Monday, 01 May, 2017

Turda, Ioan Ratiu, 54/3, Tel. 0264312565 , dacicusmedia@clicknet.ro, afaceriardelene@gmail.com

Chirița în Provinție de Vasile Alecsandri-rezumat

Comedie cu cântice, în 2 acte

ACTUL I

Decorul reprezintă „o ogradă de curte boierească la ţară.”, având în stânga locuinţa personajului principal, Chiriţa Bârzoi, în dreapta „o canape de iarbă” (pentru exterior), iar în spate gardul şi poarta, satul zărindu‑se în fundal. 

Scena 1

Câţiva ţărani solicită Chiriţei, aflată pe cal, să li se facă dreptate, întrucât fiul ei, Guliţă „o ucis un viţăl la vânat.”, se plânge primul dintre ei, „o dat foc bordeiului cu ciubucul cel de hârtie.”, respectiv cu ţigara, spune altul, sau a fost prins de al treilea „ţinând calea” fiicei lui, Măriuca. Drept răspuns, Chiriţa socoteşte că „Bine v‑o făcut sufleţălu!… De ce nu vă păziţi viţăii şi Măriucele?”.

Scena 2

Chiriţa cheamă un servitor, pe Ion, ca să o ajute să coboare de pe cal, altfel urmând a rămâne să stea „toată zâua călare ca un jandar”, declară ea.

Scena 3

 Domnul Şarl, profesorul de franceză al băiatului, o ajută să descalece, cu dificultate, dat fiind greutatea ei mare, după care boieroaica îşi manifestă speranţa ca soţul ei, Grigori Bârzoi, să fie numit ispravnic, scop în care acesta din urmă se afla în capitala Moldovei, la Iaşi. Justificarea cererii constituind‑o suferinţele îndurate în timpul revoluţiei de la 1848: „şî noi avem temeiuri… Adă‑ţi aminte ce groază‑l apucase pe Bârzoi… că strâga şî pin somn c‑o venit zavera?…”. Toate acestea în replicile adresate Saftei, cumnata ei.

 În cursul aceleiaşi conversaţii, Chiriţa afirmă că doreşte să îl căsătorească pe Guliţă cu Luluţa – o fată orfană a cărei avere o administrează familia Bârzoi, în calitate de epitropi – în ciuda faptului că „Luluţa nu bate nicidecum cu Guliţă… şî‑i tot tristă de când o rămas orfană… ba încă câteodată parcă să perde… nu‑i în toate minţile.”.

Scena se încheie cu dialogul dintre Şarl şi Chiriţa, în care aceasta din urmă, vrând a‑şi demonstra cunoştinţele de limbă franceză, traduce direct expresii româneşti care nu au echivalent francez: „il deviendra un tambour d’instruction. […] adică dobă de carte”. Şi cu examinarea cunoştinţelor de limbă franceză ale lui Guliţă, ce consideră că în franceză furculiţa se numeşte „furculision”, iar friptura „fripturision”, spre satisfacţia mamei examinatoare.

Scena 4

Ion, servitorul, aduce o scrisoare trimisă de Grigori Bârzoi, iar Chiriţa îl obligă să o prezinte „după modă”, adică aşezată pe „un talger ş‑un şărvet.”.

Scena 5

Ion încurcă ordinea de aşezare a obiectelor solicitate şi pune scrisoarea sub şervet iar şervetul sub farfurie – „după modă”, consideră acesta. Prin scrisoare Chiriţa află că soţul ei a primit postul de ispravnic şi este sfătuită să‑şi schimbe comportamentul faţă de vecini: „Ie‑o pe‑acolo cam pe mare cu megieşii”. Totodată i se cere să se mute cu toată gospodăria în târgul unde se află reşedinţa ispravnicului, ducând cu ea şi un curcan bătrân – „c‑am să‑l pun în slujbă”, precizează Grigori Bârzoi,.

Scena 6

Luluţa se amuză pe seama lui Guliţă prinzându‑l într‑o plasă pentru fluturi, iar concluzia Chiriţei, care vede scena, este că fata „câteodată să perde.”.

