Thursday, 09 April, 2020

Turda, Ioan Ratiu, 54/3, Tel. 0264312565 , dacicusmedia@gmail.com, afaceriardelene@gmail.com

Apus de soare de Barbu Stefanescu Delavrancea-rezumat

ACTUL I

Scena I

Decorul reprezintă „o aripă a castelului din Suceava, cu ferestre cu gratii de fer, sfârşindu‑se cu o terasă pusă pe tălpi de peatră”. Se vede „ograda domnească, cu arbori şi copaci bătrâni, înconjurată de ziduri vechi”, în spate, cu aspect de toamnă.Fiice de boieri morţi în războaiele conduse de Ştefan cel Mare (Irina, Reve­ca, Bălaşa, Ilinca, Ileana, Oana), fete crescute la curtea domnească, ţes şi spun bas­me, se amuză pe seama lui Ţugulea, băiatul culcerului Moghilă: mândru de sabia pri­mită, copilul sta „ca un ţap logodit”, afirmă una dintre fete. Apoi ţesătoarele cer Dochiei, o bătrână servitoare, „bostanul fiert şi fagurii de miere şi ulciorul cu apă rece”.

Scena II

Fără Ţugulea şi Dochia, plecaţi după cele solicitate, fetele îşi dau sfaturi cu privire la ţesut. „Priveşte firea” – spune Reveca în legătură cu folosirea culorilor – „aci, şcoala şi învăţătura. Primăvara toate sunt proaspete, dar nu depline, vara toate coapte şi vii, toamna toate pălesc, prind un fel de rugină, se învechesc... şi nimic murdar...”.

Oana, care făcea bandaje pentru piciorul bolnav al domnitorului, îşi exprimă îngrijorarea cu privire la posibilitatea unui nou război. Irina şi Ilinca evocă moartea eroică a unor boieri moldoveni, inclusiv a taţilor lor, în războaie. Iar Reveca rezumă: „În patruzeci şi şase de ani, treizeci şi trei de bătălii, două fără izbândă şi treizeci şi una de biruinţi! El să trăiască [se referă la Ştefan] şi Moldovei i‑e bine!”.

Scena III

Dochia şi Ţugulea aduc cele cerute, iar copilul se laudă cu ce oferă el fetelor („struguri moscaţi... parcă ar fi lacrimi... şi faguri cu miros de sulcină... şi pere ca...”).

Scena IV

Intră Ştefan, însoţit de doamna Maria, care constată, în legătură cu Oana, că fata şi Ştefan seamănă „ca două picături de apă”.

Scena V

Ştefan discută cu Maria, singuri fiind. Doamna îl roagă pe voievod să nu plece la război („Vremea o să se strice... Ploi subţiri cari pătrund... frig... viscol. Rămâi, sfântul meu stăpân”). Iar Ştefan îşi justifică dorinţa de a lupta pentru recucerirea Pocuţiei de la polonezi: „această bucată de pământ e mai mult moldovenească ca leşească, ş‑o ţinem zălog pe bani buni din punga strămoşilor, ş‑o avem cu armele noastre, şi Ştefan n‑a murit încă”.

Scena VI

Sosesc boieri spre a da seamă în privinţa situaţiei interne, Ştefan, constatând din cuvintele lor că e „pace de jur împrejurul ţării, ca şi înlăuntrul ei.”.

Scena VII

După intrarea şi a altor boieri, Ştefan îşi exprimă dorinţa de a‑l face domnitor pe Bogdan, fiul său, cel „sfios ca o fecioară” – spune vodă, dar care nu este sfios când sabia sa „vâjâie şi luminează ca fulgerul...”, apoi îşi prezintă intenţia în legătură cu Pocuţia: cu „5000 de oaste aleasă. Toţi călări” să facă „o plimbare prin toată Pocuţia ş‑o raită până la Haliciu, şi poate mai sus. Ş‑apoi se va şti cine e pârcălab acolo şi cine nu e, cui se cuvine adunarea vămilor şi cui nu”.

Paharnicul Ulea, stolnicul Drăgan şi jitnicerul Stavăr discută între ei, constatând declinul fizic al domnitorului, din care a rămas doar „umbra marelui Ştefan”, zice Ulea.

Ştefan vorbeşte bătrânului Hrăman despre sosirea oştenilor: „s‑auz şi‑i văz, îi văz şi‑i auz... O! cum se varsă apele în Siret, aşa vin şuvoaiele în Suceava la chemarea voievodului lor!...”.

ACTUL II

Acelaşi decor, doar că „e vară şi arborii încărcaţi cu fructe, unele coapte, altele pârguite, altele verzi”.

