izvorul să redevină ce era înainte.

Readus astfel la viaţă, Făt‑Frumos, consecvent cu sine, se reîntoarce la castelul Genarului şi vorbeşte cu fata, de la care află că nu o poate răpi datorită faptului că tatăl ei avea un cal cu două inimi, spre deosebire de calul pe care îl avea Făt‑Frumos, posesor al unei singure inimi. Pentru a descoperi secretul calului, fata îl preface pe erou într‑o floare pusă la fereastră şi în prezenţa eroului astfel transformat îşi întreabă tatăl de unde are calul. Bănuitor, Genarul îi spune dar după aceea îi aruncă pe faţă o batistă roşie care o face să uite tot; nu va uita însă Făt‑Frumos, cel prefăcut în floare, că „Departe de‑aicea, lângă mare, şede o babă care are şapte iepe. Ea ţine oameni care să i le păzească un an (cu toate că anul ei nu e decât de trei zile), şi dacă cineva i le păzeşte bine, ea‑l pune să‑şi aleagă drept răsplată un mânz, iar de nu, îl omoară şi‑i pune capul într‑un par. Chiar însă dacă păzeşte cineva bine iepele, totuşi ea‑l vicleneşte pe om, căci scoate inimile din caii toţi şi le pune într‑unul singur, încât cel ce le‑a păzit alege mai întotdeauna un cal fără inimă, care‑i mai rău decât unul de rând…”.

Făt‑Frumos, purces la drum – după ce fata Genarului îl adusese la forma de om –, salvează de arşiţa soarelui, punându‑i la adăpost, un ţânţar, de fapt împăratul ţânţarilor, şi pe împăratul racilor. Ambii îi promit ajutorul la nevoie, drept recompensă pentru gestul său. Bătrâna locuia într‑un „bordei urât şi acoperit cu gunoi de cal”, alăturat se aflau şase pari cu câte un craniu de om în vârf şi un al şaptele par, neîmpodobit astfel, ce „se clătina mereu în vânt şi zicea: cap! cap! cap! cap!”. Pentru că baba îi dăduse mâncare făcută cu somnoroasă, Făt‑Frumos este cuprins, în prima noapte, de somn pe când păzeşte cele şapte iepe ale babei, şi le pierde dar „un roi nemărginit de ţânţari”, condus de împăratul ţânţarilor, i le aduce înapoi din pădurea unde se ascunseseră. Într‑a doua noapte este salvat de „o mulţime de raci” care îi aduc caii, muşcându‑i, din fundul mării, pentru ca în a treia noapte să nu mai adoarmă deoarece roaba bătrânei, o tânără frumoasă, i‑a dat mâncare fără somnoroasă.

După cei trei ani de‑ai babei slujiţi cu bine, lui Făt‑Frumos îi venise vremea să‑şi aleagă calul de răsplată şi îl ia pe cel mai urât, „un tretin slab, căruia‑i priveai prin coaste.”, unde se aflau ascunse inimile celor şapte iepe negre şi frumoase. Roaba bătrânei i‑a cerut să o ia cu el, ceea ce şi face, după ce tânăra îi dă „o cute, o perie şi o năframă”, obiecte folosite apoi spre a scăpa de ochii arzători ai babei, care‑i va urmări. Când fosta roabă simte, călare fiind în spatele eroului, că privirile babei o ard, îi cere tovarăşului ei să arunce peria, dând naştere astfel unei păduri. Odată cu aruncarea cutei, între cei doi şi urmăritoare apare un colţ de stâncă, apoi un lac, din năframă, unde baba se va îneca. Aceasta deoarece, pe când bătrâna „înota smintită”, Făt‑Frumos a doborât „Miazănoaptea bătrână cu aripile de aramă”, aruncând buzduganul asupra ei, cu două ceasuri înainte să coboare asupra pământului. Drept urmare, pe babă a cuprins‑o mai repede obişnuitul ei somn „de fier” iar după ce s‑a înecat sufletul ei cel negru s‑a prefăcut într‑o „iarbă lungă şi neagră”, crescută în mijlocul lacului.