Scena 7

Luluţa se plânge, monologând: „Doamne!… tare mi‑i urât aici!… Nu ştiu ce să fac toată zâua… N‑am pe nime să mă iubească, de când a murit ninecuţa… Mătuşâca‑i prea bătrână, şî Guliţă prea tânăr…”. Duce dorul lui Leonaş, prietenul ei din copilărie

Scena 8

Guliţă nu‑şi dă seama de natura sentimentelor pe care le are pentru Luluţa, copil fiind, dar le comunică indirect spunând fetei: „Îmi plac arşîcii şî zmeu‑mi place:/ Mi‑e drag cu mingea de‑a arunca,/ Dar lângă tine, ah! Cum să face/ Că‑mi trece gustul de‑a mă giuca?”.

Scena 9

Acelaşi Guliţă a încălecat calul Chiriţei fără permisiunea mamei sale, însă nu poate stăpâni animalul şi ţipă disperat după ajutor.

Scena 10

Chiriţa solicită ajutorul sătenilor, pentru a‑şi salva copilul purtat în galop afară din ogradă.

Scena 11

Soseşte Leonaş, după trei ani petrecuţi la Paris, iar Luluţa îl întâmpină cu lacrimi de bucurie – „Cum no‑i plânge, dacă de trii ani de zâle mă găsăsc pintre străini, care, pentru că mă văd tristă şî pe gânduri, zâc că dau semne de nebunie… Ei nu pot înţălege că mi‑i dor de ninecuţa.”.

Scena 12

Guliţă a căzut de pe cal şi a leşinat, spre disperarea Chiriţei, care îl crede mort, dar îşi revine – „pe franţuzeşte”, consideră mama lui – pronunţând cuvântul „trintision”. Leonaş asistă la eveniment şi izbucneşte în râs, ceea ce o determină pe Chiriţa, jignită în amorul propriu, să îl dea afară din ogradă. Leonaş afirmă că se va întoarce şi o avertizează: „de azi înainte te aşteaptă la toate şotiile din partea mea.”. Promiţându‑i apoi Luluţei că va veghea asupra ei.

Scena 13

Chiriţa, însoţită de toţi cei din casă, porneşte cu trăsura înspre noul domiciliu, cel din târgul reşedinţă de judeţ, fără a fi uitat curcanul cel bătrân.

ACTUL II

Pe scenă este înfăţişat salonul Chiriţei – cu cinci uşi, mobilier sumar – din târgul unde se află reşedinţa ispravnicului.

Scena 1

Chiriţa interpretează un cântec în care arată foloasele personale dobândite din slujba de ispravnic a soţului: „Toată lumea mi să‑nchină,/ Căci aice eu domnesc,/ Şî din oricare pricină/ Eu întâi mă folosăsc./ Păstrăvi buni şî căprioare,/ Căpăţâne de zahar,/ Juvaeruri, bani, odoare…/ Toate le primesc în dar!”.

Scena 2

Ion o informează despre cei doi evrei care au dus doar zece căpăţâni de zahăr din douăsprezece promise ca mită pentru rezolvarea pricinii lor, dar Chiriţa decide să fie acceptate.

Se continuă monologul din scena precedentă, de astă dată axat pe dorinţa eroinei de a călători în Franţa.

Scena 3

Grigori Bârzoi reproşează Chiriţei renunţarea la vechile obiceiuri culinare moldoveneşti şi adoptarea celor occidentale, precum şi cheltuielile pentru mobilier modern. Este anunţat de către soţia sa în legătură cu programata logodire a lui Guliţă cu Luluţa, dorită de către femeie în ciuda faptului că fata „îi cam lipsâtă acu… dar i‑a trece… Când a ave un bărbat, n‑a mai bate mâţâle.”.

Un ofiţer, pe care Grigori Bârzoi îl socoteşte inspector al stăpânirii, trage în gazdă la familia Bârzoi, spre satisfacţia Chiriţei, care observase că musafirul îi face curte.