Scena I

Doamna Maria se află alături de câteva dintre fetele de boieri crescute la curtea domnească, alături de Ţugulea Moghilă şi de Dochia. Doamna este îngrijorată de faptul că nu a primit nici o veste de la Ştefan, aflat pe drumul de întoarcere, după ce anterior aflase că este „bine... sănătos... zdravăn... aşează ţara... întocmeşte Pocuţia... va sosi... biruitor ca totdeauna”, afirmă ea. Şi îşi manifestă o dorinţă: „Să‑l văz pe viteazul meu... să‑i fac patul... să‑l culc”.

Copilul Ţugulea, indignat, le pârăşte doamnei pe fete, care au râs de el atunci când le‑a spus că a „dat în genunchi la măria‑sa Bogdan şi la tătuca” pentru a fi luat şi el în expediţia din Pocuţia, în ciuda vârstei sale fragede, şi că a fost refuzat.

Scena II

Doamna Maria îl justifică pe Ştefan în legătură cu infidelităţile lui conjugale, ţinând cont de particularităţile vieţii de războinic şi domnitor („Ce vrei, Irino... om de război... Trei luni acasă şi nouă pretutindeni, numai acasă, nu.”).

Scena III

Mama Dochia aduce fetelor grâul fiert cerut de ele, despre care spune că l‑a „spălat în zece ape, uscat, frecat, dezghiocat”, adăugând la preparare „puţină miere şi scorţişoară”.

Scena IV

Soseşte clucerul Moghilă şi prezintă desfăşurarea bătăliei de lângă Halici, pentru Pocuţia: venind polonezii, „când să se ciocnească cu Luca Arbore, moldovenii se desfac în două şi apucară unii într‑o parte şi alţii într‑alta. Duşmanii se reped. El ... [Ştefan] face faţa dos şi dosul faţă, şi‑o ia la fugă stăpânită, ceva mai iute ca leşii... În apropierea zăvoiului se desfac în două, unii într‑o parte şi alţii într‑alta... Până să se oprească leşii, înfierbântaţi de biruinţă, s‑aruncară valurile lui Bogdan chiuind şi‑i izbiră. Luca Arbore îi ia pe la spate, iar din coaste îi fulgeră ai domnului...”. Prinsă în capcană, armata poloneză este înfrântă, „şi curse sânge până la ţurloaiele cailor”. Dar pe drumul de întoarcere, adaugă Moghilă, a căzut Voitiş, calul domnitorului, prinzând şi piciorul bolnav al stăpânului său sub el.

Scena V

Ştefan revine şi e întâmpinat de doamna Maria, căreia îi relatează, în legătură cu Bogdan: „Io, Ştefan voievod, m‑am pus la porunca lui, ca şi portarul Sucevei [Luca Arbore] ş‑a biruit tocmai cum aş fi biruit şi eu...”.

Întrebat de doamnă ce îl doare, voievodul afirmă că „nimic pe domnul Moldovei... Ce e durerea?... Şi toate pe Ştefan Muşatin, fiul lui Bogdan şi nepotul lui Alexandru cel Bun...”.

Scena VI

Paharnicul Ulea, vorbind cu stolnicul Drăgan şi jitnicerul Stavăr, în timp ce Oana asculta ascunsă, afirmă că „În curând, scaunul Moldovei e văduv”. După care adaugă: „Bietul domn! Mare a fost... că de mărimea lui nu mai sufla nici un boier...”. Iar Stolnicul Drăgan pretinde ca domnitor nou să fie Ştefăniţă, nepot al lui Ştefan.

Scena VII

Rămasă sigură, Oana se declară uimită de cele auzite, apoi Petru Rareş, care i se alătură, îi arată iubirea („Într‑una te‑am visat, Oană... Şi te‑am văzut într‑una la război...”) şi îi cere să se căsătorească cu el, dar Oana răspunde: „tu‑mi eşti ca un frate”.

Scena VIII

După plecarea Oanei şi a lui Petru Rareş intră Ştefan, însoţit de doamna Maria şi de medicul veneţian Ieronimo da Cesena. Bătrânul domnitor nu acceptă să îşi diminueze activitatea, conform sfaturilor medicului.

Scena IX

Clucerul Moghilă prezintă domnitorului procesele judecate de Bogdan, iar Ştefan constată, în legătură cu felul în care a judecat fiul său, faptul că acesta a arătat „dreptate faţă de oricine”, indiferent de starea sa socială.

Scena X

Ieşind clucerul Moghilă, intră doamna Maria şi Oana; Ştefan se mărturiseşte doamnei, în legătură cu Oana: „Partea mea a fost să sărut ce este al meu ca şi cum n‑ar fi al meu, să fur mângâierile şi mângâiere să nu am...”.

