Monday, 06 July, 2020

Turda, Ioan Ratiu, 54/3, Tel. 0264312565 , dacicusmedia@gmail.com, afaceriardelene@gmail.com

Eu nu strivesc corola de minuni a lumii, de Lucian Blaga -artă poetică

  • Specificul universului poetic blagian

  • Deschizând volumul de debut al lui L. Blaga – Poemele luminii- , poezia Eu nu strivesc corola de minuni a lumii este una dintre cele mai cunoscute arte poetice moderne din literatura interbelică. Ideile poetice configurate aici, transpuse în imagini de o autentică forţă artistică, sunt, în linii mari, identice cu cele enunţate teoretic de către filosoful L. Blaga în lucrarea din 1933, Cunoaşterea luciferică, volum integrat ulterior în Trilogia cunoaşterii. Ca filosof şi poet în acelaşi timp, L. Blaga vorbeşte, într-un limbaj metaforic, despre cele două căi de cunoaştere, atitudini pe care fiinţa şi le poate asuma în relaţie cu Universul, cu misterul- substanţa universală: cunoaşterea paradisiacă, raţională, care „ucide” misterul şi cunoaşterea luciferică, poetică, ce are drept scop potenţarea misterului.

Mărturisirea poetului, preluată din volumul de aforisme Pietre pentru templul meu, susţine conţinutul ideatic al poeziei: „ câteodată, datoria noastră în faţa unui adevărat mister nu e să-l lămurim, ci să-l adâncim aşa de mult încât să-l prefacem într-un mister şi mai mare.” Doar astfel, omul poate fi un creator ce proiecteză în misterul lumii un înţeles, un rost şi valori care izvorăsc din cele mai intime necesităţi ale vieţii sale. Blaga uimeşte prin atitudinea faţă de mister, care nu este doar atributul universului, substanţa sa originară, ci şi fundamentul poeziei. Creaţia este o punere de acord a lumii şi a sinelui, care anulează crizele existenţiale, raportul eu liric-univers devenind astfel nucleul întregii creaţii blagiene.

Poezia Eu nu strivesc corola de minuni a lumii reprezintă o artă poetică, o expresie metaforică a crezului artistic blagian, a concepţiei sale despre lume, despre menirea creaţiei şi rostul poetului în lume. Titlul, identic cu primul vers, reprezintă el singur întregul program poetic  blagian, prin modalitatea de punere în ecuaţie a două elemente esenţiale: eul liric prezent prin marca sa lexico-gramaticală- pronumele personal eu, respectiv lumea, exprimată prin metafora corola de minuni; universul primeşte în imaginarul poetic o reprezentare sferică, simbol al perfecţiunii, al armoniei ce guvernează.

Compoziţional, poezia este alcătuită ca o succesiune de trei secvenţe, fiind prezenă tehnica antitezei, care marchează opoziţia dintre lumina mea-lumina altora, dintre cunoaşterea luciferică şi cea paradisiacă, dintre gândirea poetică şi cea logică.

Prima secvenţă dezvoltă metafora din titlu, gradat, printr-o altă metaforă- tainele, apoi prin enumeraţia în flori, în ochi, pe buze ori morminte. Primul şi cel de-al doilea verb apar la forma negativă- nu strivesc şi nu ucid, ca semn al respingerii cunoaşterii raţionale; poetul optează pentru cunoaşterea luciferică, ce potenţează tainele universale prin contemplarea nemijlocită a formelor concrete sub care se înfăţişează. Florile, simbol al vieţii, al fragilităţii, exprimă în acelaşi timp lumea vegetală cu misterele ei; ochii sunt simboluri ale cunoaşterii, ale sufletului, buzele închid taina iubirii sau reprezintă logosul, iar mormintele exprimă marea taină a morţii, dar şi credinţa în puterea renaşterii. Astfel prezentate, cele patru metafore reunite într-o enumeraţie demonstrează că universul este unul profund şi armonios în acelaşi timp, în el fiind intuită simultan existenţa a două planuri- unul concret şi unul abstract.