Scena 4

Acest ofiţer, de fapt Leonaş travestit – purta şi mustăţi false –, îi declară Chiriţei dragostea sa: „M‑ai fermecat… m‑ai scos din sâmţâri… căci când te zăresc… ia aşa‑mi scapără pe dinaintea ochilor… să giuri că eşti un fulger… o trăsnită…”. Leonaş afirmă că se va sinucide (cu un pistol de ciocolată) dacă nu primeşte portretul ei şi îl primeşte, iar Chiriţa, susţinând că are acelaşi sentiment, joacă rolul delicateţii feminine: „te rog, menajarisăşte‑mă… nu face abuz de slăbiciunea unei gingaşă fiinţi; dacă mă iubeşti… dacă‑ţi sunt scumpă… fii delicat… nu mă opri mai mult… lasă‑mă să fug… că mă munceşte cugetul…”.

Scena 5

Leonaş îşi manifestă, în monolog, satisfacţia legată de dobândirea portretului, căci, afirmă el, cu ajutorul acestuia Chiriţa „de‑acum îi la cheremul meu…”.

Scena 6

Luluţa se întâlneşte cu Leonaş – care se deconspiră – şi îi comunică intenţia familiei Bârzoi de a o logodi cu Guliţă. Cei doi decid să fugă împreună.

Scena 7

Guliţă intră, surprinzându‑i pe cei doi în timp ce se sărutau, apoi îşi afirmă intenţia de a‑l provoca la duel pe Leonaş, dar este ironizat de către rivalul său: „Cum vrei să ne batem?… de‑a mingea, ori de‑a baba‑oarba?”.

Scena 8

Intră Chiriţa, îl recunoaşte pe Leonaş, acesta îi aminteşte cuvintele de amor rostite de ea mai înainte şi posesia portretului, spre disperarea femeii, care constată că s‑a „dat în mânele haiducului”.

Scena 9

Pentru a scăpa de logodnă, Luluţa simulează pierderea minţilor, interpretând un cântec în care descrie voalat încercarea soţilor Bârzoi de a o căsători cu fiul lor.

Scena 10

În acelaşi scop îl sperie pe Guliţă. „Îmi vine aşa o ameţeală cu furie… ideile mi se tulbură… ochii mi se aprind… şî atunci, dacă nu m‑aş stăpâni, aş bate, şî aş zgârie, şî aş muşca pe toţi.”, spune fata cu referire la plănuitul logodnic.

Scena 11

Dat afară din casă, Leonaş revine, de această dată travestit în birjar, şi se adresează lui Ion, pentru a solicita o întrevedere cu ispravnicul. Servitorul pretinde mită pentru Grigori Bârzoi, sub forma curcanului cumpărat cu o carboavă, dat ca şi „peşceheş”, urmând ca acelaşi servitor să îl revândă altui solicitant. Procedeul s‑a repetat, îl informează Ion pe Leonaş, de cincizeci şi opt de ori.

Scena 12

După ce înmânează ispravnicului darul, sub pretextul că respectă „obiceiul pământului”, Leonaş îi cere să facă presiuni asupra unei actriţe din Iaşi, pe care ar fi adus‑o cu birja dar ea nu i‑a plătit transportul.

Scena 13

Leonaş se vede din nou deconspirat, deoarece boierul unde spusese că a fost găzduită actriţa era plecat din localitate, iar Guliţă îl recunoaşte ca fiind ofiţerul ce o sărutase pe Luluţa. Grigori Bârzoi vrea să cheme jandarmii, dar nu apucă pentru că Leonaş pune mâna pe bici, îi şfichiuieşte pe cei doi soţi şi fiul lor, apoi pleacă pe neobservate.

Scena 14

Luluţa intră în încăpere şi îi găseşte pe membrii familiei Bârzoi sărind ca şi cum Leonaş ar fi continuat să îi biciuiască, spre uimirea fetei, şi anunţă sosirea musafirilor chemaţi la logodnă.