Scena XI

Rămânând numai cu Oana, Ştefan află de la aceasta despre intenţia lui Ulea, Drăgan şi Stavăr de a‑l sprijini în alegerea noului domn pe Ştefăniţă, împotriva lui Bogdan.

Scena XII

Oana pleacă şi soseşte Moghilă, căruia Ştefan îşi arată durerea de a muri „cu sufletul întreg, cu dragoste pentru toată ţara, cu tot cuprinsul ei...”.

ACTUL III

Decorul înfăţişează „Sala tronului. De jur împrejur, câte două rânduri de jeţuri în stil bisericesc. În dreapta, lângă tron, un jeţ mai înalt cu stema Moldovei. Pe pereţi se văd portretele străbunilor.”.

Scena I

Doctorul italian Ieronimo da Cesena, doctorul german Johan Klingensporn şi doctorul evreu Şmil se sfătuiesc în legătură cu tratamentul pe care îl vor aplica domnitorului şi hotărăsc să îi ardă rana de la picior cu un fier înroşit în foc.

Scena II

La cererea soţului ei, Maria, care se alăturase domnitorului şi medicilor, iese spre a‑şi schimba hainele cernite cu altele care îi amintesc acestuia de vremurile de demult.

Scena III

Întrebat de doctorul Şmil dacă acceptă tratamentul propus, Ştefan primeşte: „Ardeţi stricăciunea după acest stârv care a fost odinioară nebiruitul Ştefan! [...] Ardeţi degrab’ şi fără milă! [...] Să vedem dacă bătrâneţile mele s‑or mai aprinde de focul vostru.”.

Scena IV

După plecarea doctorilor, Rareş mărturiseşte lui Ştefan iubirea pentru Oana, dar drept răspuns este trimis la Hârlău, ca să îi comunice vestea şi mamei lui, Răreşoaia. Şi domnitorul se căieşte în faţa doamnei, care sosise între timp şi care află despre dragostea lui Rareş de la soţul ei: „Rău am făcut... I‑am crescut în neştiinţă... Va afla tot... Săracul Petru...”. Constatând apoi că „sângele Muşatinilor n‑are astâmpăr, fierbe, năvăleşte ca haiturile de la munte!...”.

Scena V

Stolnicul Drăgan şi jitnicerul Stavăr vorbesc despre domnia lui Ştefan, acuzându‑l pe domnitor pentru că a preferat să se sprijine pe răzeşi ori ţărani simpli, nu pe boieri. Totodată îşi comunică unul altuia veşti despre semne îngrijorătoare („Luna s‑a arătat c‑un cearcăn roşu; câinii au urlat; o femeie a născut un copil cu picioare de ied”, zice Stavăr).

Scena VI

Sosesc câţiva boieri, chemaţi de domnitor, care îi laudă bunătatea, vitejia, generozitatea, simţul dreptăţii, energia şi capacitatea de a îndura suferinţa fizică.

Scena VII

Clucerul Moghilă, cel trimis ca să îi cheme pe boieri, venind obosit anunţă că Ulea, solicitat de Domn, refuzase să participe la întâlnirea cu boierii, sub motivul îmbolnăvirii.

Scena VIII

După intrarea în sala tronului, Ştefan porunceşte să fie adus Ulea, pe care îl ameninţă apoi cu uciderea, dacă i se va împotrivi. Le vorbeşte boierilor despre felul cum a înţeles să conducă ţara: „cum vru Moldova aşa vrusei şi eu. Că vru ea un domn drept, şi n‑am dăspuiat pe unii ca să îmbogăţesc pe alţii... că vru ea un domn treaz, şi‑am vegheat ca să‑şi odihnească sufletul ei ostenit... că vru ea ca numele ei să‑l ştie şi să‑l amintească cu toţii, şi numele ei trecu graniţa, de la Caffa până la Roma, ca o minune a Domnului nostru Isus Cristos...”. Evocă pe cei care au luptat alături de el („Oh! pădure tânără!... Unde sunt moşii voştri? Presăraţi... la Orbic, la Chilia, la Baia, la Lipnic, la Soci, pe Teleajen, la Racova, la Războieni... Unde sunt părinţii voştri? La Cetatea‑Albă, la Cătlăbugi, la Scheia, la Cosmin, la Lenţeşti...”) şi dă sfat celor de faţă: „ţineţi minte cuvintele lui Ştefan, care v‑a fost baci până la adânci bătrâneţe... că Moldova n‑a fost a strămoşilor mei, n‑a fost a mea şi nu e a voastră, ci a urmaşilor voştri ş‑a urmaşilor urmaşilor voştri în veacul vecilor...”. Încheindu‑şi discursul, domnitorul îşi aşează fiul, pe Bogdan, pe tron şi îi pune coroana pe cap.