Cea de-a două secvenţă continuă să prezinte atributele universului; vraja sa rămâne irecognoscibilă, idee sugerată prin metaforele vraja nepătrunsului ascuns/ în adâncimi de întuneric. Faţă de primele două verbe ale textului, mărci ale eului liric, aflate la forma negativă, metaforei lumina altora i se asociază verbul sugrumă. Cunoaşterea logică nu face decât „să reducă numeric misterele” prin „determinarea lor conceptuală”, le sugrumă vraja, adică farmecul concret, individual, prin abstractizare. Cunoaşterea poetică, dimpotrivă, conservă fiorul necunoscutului, chiar îl sporeşte, proiectând „in misterele lumii un înţeles, un rost şi valori” noi, care aparţin poeziei. La nivel stilistic, se remarcă uriaşa capacitate a poetului de a-şi plasticiza ideile, de a-şi transmite abstracţiile în forme concrete. Pe această asociere abstract-concret se realizează şi ampla comparaţie şi-ntocmai cum cu razele ei albe luna/ nu micşorează, ci tremurătoare/ măreşte şi mai tare taina nopţii, / aşa îmbogăţesc şi eu întunecata zare/ cu largi fiori de sfânt mister. În felul acesta, Blaga devine creatorul unor imagini neaşteptate, revelatoare, cu o putere unică în a transmite idei. Dacă lumina altora ucide vraja, lumina mea este o lumină nocturnă, ce sporeşte misterul: „Lumina de lună e misterioasă –spune Blaga-, fiindcă se amestecă cu întunericul. Nu este oare întreg misterul lumii un adânc şi tainic amestec de înţeles şi neînţeles?”

Efectul protejării misterului este potenţarea lui: şi tot ce-i nenţeles/ se schimbă-n nenţelesuri şi mai mari/ sub ochii mei. Ultima sructură redă cel mai bine atitudinea subiectului cunoscător, una pur contemplativă. Lumina eului liric, cunoscător al tainelor, este una participativă la zonele misterioase ale lumii, pe care le admiră. Cunoaşterea, în sens poetic, este prin excelenţă, creatoare şi afectivă.

Pornind de la premisa că termenul-cheie al poeziei este pronumele personal eu, tot textul poate fi redus la două propoziţii: eu nu strivesc corola de minuni a lumii... căci eu iubesc şi ochi şi flori şi buze şi morminte. Pentru păstrarea armoniei cu universul, la temelia existenţei umane, trebuie aşezată iubirea; la Blaga însă, iubirea nu are doar o funcţie sentimentală; este o modalitate de cunoaştere a lumii, o cale de pătrundere în misterele lumii prin trăirea nemijlocită  formelor ei tangibile şi, implicit, principiul generator al creaţiei, al poeziei. Poezia înseamnă intuirea în concret, în particular, a universalului. Astfel, creaţia Eu nu strivesc corola de minuni a lumii se constituie ca o artă poetică, ca act de mărturisire a unui crez artistic.

Modernitatea textului poetic este evidentă nu doar la nivel ideatic sau al expresiei artistice, ci şi la nivelul versificaţiei. Aceasta nu se supune unei scheme prozodice clasice, versurile fără rimă si inegale caracterizându-se prin două procedee. Este prezent ingambamentul, procedeu ce constă în continuarea ideii poetice în versl următor, fără a marca aceasta prin vreo pauză. Astfel ideea poetică primeşte cursivitate, reuşind să „transcrie”, să transpună în plan artistic fiorul trăirii. Al doilea procedeu este enumerarea prin „şi”, prezentă în ultimul vers, care solicită receptarea individuală a fiecărui termen.

Întreaga poezie apare ca o confesiune lirică; ea dezvoltă un lirism reflexiv, planul poetic fiind dublat de cel filosofic. Dar meditaţia sa nu este una abstractă, conceptuală, rece, ci una subiectivă, încărcată de aceea emoţie autentică, prin care se estompează ideile teoretice, desprinse din propria filosofie şi transpuse în plan poetic. O puternică tensiune lirică se naşte din stabilirea unui raport Eu-Univers, în care dorinţa fiinţei este de integrare în misterul cosmic.     

Tag-uri :  eu nu strivesc corola de minuni a lumii arta poetica, eu nu strivesc corola de minuni a lumii de lucian blaga, lucian blaga eu nu strivesc corola de minuni a lumii, eu nu strivesc corola de minuni a lumii arta poetica, eu nu strivesc corola de minuni a lumii de lucian blaga, lucian blaga eu nu strivesc corola de minuni a lumii.