Odată scăpaţi de babă, Făt‑Frumos se culcă şi doarme, căci, îl avertizase calul, aerul de noapte îl otrăvesc morţii ce se ridică de sub nisipuri „spre a se sui în Lună la benchetele lor.”. Pentru ca în vis să vadă cum carnea de pe trupul fostei roabe se topeşte în aer şi scheletul urcă, pe o cale de raze, spre cer – fusese o moartă adusă pe Pământ prin vrăjile babei.

Trezit a doua zi din somn, Făt‑Frumos porneşte spre castelul genarului, unde ajunge „în răstimpul câtorva gânduri fericite” şi o ia cu sine pe iubita frăţânelui de cruce, împăratul, scăpând de tată cu ajutorul calului său. Îi cere să transmită un mesaj către calul Genarului: „l‑oi hrăni cu jăratic şi l‑oi adăpa cu pară de foc.”, dacă îşi va arunca stăpânul în înaltul cerului. Calul Genarului l‑a ascultat, pe când „Norii cerului înmărmuriră şi se făcură palat sur şi frumos”, ca loc de exil unde ajunse tatăl fetei

La curtea împăratului, Făt‑Frumos o găseşte pe Ileana cu vederea pierdută – o orbiseră lacrimile necontenit vărsate în absenţa mirelui ei –, până ce „Maica Domnului desprinsese din cer două vinete stele ale dimineţii şi i le aşeză pe frunte.”. Apoi pentru cele două fericite cupluri „Se făcu nuntă mândră şi frumoasă, cum n‑a fost alta pe faţa pământului.”.


Tag-uri : Fat Frumos din lacrimă de Mihai Eminescu-rezumat,Fat Frumos din lacrimă de Mihai Eminescu-rezumat

Alte articole din aceeasi categorie

Photo

Alexandru Lapusneanul, de Costache Negruzzi - nuvelă istorică

Considerată prima nuvelă istorică românească, opera lui Costache Negruzzi Alexandru Lăpuşneanul apare în anul 1840, în revista „Dacia literară”, încadrându-se perfect în programul romantic al acesteia, prin valorificarea unor fapte ...Citeste mai mult

Photo

În Dulcele Stil Clasic, N. Stănescu

Universul liric Poezia În dulcele stil clasic deschide volumul din 1970, volum ce aparţine celei de-a doua etape a creţiei poetului, în care adevărata rafinare a expresiei pare a fi un ...Citeste mai mult

Photo

Moromeţii de Marin Preda

Scriitor realist modern, M.Preda este creatorul unui roman tulburator prin sensurile lui, prin universul artistic si personajul creat Ca orice roman, el reprezintăo scriere amplă in proză, acţiunea desfăşurându-se pe mai ...Citeste mai mult

Photo

Moara cu Noroc de I. Slavici - caracterizarea lui Ghiţă

„Nuvelă solidă cu subiect de roman” (G. Călinescu), opera lui I. Slavici urmăreşte cu minuţiozitate zbuciumul sufletesc al unor personaje complexe, puternic individualizate prin trăiri, gânduri, reacţii sau limbaj.             Ghiţă ...Citeste mai mult

Photo

Maitreyi de M. Eliade - Scenariul arhetipal al erosului si evoluţia cuplului

Incipitul romanului îl surprinde pe protagonist în încercarea de a-şi aminti ziua în care a întâlnit-o pe Maitreyi, neliniştit de faptul că nu poate retrăi aievea mirarea, nesiguranţa şi turburarea ...Citeste mai mult

Photo

Ion de L. Rebreanu - roman realist-interbelic

Într-o epocă ce denunţa criza romanului românesc, opera romancierului L. Rebreanu reprezintă prima contribuţie fundamentală la crearea romanului românesc modern.             Apărut în 1920, romanul Ion este rezultatul unei stăruitoare experienţe ...Citeste mai mult