ACTUL IV

Evenimentele se petrec într‑„O cameră a castelului. În fund, un pat de stejar cu perdele de in. Perdelele acoperă patul. Lângă pat, o piele de urs şi două de lup.”.

Scena I

Doamna Maria şi Oana vorbesc despre Ştefan, adormit, care, spune soţia sa, în somn vorbeşte despre Ulea. Ştefan consideră că Ulea intenţionează să îl propulseze pe Ştefăniţă spre tron pentru a conduce în numele lui Ştefăniţă, care era minor şi nu putea să aibe conducerea efectivă, Ulea urmând să devină epitrop al copilului‑domn.

Scena II

Oana rămâne singură cu domnitorul şi, după ce acesta se preface că adoarme, vorbeşte despre sentimentele pe care le are faţă de el: „Îl iubesc aşa de mult... Aş vrea să fiu pielea de urs pe care calcă, veşmintele cu care se îmbracă, sabia de care nu se desparte...”. Iar Ştefan, în somnul său prefăcut, istoriseşte împrejurările dragostei dintre el şi Răreşoaia, mama Oanei, dragoste din care s‑a născut Oana; apoi, zice domnitorul, „La doi ani o iau ş‑o aduc la curte... Mărturisesc doamnei... Cum ea e bună... o creşte ş‑o îngrijeşte ca pe copilul ei...”. Auzind adevărul despre originea sa, Oana se arată tatălui ei, care şi‑a dat pe faţă pretextul vorbirii în somn, „fericită şi nefericită... Fericită de vis, nefericită că suferi aşa de mult...”.

Scena III

Intră Rareş şi îi cere Oanei să îl iubească doar „Ca p‑un frate bun” căci aflase între timp adevărul de la mama lui, Răreşoaia – şi el şi Oana sunt copiii Răreşoaiei şi ai lui Ştefan. Ştefan îi înmânează lui Rareş o scrisoare pentru a o duce „în Ţarigrad. Acolo s‑o dai în mâna marelui vizir. Şi să vesteşti tuturora – să nu uiţi pe Ştefănel al răposatului Alexandru – că ieri am pus pe Bogdan în scaunul Moldovei şi azi, 2 iulie, se strâng glasurile ţării să‑l aleagă şi mitropolitul Gheorghe să‑l ungă”. După care constată: „Mi‑a venit văleatul... O tărie mai am: să nu‑mi ascunz sfârşitul...”.

Scena IV

Soseşte pietrarul, cu desenul pentru piatra de mormânt a voievodului, care cere să fie redusă dimensiunea literelor: „N‑am vrut un lucru uimitor, ci cumpănit. Nu‑ţi dau pe mână sufletul, ci trupul.”.

Scena V

Venind soţia sa, Ştefan îi mărturiseşte că se simte „Ca doi oameni care ar ieşi din acelaşi om. Unul rănit, celălalt mândru. Mi‑e milă de cel rănit, mă duc după cel mândru...”.

Scena VI

Hatmanului Arbore şi postelnicului Toader, care se adaugă celor de faţă, Ştefan le adresează un avertisment („Luaţi seamă la Ulea, la Drăgan şi la Stavăr...”) însoţit de o poruncă referitoare la alegerea noului domn: „Vârâţi‑vă printre cei ce se adună şi spuneţi că voinţa mea e să nu curgă sângele”.

 Scena VII

Intră doctorii, cu faşe pentru fixarea capului celui ce urmează să i se ardă rana cu fierul înroşit în foc.

Scena VIII

Domnitorul refuză să fie legat în timpul operaţiei, privind spre icoana ce îl înfăţişează pe Isus Cristos – „Vedeţi?... Nici o legătură... A răbdat piroanele... A ridicat ochii‑n sus şi‑a zis «Iartă‑i pe ei, Doamne, că nu ştiu ce fac!» Şi el a răbdat pentru alţii, şi eu să nu rabd pentru mine?”. În timpul operaţiei spune Tatăl nostru apoi pretextează o istorisire, pentru a‑şi putea striga durerea: „Petru Aron... la Răuşeni... întinse cursă fratelui său, tatăl meu Bogdan... Şi când îl străpunse, Bogdan îi zise: Câine, ce‑ai făcut pe fratele tău... Şi când îşi dete sufletul strigă ... O! O! O! O!”.