Alte articole din aceeasi categorie

Photo

Alexandru Lapusneanul, de Costache Negruzzi - nuvelă istorică

// // // // // // Considerată prima nuvelă istorică românească, opera lui Costache Negruzzi Alexandru Lăpuşneanul apare în anul 1840, în revista „Dacia literară”, încadrându-se perfect în programul romantic ...Citeste mai mult

Photo

În Dulcele Stil Clasic, N. Stănescu

Universul liric // // // // // // Poezia În dulcele stil clasic deschide volumul din 1970, volum ce aparţine celei de-a doua etape a creţiei poetului, în care adevărata rafinare ...Citeste mai mult

Photo

Moromeţii de Marin Preda

Scriitor realist modern, M.Preda este creatorul unui roman tulburator prin sensurile lui, prin universul artistic si personajul creat // // // // // // Ca orice roman, el reprezintăo scriere amplă ...Citeste mai mult

Photo

Moara cu Noroc de I. Slavici - caracterizarea lui Ghiţă

// // // // // // „Nuvelă solidă cu subiect de roman” (G. Călinescu), opera lui I. Slavici urmăreşte cu minuţiozitate zbuciumul sufletesc al unor personaje complexe, puternic individualizate prin ...Citeste mai mult

Photo

Maitreyi de M. Eliade - Scenariul arhetipal al erosului si evoluţia cuplului

Incipitul romanului îl surprinde pe protagonist în încercarea de a-şi aminti ziua în care a întâlnit-o pe Maitreyi, neliniştit de faptul că nu poate retrăi aievea mirarea, nesiguranţa şi turburarea ...Citeste mai mult

Photo

Ion de L. Rebreanu - roman realist-interbelic

Într-o epocă ce denunţa criza romanului românesc, opera romancierului L. Rebreanu reprezintă prima contribuţie fundamentală la crearea romanului românesc modern. // // // // v            Apărut în 1920, romanul Ion este ...Citeste mai mult

Photo

Ion de L. Rebreanu, Caracterizare personaj principal

// // // // // // Liviu Rebreanu creează în opera sa Ion o galerie bogată de personaje, dominantă fiind imaginea lui Ion, „simbolul individual al ţăranului român, setos până ...Citeste mai mult

Photo

Riga Crypto și Laponia Enigel, I. Barbu

Univers liric Poemul se integrează în ciclul Uvedenrode din volumul Joc secund  şi se încadrează în cea de-a doua etapă a creaţiei lui Barbu- „baladesc şi de evocare balcanică”. Sub aspect compoziţional, ...Citeste mai mult

Photo

Baltagul de M. Sadoveanu

Opera sadoveniană reprezintă epopeea noastră naţională, o mărturisire artistică a unui mod de a gândi şi de a simţi. Venind din folclor, din Neculce şi Creangă, Sadoveanu este un scriitor ...Citeste mai mult

Photo

Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război de Camil Petrescu, Caracterizare personaj principal

Personajul principal din romanul „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război”, Ştefan Gheorghidiu, sublocotenent într-un regiment de infanterie, trimis pentru fortificarea văii Prahovei, este concentrat de curând, ceea ce ...Citeste mai mult

Photo

Povestea lui Harap-Alb, Ion Creangă - basmul cult

Opera lui Ion Creangă s-a statornicit în literatură ca unul dintre cele mai rezistente momente ale prozei artistice româneşti durabile, tocmai pentru că a reuşit să prindă în ea sensul ...Citeste mai mult

Photo

Ion de L. Rebreanu, Caracterizare Ana

// // // // // // Tipologic, Ana întruchipează destinul femeii din  mediul rural, adânc stratificat şi stăpânit de o mentalitate pe măsură, ea reprezentând  „două braţe de lucru, o ...Citeste mai mult

Photo

ALEXANDRU LAPUSNEANUL, de Costache Negruzzi

ALEXANDRU LĂPUŞNEANUL, de Costache Negruzzi - caracterizarea personajului principal-                   Considerată prima nuvelă istorică românească, opera lui Costache Negruzzi evocă, într-un spaţiu concentrat, momente din cea de-a doua domnie a lui Alexandru ...Citeste mai mult