Scena 15

Invitaţii sunt înfometaţi, fiind obişnuiţi cu masa servită la ora amiezii, iar Chiriţa îi chemase pentru ora cinci după‑amiază, urmând moda din Occident. În aşteptarea mesei, soţia ispravnicului îşi anunţă iminenta plecare în voiajul parizian.

Scena 16

Soseşte domnul Şarl, de la Iaşi, cu paşaportul Chiriţei, pe care nu i‑l dă imediat, căci „trebui un farfuri… să‑l prezentez pe farfuri… à la mode…”. Bucuroasă, cucoana îi mulţumeşte prin cuvintele „Vous m‑avez frotté le coeur avec du miel.”, transpunând în franceză direct expresia intraductibilă literal „m‑ai uns la inimă cu miere”.

Scena 17

Intră Leonaş, de data aceasta travestit în femeie, sub identitatea de actriţă din Iaşi care îşi caută fratele dispărut. Se deconspiră Luluţei şi îi cere să oprească logodna; drept urmare, Luluţa simulează o nouă criză („Vai de mine! Se învârteşte casa cu mine. Toate le văd pe dos… Iaca, mătuşica se dă de‑a tumba… ha, ha, ha, ha!…”) şi afirmă că logodnicul ei ar fi aşa‑zisa femeie din Iaşi, cu care vrea să se căsătorească imediat. La sugestia domnului Şarl, de a nu o contraria căci se află în stare de criză, logodna are loc cu Leonaş travestit.

După ce iubitul Luluţei îşi declină adevărata identitate, îi dă lui Grigori Bârzoi demiterea din postul de ispravnic, adusă din capitala Moldovei, odată cu motivarea înlăturării din funcţie: „Curcanu cel bătrân ţi‑o jucat festa…”.

Chiriţa se împacă repede cu noua situaţie, pofteşte pe toată lumea la masa de logodnă şi apreciază calităţile de actor ale lui Leonaş („Să‑ţi spun drept… mare comedian ai mai fost!”) după ce acesta îi restituie portretul. Şi încheie filosofic, prin generalizare:  „cei mulţi în lume,/ Fie din Londra sau din Focşeni,/ Fie cu stare, cu rang, cu nume…/ Joc ades roluri de comedieni.”.


Tag-uri : Chirița în Provinție de Vasile Alecsandri-rezumat,Chirița în Provinție de Vasile Alecsandri-rezumat

Alte articole din aceeasi categorie

Photo

Alexandru Lapusneanul, de Costache Negruzzi - nuvelă istorică

Considerată prima nuvelă istorică românească, opera lui Costache Negruzzi Alexandru Lăpuşneanul apare în anul 1840, în revista „Dacia literară”, încadrându-se perfect în programul romantic al acesteia, prin valorificarea unor fapte ...Citeste mai mult

Photo

În Dulcele Stil Clasic, N. Stănescu

Universul liric Poezia În dulcele stil clasic deschide volumul din 1970, volum ce aparţine celei de-a doua etape a creţiei poetului, în care adevărata rafinare a expresiei pare a fi un ...Citeste mai mult

Photo

Moromeţii de Marin Preda

Scriitor realist modern, M.Preda este creatorul unui roman tulburator prin sensurile lui, prin universul artistic si personajul creat Ca orice roman, el reprezintăo scriere amplă in proză, acţiunea desfăşurându-se pe mai ...Citeste mai mult

Photo

Moara cu Noroc de I. Slavici - caracterizarea lui Ghiţă

„Nuvelă solidă cu subiect de roman” (G. Călinescu), opera lui I. Slavici urmăreşte cu minuţiozitate zbuciumul sufletesc al unor personaje complexe, puternic individualizate prin trăiri, gânduri, reacţii sau limbaj.             Ghiţă ...Citeste mai mult

Photo

Maitreyi de M. Eliade - Scenariul arhetipal al erosului si evoluţia cuplului

Incipitul romanului îl surprinde pe protagonist în încercarea de a-şi aminti ziua în care a întâlnit-o pe Maitreyi, neliniştit de faptul că nu poate retrăi aievea mirarea, nesiguranţa şi turburarea ...Citeste mai mult