Scena IX

În trecere prin cameră, paharnicul Ulea constată că bătrânul domnitor e „ca şi mort” şi se îndeamnă „la lucru”. Doctorul Şmil avertizează asupra morţii domnitorului în cazul în care acesta s‑ar mişca. Însă Ştefan aude cum cei strânşi afară pentru alegerea noului domn îl aclamă pe Ştefăniţă, după care îşi ia sabia şi iese pe câmpul din afara cetăţii, unde are loc alegerea, pentru a face „să se împlinească legea”. Doamna Maria remarcă: „A!... se duce ca un vifor... Ca un taur îndârjit în mijlocul mieilor!...”.

Scena X

 Revenit, Ştefan relatează pedepsirea celui vinovat („Pe Ulea l‑am măsurat cu privirea... Murise înainte de a‑l izbi!... Picăturile astea sunt calde... În fiecare ostaş e o fiară!”) şi îşi comentează gestul: „Se cutremura Moldova şi‑o prăpastie se deschise... Şi cu acest sfânt oţel oprii cutremurul şi umplui prăpastia!”. După care moare, ultimele cuvinte fiind „Frig... frig... [...] Mai bine... [...] Mă... voi... odihni... [...] O... o... o... Moldova...”.

Tag-uri:Apus de soare  de Barbu Stefanescu Delavrancea-rezumat,Apus de soare  de Barbu Stefanescu Delavrancea-rezumat, apus de soare personajul principal

Alte articole din aceeasi categorie

Photo

Alexandru Lapusneanul, de Costache Negruzzi - nuvelă istorică

// // // // // // Considerată prima nuvelă istorică românească, opera lui Costache Negruzzi Alexandru Lăpuşneanul apare în anul 1840, în revista „Dacia literară”, încadrându-se perfect în programul romantic ...Citeste mai mult

Photo

În Dulcele Stil Clasic, N. Stănescu

Universul liric // // // // // // Poezia În dulcele stil clasic deschide volumul din 1970, volum ce aparţine celei de-a doua etape a creţiei poetului, în care adevărata rafinare ...Citeste mai mult

Photo

Moromeţii de Marin Preda

Scriitor realist modern, M.Preda este creatorul unui roman tulburator prin sensurile lui, prin universul artistic si personajul creat // // // // // // Ca orice roman, el reprezintăo scriere amplă ...Citeste mai mult

Photo

Moara cu Noroc de I. Slavici - caracterizarea lui Ghiţă

// // // // // // „Nuvelă solidă cu subiect de roman” (G. Călinescu), opera lui I. Slavici urmăreşte cu minuţiozitate zbuciumul sufletesc al unor personaje complexe, puternic individualizate prin ...Citeste mai mult

Photo

Maitreyi de M. Eliade - Scenariul arhetipal al erosului si evoluţia cuplului

Incipitul romanului îl surprinde pe protagonist în încercarea de a-şi aminti ziua în care a întâlnit-o pe Maitreyi, neliniştit de faptul că nu poate retrăi aievea mirarea, nesiguranţa şi turburarea ...Citeste mai mult

Photo

Ion de L. Rebreanu - roman realist-interbelic

Într-o epocă ce denunţa criza romanului românesc, opera romancierului L. Rebreanu reprezintă prima contribuţie fundamentală la crearea romanului românesc modern. // // // // v            Apărut în 1920, romanul Ion este ...Citeste mai mult

Photo

Ion de L. Rebreanu, Caracterizare personaj principal

// // // // // // Liviu Rebreanu creează în opera sa Ion o galerie bogată de personaje, dominantă fiind imaginea lui Ion, „simbolul individual al ţăranului român, setos până ...Citeste mai mult

Photo

Riga Crypto și Laponia Enigel, I. Barbu

Univers liric Poemul se integrează în ciclul Uvedenrode din volumul Joc secund  şi se încadrează în cea de-a doua etapă a creaţiei lui Barbu- „baladesc şi de evocare balcanică”. Sub aspect compoziţional, ...Citeste mai mult

Photo

Eu nu strivesc corola de minuni a lumii, de Lucian Blaga -artă poetică

Specificul universului poetic blagian Deschizând volumul de debut al lui L. Blaga – Poemele luminii- , poezia Eu nu strivesc corola de minuni a lumii este una dintre cele mai cunoscute ...Citeste mai mult

Photo

Baltagul de M. Sadoveanu

Opera sadoveniană reprezintă epopeea noastră naţională, o mărturisire artistică a unui mod de a gândi şi de a simţi. Venind din folclor, din Neculce şi Creangă, Sadoveanu este un scriitor ...Citeste mai mult