Photo

Cantareata cheala de Eugene Ionesco -rezumat

                                                              ...Citeste mai mult

Photo

Caprioara din vis de Vasile Voiculescu-rezumat

                                                    Un bătrân sculptor animalier mărturiseşte tovarăşilor ...Citeste mai mult

Photo

In mijlocul lupilor de Vasile Voiculescu-rezumat

                                                      // // // // // ...Citeste mai mult

Photo

Lostrita de Vasile Voiculescu - rezumat

                                                       // // // // ...Citeste mai mult

Photo

George Calinescu -Enigma Otiliei- rezumat

                                                       G. CĂLINESCU     ...Citeste mai mult

Photo

La tiganci de Mircea Eliade - rezumat

// // // // // //                                                 ...Citeste mai mult

Photo

Maitreyi de Mircea Eliade - rezumat

// // // // // //                                                 ...Citeste mai mult

Photo

Fratii Jderi de Mihail Sadoveanu - rezumat

// // // // // //                                                 ...Citeste mai mult

Photo

Creanga de aur de Mihail Sadoveanu-rezumat

 I // // // // // // E vorba de părinţii noştri de demult, iar stăruinţa bătrânului mag de odinioară e departe de a fi o simplă iluzie  August 1926. Într‑o tabără ...Citeste mai mult

Photo

Baltagul de Mihail Sadoveanu - rezumat

// // // // // // Stăpâne, stăpâne, Mai chiamă ş‑un câne… I Romanul începe cu o legendă: îndată după facerea lumii, Dumnezeu „a pus rânduială” diferitelor neamuri: ţiganilor „să cânte cu cetera”, ...Citeste mai mult

Photo

Zodia cancerului sau vremea Ducai - Vodă de Mihail Sadoveanu - rezumat

I  În care se vede cum intră în Moldova un călător dintr‑o ţară depărtată şi cum Ilie Turculeţ nu‑i  numai căpitan de steag, ci şi cititor în stele   // // // // // ...Citeste mai mult

Photo

Fantana dintre plopi de Mihai Sadoveanu - rezumat

                                                // // // // // // Naratorul ...Citeste mai mult

Photo

Mesterul Manole de Lucian Blaga - rezumat

// // // // // //  ACTUL ÎNTÂI  Scena reprezintă „Cămara de lucru a lui Manole. Multe, foarte multe lumânări aprinse – pe masă, pe blidar, în fereastră. Pe masă e ...Citeste mai mult

Photo

Concert din muzica de Bach de Hortensia-Papadat-Bengescu - rezumat

Acest roman s‑a citit pe măsură ce a fost scris şi a fost lucrat pe măsură ce s‑a citit în şedinţele literare ale cenaclului „Sburătorul” din anul 1925. I Doctorul Rim – profesor universitar ...Citeste mai mult

Photo

Craii de Curtea -Veche de Mateiu Caragiale - rezumat

                                               „Que voulez‑vous, nous sommes ici aux portes de l’Orient, ...Citeste mai mult

Photo

Padurea spanzuratilor de Liviu Rebreanu - rezumat

// // // // // //                                                 ...Citeste mai mult

Photo

Ion de Liviu Rebreanu - rezumat

// // // //                                                    GLASUL PĂMÂNTULUI  Capitolul ...Citeste mai mult

Photo

Patul lui Procust de Camil Petrescu - rezumat

   I Romanul începe cu o scrisoare a doamnei T. unul dintre personaje, adresată naratorului; acestei scrisori naratorul îi ataşează o notă de subsol, a sa, ce precizează că doamna T. „Ca ...Citeste mai mult

Photo

Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu - rezumat

// // // // // // La Piatra Craiului, în munte Naratorul, Ştefan Gheorghidiu, arată în amintirile sale scrise că „în primăvara anului 1916, ca sublocotenent proaspăt, întâia dată concentrat”, luase ...Citeste mai mult

Photo

Suflete tari de Camil Petrescu - rezumat

  ACTUL I // // // // // // Suntem „Către sfârşitul după‑amiezii, prin toamna lui 1913, în casa lui Matei Boiu‑Dorcani”, unde „E o atmosferă bătrânească, dar în acelaşi timp de ...Citeste mai mult