Photo

Ion de L. Rebreanu - roman realist-interbelic

Într-o epocă ce denunţa criza romanului românesc, opera romancierului L. Rebreanu reprezintă prima contribuţie fundamentală la crearea romanului românesc modern.             Apărut în 1920, romanul Ion este rezultatul unei stăruitoare experienţe ...Citeste mai mult

Photo

Ion de L. Rebreanu, Caracterizare personaj principal

Liviu Rebreanu creează în opera sa Ion o galerie bogată de personaje, dominantă fiind imaginea lui Ion, „simbolul individual al ţăranului român, setos până la patimă de pământurile lui.”       Realizat ...Citeste mai mult

Photo

Riga Crypto și Laponia Enigel, I. Barbu

Univers liric Poemul se integrează în ciclul Uvedenrode din volumul Joc secund  şi se încadrează în cea de-a doua etapă a creaţiei lui Barbu- „baladesc şi de evocare balcanică”. Sub aspect compoziţional, ...Citeste mai mult

Photo

Eu nu strivesc corola de minuni a lumii, de Lucian Blaga -artă poetică

Specificul universului poetic blagian Deschizând volumul de debut al lui L. Blaga – Poemele luminii- , poezia Eu nu strivesc corola de minuni a lumii este una dintre cele mai cunoscute ...Citeste mai mult

Photo

Baltagul de M. Sadoveanu

Opera sadoveniană reprezintă epopeea noastră naţională, o mărturisire artistică a unui mod de a gândi şi de a simţi. Venind din folclor, din Neculce şi Creangă, Sadoveanu este un scriitor ...Citeste mai mult

Photo

Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război de Camil Petrescu, Caracterizare personaj principal

Personajul principal din romanul „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război”, Ştefan Gheorghidiu, sublocotenent într-un regiment de infanterie, trimis pentru fortificarea văii Prahovei, este concentrat de curând, ceea ce ...Citeste mai mult

Photo

Povestea lui Harap-Alb, Ion Creangă - basmul cult

Opera lui Ion Creangă s-a statornicit în literatură ca unul dintre cele mai rezistente momente ale prozei artistice româneşti durabile, tocmai pentru că a reuşit să prindă în ea sensul ...Citeste mai mult

Photo

Ion de L. Rebreanu, Caracterizare Ana

Tipologic, Ana întruchipează destinul femeii din  mediul rural, adânc stratificat şi stăpânit de o mentalitate pe măsură, ea reprezentând  „două braţe de lucru, o zestre şi o producătoare de copii.” ...Citeste mai mult

Photo

ALEXANDRU LAPUSNEANUL, de Costache Negruzzi

ALEXANDRU LĂPUŞNEANUL, de Costache Negruzzi - caracterizarea personajului principal-                   Considerată prima nuvelă istorică românească, opera lui Costache Negruzzi evocă, într-un spaţiu concentrat, momente din cea de-a doua domnie a lui Alexandru ...Citeste mai mult

Photo

Cantareata cheala de Eugene Ionesco -rezumat

                                                              ...Citeste mai mult

Photo

Caprioara din vis de Vasile Voiculescu-rezumat

                                                    Un bătrân sculptor animalier mărturiseşte tovarăşilor ...Citeste mai mult

Photo

In mijlocul lupilor de Vasile Voiculescu-rezumat

                                                     Naratorul, fost „judecător de pace ...Citeste mai mult

Photo

Lostrita de Vasile Voiculescu - rezumat

                                                       Naratorul consideră că „Nicăieri ...Citeste mai mult

Photo

George Calinescu -Enigma Otiliei- rezumat

                                                       G. CĂLINESCU     ...Citeste mai mult

Photo

La tiganci de Mircea Eliade - rezumat

                                                    Domnul Gavrilescu, profesor de pian ...Citeste mai mult

Photo

Maitreyi de Mircea Eliade - rezumat

                                                   I  Allan, naratorul, care preia date din ...Citeste mai mult

Photo

Fratii Jderi de Mihail Sadoveanu - rezumat

                                                               ...Citeste mai mult

Photo

Creanga de aur de Mihail Sadoveanu-rezumat

 I E vorba de părinţii noştri de demult, iar stăruinţa bătrânului mag de odinioară e departe de a fi o simplă iluzie  August 1926. Într‑o tabără de cercetări geologice de lângă munţii ...Citeste mai mult