Photo

Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război de Camil Petrescu, Caracterizare personaj principal

Personajul principal din romanul „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război”, Ştefan Gheorghidiu, sublocotenent într-un regiment de infanterie, trimis pentru fortificarea văii Prahovei, este concentrat de curând, ceea ce ...Citeste mai mult

Photo

Povestea lui Harap-Alb, Ion Creangă - basmul cult

Opera lui Ion Creangă s-a statornicit în literatură ca unul dintre cele mai rezistente momente ale prozei artistice româneşti durabile, tocmai pentru că a reuşit să prindă în ea sensul ...Citeste mai mult

Photo

Ion de L. Rebreanu, Caracterizare Ana

// // // // // // Tipologic, Ana întruchipează destinul femeii din  mediul rural, adânc stratificat şi stăpânit de o mentalitate pe măsură, ea reprezentând  „două braţe de lucru, o ...Citeste mai mult

Photo

ALEXANDRU LAPUSNEANUL, de Costache Negruzzi

ALEXANDRU LĂPUŞNEANUL, de Costache Negruzzi - caracterizarea personajului principal-                   Considerată prima nuvelă istorică românească, opera lui Costache Negruzzi evocă, într-un spaţiu concentrat, momente din cea de-a doua domnie a lui Alexandru ...Citeste mai mult

Photo

Cantareata cheala de Eugene Ionesco -rezumat

                                                              ...Citeste mai mult

Photo

Caprioara din vis de Vasile Voiculescu-rezumat

                                                    Un bătrân sculptor animalier mărturiseşte tovarăşilor ...Citeste mai mult

Photo

In mijlocul lupilor de Vasile Voiculescu-rezumat

                                                      // // // // // ...Citeste mai mult

Photo

Lostrita de Vasile Voiculescu - rezumat

                                                       // // // // ...Citeste mai mult

Photo

George Calinescu -Enigma Otiliei- rezumat

                                                       G. CĂLINESCU     ...Citeste mai mult

Photo

La tiganci de Mircea Eliade - rezumat

// // // // // //                                                 ...Citeste mai mult

Photo

Maitreyi de Mircea Eliade - rezumat

// // // // // //                                                 ...Citeste mai mult

Photo

Fratii Jderi de Mihail Sadoveanu - rezumat

// // // // // //                                                 ...Citeste mai mult

Photo

Creanga de aur de Mihail Sadoveanu-rezumat

 I // // // // // // E vorba de părinţii noştri de demult, iar stăruinţa bătrânului mag de odinioară e departe de a fi o simplă iluzie  August 1926. Într‑o tabără ...Citeste mai mult

Photo

Baltagul de Mihail Sadoveanu - rezumat

// // // // // // Stăpâne, stăpâne, Mai chiamă ş‑un câne… I Romanul începe cu o legendă: îndată după facerea lumii, Dumnezeu „a pus rânduială” diferitelor neamuri: ţiganilor „să cânte cu cetera”, ...Citeste mai mult

Photo

Zodia cancerului sau vremea Ducai - Vodă de Mihail Sadoveanu - rezumat

I  În care se vede cum intră în Moldova un călător dintr‑o ţară depărtată şi cum Ilie Turculeţ nu‑i  numai căpitan de steag, ci şi cititor în stele   // // // // // ...Citeste mai mult

Photo

Fantana dintre plopi de Mihai Sadoveanu - rezumat

                                                // // // // // // Naratorul ...Citeste mai mult

Photo

Mesterul Manole de Lucian Blaga - rezumat

// // // // // //  ACTUL ÎNTÂI  Scena reprezintă „Cămara de lucru a lui Manole. Multe, foarte multe lumânări aprinse – pe masă, pe blidar, în fereastră. Pe masă e ...Citeste mai mult

Photo

Concert din muzica de Bach de Hortensia-Papadat-Bengescu - rezumat

Acest roman s‑a citit pe măsură ce a fost scris şi a fost lucrat pe măsură ce s‑a citit în şedinţele literare ale cenaclului „Sburătorul” din anul 1925. I Doctorul Rim – profesor universitar ...Citeste mai mult

Photo

Craii de Curtea -Veche de Mateiu Caragiale - rezumat

                                               „Que voulez‑vous, nous sommes ici aux portes de l’Orient, ...Citeste mai mult

Photo

Padurea spanzuratilor de Liviu Rebreanu - rezumat

// // // // // //                                                 ...Citeste mai mult

Photo

Ion de Liviu Rebreanu - rezumat

// // // //                                                    GLASUL PĂMÂNTULUI  Capitolul ...Citeste mai mult