Photo

Ion de L. Rebreanu, Caracterizare personaj principal

Liviu Rebreanu creează în opera sa Ion o galerie bogată de personaje, dominantă fiind imaginea lui Ion, „simbolul individual al ţăranului român, setos până la patimă de pământurile lui.”       Realizat ...Citeste mai mult

Photo

Riga Crypto și Laponia Enigel, I. Barbu

Univers liric Poemul se integrează în ciclul Uvedenrode din volumul Joc secund  şi se încadrează în cea de-a doua etapă a creaţiei lui Barbu- „baladesc şi de evocare balcanică”. Sub aspect compoziţional, ...Citeste mai mult

Photo

Eu nu strivesc corola de minuni a lumii, de Lucian Blaga -artă poetică

Specificul universului poetic blagian Deschizând volumul de debut al lui L. Blaga – Poemele luminii- , poezia Eu nu strivesc corola de minuni a lumii este una dintre cele mai cunoscute ...Citeste mai mult

Photo

Baltagul de M. Sadoveanu

Opera sadoveniană reprezintă epopeea noastră naţională, o mărturisire artistică a unui mod de a gândi şi de a simţi. Venind din folclor, din Neculce şi Creangă, Sadoveanu este un scriitor ...Citeste mai mult

Photo

Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război de Camil Petrescu, Caracterizare personaj principal

Personajul principal din romanul „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război”, Ştefan Gheorghidiu, sublocotenent într-un regiment de infanterie, trimis pentru fortificarea văii Prahovei, este concentrat de curând, ceea ce ...Citeste mai mult

Photo

Povestea lui Harap-Alb, Ion Creangă - basmul cult

Opera lui Ion Creangă s-a statornicit în literatură ca unul dintre cele mai rezistente momente ale prozei artistice româneşti durabile, tocmai pentru că a reuşit să prindă în ea sensul ...Citeste mai mult

Photo

Ion de L. Rebreanu, Caracterizare Ana

Tipologic, Ana întruchipează destinul femeii din  mediul rural, adânc stratificat şi stăpânit de o mentalitate pe măsură, ea reprezentând  „două braţe de lucru, o zestre şi o producătoare de copii.” ...Citeste mai mult

Photo

ALEXANDRU LAPUSNEANUL, de Costache Negruzzi

ALEXANDRU LĂPUŞNEANUL, de Costache Negruzzi - caracterizarea personajului principal-                   Considerată prima nuvelă istorică românească, opera lui Costache Negruzzi evocă, într-un spaţiu concentrat, momente din cea de-a doua domnie a lui Alexandru ...Citeste mai mult

Photo

Cantareata cheala de Eugene Ionesco -rezumat

                                                              ...Citeste mai mult

Photo

Caprioara din vis de Vasile Voiculescu-rezumat

                                                    Un bătrân sculptor animalier mărturiseşte tovarăşilor ...Citeste mai mult

Photo

In mijlocul lupilor de Vasile Voiculescu-rezumat

                                                     Naratorul, fost „judecător de pace ...Citeste mai mult

Photo

Lostrita de Vasile Voiculescu - rezumat

                                                       Naratorul consideră că „Nicăieri ...Citeste mai mult

Photo

George Calinescu -Enigma Otiliei- rezumat

                                                       G. CĂLINESCU     ...Citeste mai mult

Photo

La tiganci de Mircea Eliade - rezumat

                                                    Domnul Gavrilescu, profesor de pian ...Citeste mai mult

Photo

Maitreyi de Mircea Eliade - rezumat

                                                   I  Allan, naratorul, care preia date din ...Citeste mai mult

Photo

Fratii Jderi de Mihail Sadoveanu - rezumat

                                                               ...Citeste mai mult

Photo

Creanga de aur de Mihail Sadoveanu-rezumat

 I E vorba de părinţii noştri de demult, iar stăruinţa bătrânului mag de odinioară e departe de a fi o simplă iluzie  August 1926. Într‑o tabără de cercetări geologice de lângă munţii ...Citeste mai mult