Photo

Baltagul de Mihail Sadoveanu - rezumat

Stăpâne, stăpâne, Mai chiamă ş‑un câne… I Romanul începe cu o legendă: îndată după facerea lumii, Dumnezeu „a pus rânduială” diferitelor neamuri: ţiganilor „să cânte cu cetera”, nemţilor le‑a „dat şurubul” etc. Moldovenii ...Citeste mai mult

Photo

Zodia cancerului sau vremea Ducai - Vodă de Mihail Sadoveanu - rezumat

I  În care se vede cum intră în Moldova un călător dintr‑o ţară depărtată şi cum Ilie Turculeţ nu‑i  numai căpitan de steag, ci şi cititor în stele  „Era la sfârşitul lunii septembrie, ...Citeste mai mult

Photo

Fantana dintre plopi de Mihai Sadoveanu - rezumat

                                                Naratorul relatează sosirea unui drumeţ, la locul ...Citeste mai mult

Photo

Mesterul Manole de Lucian Blaga - rezumat

 ACTUL ÎNTÂI  Scena reprezintă „Cămara de lucru a lui Manole. Multe, foarte multe lumânări aprinse – pe masă, pe blidar, în fereastră. Pe masă e un chip mic de lemn al ...Citeste mai mult

Photo

Concert din muzica de Bach de Hortensia-Papadat-Bengescu - rezumat

Acest roman s‑a citit pe măsură ce a fost scris şi a fost lucrat pe măsură ce s‑a citit în şedinţele literare ale cenaclului „Sburătorul” din anul 1925. I Doctorul Rim – profesor universitar ...Citeste mai mult

Photo

Craii de Curtea -Veche de Mateiu Caragiale - rezumat

                                               „Que voulez‑vous, nous sommes ici aux portes de l’Orient, ...Citeste mai mult

Photo

Padurea spanzuratilor de Liviu Rebreanu - rezumat

                                                  În amintirea fratelui meu, Emil, executat ...Citeste mai mult

Photo

Ion de Liviu Rebreanu - rezumat

                                                   GLASUL PĂMÂNTULUI  Capitolul 1 Romanul debutează prin descrierea ...Citeste mai mult

Photo

Patul lui Procust de Camil Petrescu - rezumat

   I Romanul începe cu o scrisoare a doamnei T. unul dintre personaje, adresată naratorului; acestei scrisori naratorul îi ataşează o notă de subsol, a sa, ce precizează că doamna T. „Ca ...Citeste mai mult

Photo

Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu - rezumat

La Piatra Craiului, în munte Naratorul, Ştefan Gheorghidiu, arată în amintirile sale scrise că „în primăvara anului 1916, ca sublocotenent proaspăt, întâia dată concentrat”, luase parte la fortificarea văii Prahovei (o ...Citeste mai mult

Photo

Suflete tari de Camil Petrescu - rezumat

  ACTUL I Suntem „Către sfârşitul după‑amiezii, prin toamna lui 1913, în casa lui Matei Boiu‑Dorcani”, unde „E o atmosferă bătrânească, dar în acelaşi timp de linii simple, armonioase, de împăcare cuminte.”. ...Citeste mai mult

Photo

Jocul ielelor de Camil Petrescu - rezumat

 ACTUL I  Tabloul I  Scena înfăţişează direcţiunea ziarului Dreptatea sociala, de lângă parcul Oteteleşeanu, din Bucureşti, având ca elemente distinctive o panoplie de scrimă şi portretul fotografic al unui „bărbat ca de ...Citeste mai mult

Photo

Apus de soare de Barbu Stefanescu Delavrancea-rezumat

ACTUL I Scena I Decorul reprezintă „o aripă a castelului din Suceava, cu ferestre cu gratii de fer, sfârşindu‑se cu o terasă pusă pe tălpi de peatră”. Se vede „ograda domnească, cu ...Citeste mai mult