Photo

Patul lui Procust de Camil Petrescu - rezumat

   I Romanul începe cu o scrisoare a doamnei T. unul dintre personaje, adresată naratorului; acestei scrisori naratorul îi ataşează o notă de subsol, a sa, ce precizează că doamna T. „Ca ...Citeste mai mult

Photo

Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu - rezumat

// // // // // // La Piatra Craiului, în munte Naratorul, Ştefan Gheorghidiu, arată în amintirile sale scrise că „în primăvara anului 1916, ca sublocotenent proaspăt, întâia dată concentrat”, luase ...Citeste mai mult

Photo

Suflete tari de Camil Petrescu - rezumat

  ACTUL I // // // // // // Suntem „Către sfârşitul după‑amiezii, prin toamna lui 1913, în casa lui Matei Boiu‑Dorcani”, unde „E o atmosferă bătrânească, dar în acelaşi timp de ...Citeste mai mult

Photo

Jocul ielelor de Camil Petrescu - rezumat

 ACTUL I  Tabloul I   // // // // // // Scena înfăţişează direcţiunea ziarului Dreptatea sociala, de lângă parcul Oteteleşeanu, din Bucureşti, având ca elemente distinctive o panoplie de scrimă şi portretul ...Citeste mai mult

Photo

Mara de Ioan Slavici - rezumat

// // // // // //  Capitolul I Sărăcuţii mamei  Mara este, arată naratorul, o văduvă cu doi copii mici, din Radna, lângă Lipova; fostul ei soţ, Bârzovanu, „era, când a fost, ...Citeste mai mult

Photo

Pădureanca de Ioan Slavici- rezumat

I Este vreme de holeră, în câmpia bănăţeană, stăpânirea interzisese deplasarea oamenilor între localităţi, instituind măsuri de carantină, dar Busuioc, „bogătoiul” din Curtici, nu vrea să audă de acestea, trimiţându‑şi fiul, ...Citeste mai mult

Photo

Moara cu noroc-de-Ioan Slavici-rezumat

I  Soacra lui Ghiţă îşi spune părerea în legătură cu intenţia ginerelui ei de a lua în arendă cârciuma numită Mora cu noroc, de lângă Ineu, adresându‑se ginerelui şi fiicei, Ana: ...Citeste mai mult

Photo

În vreme de război de Ion Luca Caragiale -rezumat

// // // // // //  I  Autorul arată că tâlharii „foarte‑ndrăzneţi şi foarte cruzi”, care „băgaseră spaima în trei hotare” au fost prinşi. Aceştia „începuseră cu hoţie de cai; apoi, ...Citeste mai mult

Photo

O scrisoare pierdută de Ion Luca Cargiale -rezumat

   Acţiunea se petrece „În capitala unui judeţ de munte, în zilele noastre”, precizează indicaţia de regie a piesei.  ACTUL I  Decorul reprezintă „O anticameră bine mobilată. Uşă în fund cu două ferestre ...Citeste mai mult

Photo

O noapte furtunoasă de Ion Luca Caragiale-rezumat

ACTUL I  Scena reprezintă „O odaie de mahala.” cu „Mobile de lemn şi paie.” şi „în fund, rezemată de fereastră, o puşcă de gardist [membru al gărzii civice] cu spanga [baioneta] ...Citeste mai mult

Photo

Amintiri din copilarie de Ion Creanga - rezumat

I  Naratorul începe prin a evoca satul copilăriei sale, aşa cum era în timpul când el începuse a se „ridica băieţaş la casa părinţilor” săi: „Ş‑apoi Humuleştii, şi pe vremea aceea, ...Citeste mai mult

Photo

Povestea lui Harap-Alb de Ion Creanga-rezumat

// // // // // //   Verde‑Împărat trimite fratelui său, Craiul, care „era odată într‑o ţară”, o scrisoare pentru a‑i cere să‑i dea pe unul dintre cei trei fii ai ...Citeste mai mult

Photo

Moș Nichifor Coțcariul de Ion Creanga - rezumat

„Moş Nichifor Coţcariul [îşi începe povestitorul relatarea, probabil după informaţii primite de la tatăl său şi transmise acestuia de la „bătrânii, care auziseră din gura lui moş Nichifor”] nu‑i o ...Citeste mai mult

Photo

Cezara de Mihai Eminescu-rezumat

I Ieronim este „frate laic” într‑o veche mănăstire italiană, unde ocupă „o chilie pe pereţii căreia erau aruncate cu creionul fel de fel de schiţe ciudate – ici un sfânt, colo ...Citeste mai mult