Photo

Baltagul de Mihail Sadoveanu - rezumat

Stăpâne, stăpâne, Mai chiamă ş‑un câne… I Romanul începe cu o legendă: îndată după facerea lumii, Dumnezeu „a pus rânduială” diferitelor neamuri: ţiganilor „să cânte cu cetera”, nemţilor le‑a „dat şurubul” etc. Moldovenii ...Citeste mai mult

Photo

Zodia cancerului sau vremea Ducai - Vodă de Mihail Sadoveanu - rezumat

I  În care se vede cum intră în Moldova un călător dintr‑o ţară depărtată şi cum Ilie Turculeţ nu‑i  numai căpitan de steag, ci şi cititor în stele  „Era la sfârşitul lunii septembrie, ...Citeste mai mult

Photo

Fantana dintre plopi de Mihai Sadoveanu - rezumat

                                                Naratorul relatează sosirea unui drumeţ, la locul ...Citeste mai mult

Photo

Mesterul Manole de Lucian Blaga - rezumat

 ACTUL ÎNTÂI  Scena reprezintă „Cămara de lucru a lui Manole. Multe, foarte multe lumânări aprinse – pe masă, pe blidar, în fereastră. Pe masă e un chip mic de lemn al ...Citeste mai mult

Photo

Concert din muzica de Bach de Hortensia-Papadat-Bengescu - rezumat

Acest roman s‑a citit pe măsură ce a fost scris şi a fost lucrat pe măsură ce s‑a citit în şedinţele literare ale cenaclului „Sburătorul” din anul 1925. I Doctorul Rim – profesor universitar ...Citeste mai mult

Photo

Craii de Curtea -Veche de Mateiu Caragiale - rezumat

                                               „Que voulez‑vous, nous sommes ici aux portes de l’Orient, ...Citeste mai mult

Photo

Padurea spanzuratilor de Liviu Rebreanu - rezumat

                                                  În amintirea fratelui meu, Emil, executat ...Citeste mai mult

Photo

Ion de Liviu Rebreanu - rezumat

                                                   GLASUL PĂMÂNTULUI  Capitolul 1 Romanul debutează prin descrierea ...Citeste mai mult

Photo

Patul lui Procust de Camil Petrescu - rezumat

   I Romanul începe cu o scrisoare a doamnei T. unul dintre personaje, adresată naratorului; acestei scrisori naratorul îi ataşează o notă de subsol, a sa, ce precizează că doamna T. „Ca ...Citeste mai mult

Photo

Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu - rezumat

La Piatra Craiului, în munte Naratorul, Ştefan Gheorghidiu, arată în amintirile sale scrise că „în primăvara anului 1916, ca sublocotenent proaspăt, întâia dată concentrat”, luase parte la fortificarea văii Prahovei (o ...Citeste mai mult

Photo

Suflete tari de Camil Petrescu - rezumat

  ACTUL I Suntem „Către sfârşitul după‑amiezii, prin toamna lui 1913, în casa lui Matei Boiu‑Dorcani”, unde „E o atmosferă bătrânească, dar în acelaşi timp de linii simple, armonioase, de împăcare cuminte.”. ...Citeste mai mult

Photo

Jocul ielelor de Camil Petrescu - rezumat

 ACTUL I  Tabloul I  Scena înfăţişează direcţiunea ziarului Dreptatea sociala, de lângă parcul Oteteleşeanu, din Bucureşti, având ca elemente distinctive o panoplie de scrimă şi portretul fotografic al unui „bărbat ca de ...Citeste mai mult

Photo

Apus de soare de Barbu Stefanescu Delavrancea-rezumat

ACTUL I Scena I Decorul reprezintă „o aripă a castelului din Suceava, cu ferestre cu gratii de fer, sfârşindu‑se cu o terasă pusă pe tălpi de peatră”. Se vede „ograda domnească, cu ...Citeste mai mult