Photo

Mara de Ioan Slavici - rezumat

 Capitolul I Sărăcuţii mamei  Mara este, arată naratorul, o văduvă cu doi copii mici, din Radna, lângă Lipova; fostul ei soţ, Bârzovanu, „era, când a fost, mai mult cârpaci decât cizmar şi ...Citeste mai mult

Photo

Pădureanca de Ioan Slavici- rezumat

I Este vreme de holeră, în câmpia bănăţeană, stăpânirea interzisese deplasarea oamenilor între localităţi, instituind măsuri de carantină, dar Busuioc, „bogătoiul” din Curtici, nu vrea să audă de acestea, trimiţându‑şi fiul, ...Citeste mai mult

Photo

Moara cu noroc-de-Ioan Slavici-rezumat

I  Soacra lui Ghiţă îşi spune părerea în legătură cu intenţia ginerelui ei de a lua în arendă cârciuma numită Mora cu noroc, de lângă Ineu, adresându‑se ginerelui şi fiicei, Ana: ...Citeste mai mult

Photo

În vreme de război de Ion Luca Caragiale -rezumat

 I  Autorul arată că tâlharii „foarte‑ndrăzneţi şi foarte cruzi”, care „băgaseră spaima în trei hotare” au fost prinşi. Aceştia „începuseră cu hoţie de cai; apoi, o călcare două, cu cazne; pe ...Citeste mai mult

Photo

O scrisoare pierdută de Ion Luca Cargiale -rezumat

   Acţiunea se petrece „În capitala unui judeţ de munte, în zilele noastre”, precizează indicaţia de regie a piesei.  ACTUL I  Decorul reprezintă „O anticameră bine mobilată. Uşă în fund cu două ferestre ...Citeste mai mult

Photo

O noapte furtunoasă de Ion Luca Caragiale-rezumat

ACTUL I  Scena reprezintă „O odaie de mahala.” cu „Mobile de lemn şi paie.” şi „în fund, rezemată de fereastră, o puşcă de gardist [membru al gărzii civice] cu spanga [baioneta] ...Citeste mai mult

Photo

Amintiri din copilarie de Ion Creanga - rezumat

I  Naratorul începe prin a evoca satul copilăriei sale, aşa cum era în timpul când el începuse a se „ridica băieţaş la casa părinţilor” săi: „Ş‑apoi Humuleştii, şi pe vremea aceea, ...Citeste mai mult

Photo

Povestea lui Harap-Alb de Ion Creanga-rezumat

  Verde‑Împărat trimite fratelui său, Craiul, care „era odată într‑o ţară”, o scrisoare pentru a‑i cere să‑i dea pe unul dintre cei trei fii ai lui spre a‑i fi urmaş la ...Citeste mai mult

Photo

Moș Nichifor Coțcariul de Ion Creanga - rezumat

„Moş Nichifor Coţcariul [îşi începe povestitorul relatarea, probabil după informaţii primite de la tatăl său şi transmise acestuia de la „bătrânii, care auziseră din gura lui moş Nichifor”] nu‑i o ...Citeste mai mult

Photo

Cezara de Mihai Eminescu-rezumat

I Ieronim este „frate laic” într‑o veche mănăstire italiană, unde ocupă „o chilie pe pereţii căreia erau aruncate cu creionul fel de fel de schiţe ciudate – ici un sfânt, colo ...Citeste mai mult

Photo

Făt Frumos din lacrimă de Mihai Eminescu-rezumat

Acţiunea basmului se petrece „pe când oamenii, cum sunt ei azi, nu erau decât în germenii viitorului, pe când Dumnezeu călca încă cu picioarele sale sfinte pietroasele pustii ale pământului”. ...Citeste mai mult

Photo

Sărmanul Dionis de Mihai Eminescu -rezumat

  Vorbind în sine, Dionis constată că felul în care percepe lumea depinde de organele de simţ („dacă închid un ochi văd mâna mea mai mică decât cu amândoi. De aş ...Citeste mai mult