Photo

Jocul ielelor de Camil Petrescu - rezumat

 ACTUL I  Tabloul I   // // // // // // Scena înfăţişează direcţiunea ziarului Dreptatea sociala, de lângă parcul Oteteleşeanu, din Bucureşti, având ca elemente distinctive o panoplie de scrimă şi portretul ...Citeste mai mult

Photo

Apus de soare de Barbu Stefanescu Delavrancea-rezumat

ACTUL I Scena I Decorul reprezintă „o aripă a castelului din Suceava, cu ferestre cu gratii de fer, sfârşindu‑se cu o terasă pusă pe tălpi de peatră”. Se vede „ograda domnească, cu ...Citeste mai mult

Photo

Mara de Ioan Slavici - rezumat

// // // // // //  Capitolul I Sărăcuţii mamei  Mara este, arată naratorul, o văduvă cu doi copii mici, din Radna, lângă Lipova; fostul ei soţ, Bârzovanu, „era, când a fost, ...Citeste mai mult

Photo

Pădureanca de Ioan Slavici- rezumat

I Este vreme de holeră, în câmpia bănăţeană, stăpânirea interzisese deplasarea oamenilor între localităţi, instituind măsuri de carantină, dar Busuioc, „bogătoiul” din Curtici, nu vrea să audă de acestea, trimiţându‑şi fiul, ...Citeste mai mult

Photo

Moara cu noroc-de-Ioan Slavici-rezumat

I  Soacra lui Ghiţă îşi spune părerea în legătură cu intenţia ginerelui ei de a lua în arendă cârciuma numită Mora cu noroc, de lângă Ineu, adresându‑se ginerelui şi fiicei, Ana: ...Citeste mai mult

Photo

În vreme de război de Ion Luca Caragiale -rezumat

// // // // // //  I  Autorul arată că tâlharii „foarte‑ndrăzneţi şi foarte cruzi”, care „băgaseră spaima în trei hotare” au fost prinşi. Aceştia „începuseră cu hoţie de cai; apoi, ...Citeste mai mult

Photo

O scrisoare pierdută de Ion Luca Cargiale -rezumat

   Acţiunea se petrece „În capitala unui judeţ de munte, în zilele noastre”, precizează indicaţia de regie a piesei.  ACTUL I  Decorul reprezintă „O anticameră bine mobilată. Uşă în fund cu două ferestre ...Citeste mai mult

Photo

O noapte furtunoasă de Ion Luca Caragiale-rezumat

ACTUL I  Scena reprezintă „O odaie de mahala.” cu „Mobile de lemn şi paie.” şi „în fund, rezemată de fereastră, o puşcă de gardist [membru al gărzii civice] cu spanga [baioneta] ...Citeste mai mult

Photo

Amintiri din copilarie de Ion Creanga - rezumat

I  Naratorul începe prin a evoca satul copilăriei sale, aşa cum era în timpul când el începuse a se „ridica băieţaş la casa părinţilor” săi: „Ş‑apoi Humuleştii, şi pe vremea aceea, ...Citeste mai mult

Photo

Povestea lui Harap-Alb de Ion Creanga-rezumat

// // // // // //   Verde‑Împărat trimite fratelui său, Craiul, care „era odată într‑o ţară”, o scrisoare pentru a‑i cere să‑i dea pe unul dintre cei trei fii ai ...Citeste mai mult

Photo

Moș Nichifor Coțcariul de Ion Creanga - rezumat

„Moş Nichifor Coţcariul [îşi începe povestitorul relatarea, probabil după informaţii primite de la tatăl său şi transmise acestuia de la „bătrânii, care auziseră din gura lui moş Nichifor”] nu‑i o ...Citeste mai mult

Photo

Cezara de Mihai Eminescu-rezumat

I Ieronim este „frate laic” într‑o veche mănăstire italiană, unde ocupă „o chilie pe pereţii căreia erau aruncate cu creionul fel de fel de schiţe ciudate – ici un sfânt, colo ...Citeste mai mult

Photo

Făt Frumos din lacrimă de Mihai Eminescu-rezumat

Acţiunea basmului se petrece „pe când oamenii, cum sunt ei azi, nu erau decât în germenii viitorului, pe când Dumnezeu călca încă cu picioarele sale sfinte pietroasele pustii ale pământului”. ...Citeste mai mult