Photo

Făt Frumos din lacrimă de Mihai Eminescu-rezumat

Acţiunea basmului se petrece „pe când oamenii, cum sunt ei azi, nu erau decât în germenii viitorului, pe când Dumnezeu călca încă cu picioarele sale sfinte pietroasele pustii ale pământului”. ...Citeste mai mult

Photo

Sărmanul Dionis de Mihai Eminescu -rezumat

  // // // // // // Vorbind în sine, Dionis constată că felul în care percepe lumea depinde de organele de simţ („dacă închid un ochi văd mâna mea mai ...Citeste mai mult

Photo

Despot Vodă de Vasile Alecsandri-rezumat

Legendă istorică în versuri 5 acturi şi 2 tablouri ACTUL I Tabloul I Decorul reprezintă „Culmea Carpaţilor ce desparte Bucovina de Transilvania”. Scena 1  Doi plăieşi, Jumătate şi Limbă‑Dulce, paznici ai graniţei, se află la hotar, ...Citeste mai mult

Photo

Chirița în Provinție de Vasile Alecsandri-rezumat

// // // // // // Comedie cu cântice, în 2 acte ACTUL I Decorul reprezintă „o ogradă de curte boierească la ţară.”, având în stânga locuinţa personajului principal, Chiriţa Bârzoi, în ...Citeste mai mult

Photo

Alexandru Lapusneanul de Costache Negruzzi -rezumat

// // // // // // I „Dacă voi nu mă vreţi, eu vă vreu...”  Alexandru Lăpuşneanul revine în ţară, „întovărăşit de şepte mii spahii şi de vro trei mii oaste de ...Citeste mai mult

Photo

Miron Costin

MIRON COSTIN (1633-1691) cronicar de seama si inalt dregator, poet si om de arme, filozof si diplomnat, fire plecata spre studii si prelungi lecture a fost unul dintre cei mai importanti ...Citeste mai mult

Photo

Ion Neculce, Viata lui Ion Neculce, Scrierile lui Ion Neculce

ION NECULCE (1672-1745)Cronicar moldovean, un nume rasunator in literatura romana, s-a nascut in Prigoreni, langa Targul Frumos.Ion Neculce a fost numit in 1691 in slujba de postelnic, apoi in cea ...Citeste mai mult

Photo

Noaptea, Pastel Vasile Alecsandri, demonstratie ca poezia este pastel

  Vasile Alecsandri Pastelul este o specie a genului liric, poezie descriptive care prezinta un aspect al naturii, cu univers vegetal sau fantastic, un moment calendaristic, prin intermediul caruia se exprima sentimentele ...Citeste mai mult

Photo

Caracterizare personaj principal al operei literare Miorita

// // // // // //   Caracterizarea personajului principal al operei “Miorita”  Personajul orincipal al baladei populare “Miorita” este ciobanul moldovean. El apare in toate momentele subiectului fiind caracterizat direct si ...Citeste mai mult

Photo

O scrisoare pierdută, I.L. Caragiale Caracterizarea personajelor

// // // // // //   Caracterizarea personajelor la “O scrisoare pierduta” Ioan Luca Caragiale Ca dramaturg, I.L. Caragiale nu se remarcanuma prin arta compozitiei, a structurii conflictelor, ci si prin talentul ...Citeste mai mult

Photo

Baltagul, de Mihail Sadoveanu, Caracterizarea personajelor

Caracterizarea personajelor “Baltagul”Mihail Sadoveanu Romanul “Baltagul” ramane o scriere remarcabila si prin personajele sale.Exista personaje principale, secundare si episodice. // // // // // // Vitoaria Lipan devine un tip reprezentativ dar care ...Citeste mai mult

Photo

Referat Baltagul, de Mihail Sadoveanu

“Baltagul” Mihail Sadoveanu Romanul este o specie a genului epic, in proza cu o actiune mai complicata si de mai mare intindere, decat celelalte specii epice in proza desfasurata, de regula, pe ...Citeste mai mult

Photo

Amurg de toamnă, de Lucian Blaga

Amurg de toamna De L.Blaga Date despre autor si opera:-Lucian Blaga,o presonalitate marcanta a culturii romanesti,a fost filozof,poet,prozator,dramaturg,si traducator.-ca poet propune alte modalitatii de explorare a universului,a lumi inconjuratoare.-poezia “Amurg de toamna”face ...Citeste mai mult

Photo

Mihai Eminescu,poet national al romanilor

Biografie Mihai Eminescu 1850 Mihai Eminescu se naste la Ipotesti pe data de 15 ianuarie ca si al saptelea copil al familiei Eminescu. 1858 Intre 1858 si 1860 Eminescu urmeaza scoala ...Citeste mai mult