Photo

Mara de Ioan Slavici - rezumat

 Capitolul I Sărăcuţii mamei  Mara este, arată naratorul, o văduvă cu doi copii mici, din Radna, lângă Lipova; fostul ei soţ, Bârzovanu, „era, când a fost, mai mult cârpaci decât cizmar şi ...Citeste mai mult

Photo

Pădureanca de Ioan Slavici- rezumat

I Este vreme de holeră, în câmpia bănăţeană, stăpânirea interzisese deplasarea oamenilor între localităţi, instituind măsuri de carantină, dar Busuioc, „bogătoiul” din Curtici, nu vrea să audă de acestea, trimiţându‑şi fiul, ...Citeste mai mult

Photo

Moara cu noroc-de-Ioan Slavici-rezumat

I  Soacra lui Ghiţă îşi spune părerea în legătură cu intenţia ginerelui ei de a lua în arendă cârciuma numită Mora cu noroc, de lângă Ineu, adresându‑se ginerelui şi fiicei, Ana: ...Citeste mai mult

Photo

În vreme de război de Ion Luca Caragiale -rezumat

 I  Autorul arată că tâlharii „foarte‑ndrăzneţi şi foarte cruzi”, care „băgaseră spaima în trei hotare” au fost prinşi. Aceştia „începuseră cu hoţie de cai; apoi, o călcare două, cu cazne; pe ...Citeste mai mult

Photo

O scrisoare pierdută de Ion Luca Cargiale -rezumat

   Acţiunea se petrece „În capitala unui judeţ de munte, în zilele noastre”, precizează indicaţia de regie a piesei.  ACTUL I  Decorul reprezintă „O anticameră bine mobilată. Uşă în fund cu două ferestre ...Citeste mai mult

Photo

O noapte furtunoasă de Ion Luca Caragiale-rezumat

ACTUL I  Scena reprezintă „O odaie de mahala.” cu „Mobile de lemn şi paie.” şi „în fund, rezemată de fereastră, o puşcă de gardist [membru al gărzii civice] cu spanga [baioneta] ...Citeste mai mult

Photo

Amintiri din copilarie de Ion Creanga - rezumat

I  Naratorul începe prin a evoca satul copilăriei sale, aşa cum era în timpul când el începuse a se „ridica băieţaş la casa părinţilor” săi: „Ş‑apoi Humuleştii, şi pe vremea aceea, ...Citeste mai mult

Photo

Povestea lui Harap-Alb de Ion Creanga-rezumat

  Verde‑Împărat trimite fratelui său, Craiul, care „era odată într‑o ţară”, o scrisoare pentru a‑i cere să‑i dea pe unul dintre cei trei fii ai lui spre a‑i fi urmaş la ...Citeste mai mult

Photo

Moș Nichifor Coțcariul de Ion Creanga - rezumat

„Moş Nichifor Coţcariul [îşi începe povestitorul relatarea, probabil după informaţii primite de la tatăl său şi transmise acestuia de la „bătrânii, care auziseră din gura lui moş Nichifor”] nu‑i o ...Citeste mai mult

Photo

Cezara de Mihai Eminescu-rezumat

I Ieronim este „frate laic” într‑o veche mănăstire italiană, unde ocupă „o chilie pe pereţii căreia erau aruncate cu creionul fel de fel de schiţe ciudate – ici un sfânt, colo ...Citeste mai mult

Photo

Sărmanul Dionis de Mihai Eminescu -rezumat

  Vorbind în sine, Dionis constată că felul în care percepe lumea depinde de organele de simţ („dacă închid un ochi văd mâna mea mai mică decât cu amândoi. De aş ...Citeste mai mult

Photo

Despot Vodă de Vasile Alecsandri-rezumat

Legendă istorică în versuri 5 acturi şi 2 tablouri ACTUL I Tabloul I Decorul reprezintă „Culmea Carpaţilor ce desparte Bucovina de Transilvania”. Scena 1  Doi plăieşi, Jumătate şi Limbă‑Dulce, paznici ai graniţei, se află la hotar, ...Citeste mai mult