Photo

Sărmanul Dionis de Mihai Eminescu -rezumat

  // // // // // // Vorbind în sine, Dionis constată că felul în care percepe lumea depinde de organele de simţ („dacă închid un ochi văd mâna mea mai ...Citeste mai mult

Photo

Despot Vodă de Vasile Alecsandri-rezumat

Legendă istorică în versuri 5 acturi şi 2 tablouri ACTUL I Tabloul I Decorul reprezintă „Culmea Carpaţilor ce desparte Bucovina de Transilvania”. Scena 1  Doi plăieşi, Jumătate şi Limbă‑Dulce, paznici ai graniţei, se află la hotar, ...Citeste mai mult

Photo

Chirița în Provinție de Vasile Alecsandri-rezumat

// // // // // // Comedie cu cântice, în 2 acte ACTUL I Decorul reprezintă „o ogradă de curte boierească la ţară.”, având în stânga locuinţa personajului principal, Chiriţa Bârzoi, în ...Citeste mai mult

Photo

Alexandru Lapusneanul de Costache Negruzzi -rezumat

// // // // // // I „Dacă voi nu mă vreţi, eu vă vreu...”  Alexandru Lăpuşneanul revine în ţară, „întovărăşit de şepte mii spahii şi de vro trei mii oaste de ...Citeste mai mult

Photo

Miron Costin

MIRON COSTIN (1633-1691) cronicar de seama si inalt dregator, poet si om de arme, filozof si diplomnat, fire plecata spre studii si prelungi lecture a fost unul dintre cei mai importanti ...Citeste mai mult

Photo

Ion Neculce, Viata lui Ion Neculce, Scrierile lui Ion Neculce

ION NECULCE (1672-1745)Cronicar moldovean, un nume rasunator in literatura romana, s-a nascut in Prigoreni, langa Targul Frumos.Ion Neculce a fost numit in 1691 in slujba de postelnic, apoi in cea ...Citeste mai mult

Photo

Noaptea, Pastel Vasile Alecsandri, demonstratie ca poezia este pastel

  Vasile Alecsandri Pastelul este o specie a genului liric, poezie descriptive care prezinta un aspect al naturii, cu univers vegetal sau fantastic, un moment calendaristic, prin intermediul caruia se exprima sentimentele ...Citeste mai mult

Photo

Caracterizare personaj principal al operei literare Miorita

// // // // // //   Caracterizarea personajului principal al operei “Miorita”  Personajul orincipal al baladei populare “Miorita” este ciobanul moldovean. El apare in toate momentele subiectului fiind caracterizat direct si ...Citeste mai mult

Photo

O scrisoare pierdută, I.L. Caragiale Caracterizarea personajelor

// // // // // //   Caracterizarea personajelor la “O scrisoare pierduta” Ioan Luca Caragiale Ca dramaturg, I.L. Caragiale nu se remarcanuma prin arta compozitiei, a structurii conflictelor, ci si prin talentul ...Citeste mai mult

Photo

Baltagul, de Mihail Sadoveanu, Caracterizarea personajelor

Caracterizarea personajelor “Baltagul”Mihail Sadoveanu Romanul “Baltagul” ramane o scriere remarcabila si prin personajele sale.Exista personaje principale, secundare si episodice. // // // // // // Vitoaria Lipan devine un tip reprezentativ dar care ...Citeste mai mult

Photo

Referat Baltagul, de Mihail Sadoveanu

“Baltagul” Mihail Sadoveanu Romanul este o specie a genului epic, in proza cu o actiune mai complicata si de mai mare intindere, decat celelalte specii epice in proza desfasurata, de regula, pe ...Citeste mai mult

Photo

Amurg de toamnă, de Lucian Blaga

Amurg de toamna De L.Blaga Date despre autor si opera:-Lucian Blaga,o presonalitate marcanta a culturii romanesti,a fost filozof,poet,prozator,dramaturg,si traducator.-ca poet propune alte modalitatii de explorare a universului,a lumi inconjuratoare.-poezia “Amurg de toamna”face ...Citeste mai mult

Photo

Mihai Eminescu,poet national al romanilor

Biografie Mihai Eminescu 1850 Mihai Eminescu se naste la Ipotesti pe data de 15 ianuarie ca si al saptelea copil al familiei Eminescu. 1858 Intre 1858 si 1860 Eminescu urmeaza scoala ...Citeste mai mult