Photo

Despot Vodă de Vasile Alecsandri-rezumat

Legendă istorică în versuri 5 acturi şi 2 tablouri ACTUL I Tabloul I Decorul reprezintă „Culmea Carpaţilor ce desparte Bucovina de Transilvania”. Scena 1  Doi plăieşi, Jumătate şi Limbă‑Dulce, paznici ai graniţei, se află la hotar, ...Citeste mai mult

Photo

Alexandru Lapusneanul de Costache Negruzzi -rezumat

I „Dacă voi nu mă vreţi, eu vă vreu...”  Alexandru Lăpuşneanul revine în ţară, „întovărăşit de şepte mii spahii şi de vro trei mii oaste de strânsură”, pentru a lua scaunul domniei ...Citeste mai mult

Photo

Miron Costin

MIRON COSTIN (1633-1691) cronicar de seama si inalt dregator, poet si om de arme, filozof si diplomnat, fire plecata spre studii si prelungi lecture a fost unul dintre cei mai importanti ...Citeste mai mult

Photo

Ion Neculce, Viata lui Ion Neculce, Scrierile lui Ion Neculce

ION NECULCE (1672-1745)Cronicar moldovean, un nume rasunator in literatura romana, s-a nascut in Prigoreni, langa Targul Frumos.Ion Neculce a fost numit in 1691 in slujba de postelnic, apoi in cea ...Citeste mai mult

Photo

Noaptea, Pastel Vasile Alecsandri, demonstratie ca poezia este pastel

  Vasile Alecsandri Pastelul este o specie a genului liric, poezie descriptive care prezinta un aspect al naturii, cu univers vegetal sau fantastic, un moment calendaristic, prin intermediul caruia se exprima sentimentele ...Citeste mai mult

Photo

Caracterizare personaj principal al operei literare Miorita

  Caracterizarea personajului principal al operei “Miorita”  Personajul orincipal al baladei populare “Miorita” este ciobanul moldovean. El apare in toate momentele subiectului fiind caracterizat direct si indirect.Frumustea fizica a ciobanului rezulta din ...Citeste mai mult

Photo

O scrisoare pierdută, I.L. Caragiale Caracterizarea personajelor

  Caracterizarea personajelor la “O scrisoare pierduta” Ioan Luca Caragiale Ca dramaturg, I.L. Caragiale nu se remarcanuma prin arta compozitiei, a structurii conflictelor, ci si prin talentul exceptional in ceea ce priveste realizarea ...Citeste mai mult

Photo

Baltagul, de Mihail Sadoveanu, Caracterizarea personajelor

Caracterizarea personajelor “Baltagul”Mihail Sadoveanu Romanul “Baltagul” ramane o scriere remarcabila si prin personajele sale.Exista personaje principale, secundare si episodice.Vitoaria Lipan devine un tip reprezentativ dar care se individualizeaza prin unele trasaturi specifice; ...Citeste mai mult

Photo

Referat Baltagul, de Mihail Sadoveanu

“Baltagul” Mihail Sadoveanu Romanul este o specie a genului epic, in proza cu o actiune mai complicata si de mai mare intindere, decat celelalte specii epice in proza desfasurata, de regula, pe ...Citeste mai mult

Photo

Amurg de toamnă, de Lucian Blaga

Amurg de toamna De L.Blaga Date despre autor si opera:-Lucian Blaga,o presonalitate marcanta a culturii romanesti,a fost filozof,poet,prozator,dramaturg,si traducator.-ca poet propune alte modalitatii de explorare a universului,a lumi inconjuratoare.-poezia “Amurg de toamna”face ...Citeste mai mult

Photo

Mihai Eminescu,poet national al romanilor

Biografie Mihai Eminescu 1850 Mihai Eminescu se naste la Ipotesti pe data de 15 ianuarie ca si al saptelea copil al familiei Eminescu. 1858 Intre 1858 si 1860 Eminescu urmeaza scoala ...Citeste mai mult