Photo

Chirița în Provinție de Vasile Alecsandri-rezumat

Comedie cu cântice, în 2 acte ACTUL I Decorul reprezintă „o ogradă de curte boierească la ţară.”, având în stânga locuinţa personajului principal, Chiriţa Bârzoi, în dreapta „o canape de iarbă” (pentru ...Citeste mai mult

Photo

Alexandru Lapusneanul de Costache Negruzzi -rezumat

I „Dacă voi nu mă vreţi, eu vă vreu...”  Alexandru Lăpuşneanul revine în ţară, „întovărăşit de şepte mii spahii şi de vro trei mii oaste de strânsură”, pentru a lua scaunul domniei ...Citeste mai mult

Photo

Miron Costin

MIRON COSTIN (1633-1691) cronicar de seama si inalt dregator, poet si om de arme, filozof si diplomnat, fire plecata spre studii si prelungi lecture a fost unul dintre cei mai importanti ...Citeste mai mult

Photo

Ion Neculce, Viata lui Ion Neculce, Scrierile lui Ion Neculce

ION NECULCE (1672-1745)Cronicar moldovean, un nume rasunator in literatura romana, s-a nascut in Prigoreni, langa Targul Frumos.Ion Neculce a fost numit in 1691 in slujba de postelnic, apoi in cea ...Citeste mai mult

Photo

Noaptea, Pastel Vasile Alecsandri, demonstratie ca poezia este pastel

  Vasile Alecsandri Pastelul este o specie a genului liric, poezie descriptive care prezinta un aspect al naturii, cu univers vegetal sau fantastic, un moment calendaristic, prin intermediul caruia se exprima sentimentele ...Citeste mai mult

Photo

Caracterizare personaj principal al operei literare Miorita

  Caracterizarea personajului principal al operei “Miorita”  Personajul orincipal al baladei populare “Miorita” este ciobanul moldovean. El apare in toate momentele subiectului fiind caracterizat direct si indirect.Frumustea fizica a ciobanului rezulta din ...Citeste mai mult

Photo

O scrisoare pierdută, I.L. Caragiale Caracterizarea personajelor

  Caracterizarea personajelor la “O scrisoare pierduta” Ioan Luca Caragiale Ca dramaturg, I.L. Caragiale nu se remarcanuma prin arta compozitiei, a structurii conflictelor, ci si prin talentul exceptional in ceea ce priveste realizarea ...Citeste mai mult

Photo

Baltagul, de Mihail Sadoveanu, Caracterizarea personajelor

Caracterizarea personajelor “Baltagul”Mihail Sadoveanu Romanul “Baltagul” ramane o scriere remarcabila si prin personajele sale.Exista personaje principale, secundare si episodice.Vitoaria Lipan devine un tip reprezentativ dar care se individualizeaza prin unele trasaturi specifice; ...Citeste mai mult

Photo

Referat Baltagul, de Mihail Sadoveanu

“Baltagul” Mihail Sadoveanu Romanul este o specie a genului epic, in proza cu o actiune mai complicata si de mai mare intindere, decat celelalte specii epice in proza desfasurata, de regula, pe ...Citeste mai mult

Photo

Amurg de toamnă, de Lucian Blaga

Amurg de toamna De L.Blaga Date despre autor si opera:-Lucian Blaga,o presonalitate marcanta a culturii romanesti,a fost filozof,poet,prozator,dramaturg,si traducator.-ca poet propune alte modalitatii de explorare a universului,a lumi inconjuratoare.-poezia “Amurg de toamna”face ...Citeste mai mult

Photo

Mihai Eminescu,poet national al romanilor

Biografie Mihai Eminescu 1850 Mihai Eminescu se naste la Ipotesti pe data de 15 ianuarie ca si al saptelea copil al familiei Eminescu. 1858 Intre 1858 si 1860 Eminescu urmeaza scoala ...Citeste mai mult