Sunday, 17 December, 2017

Turda, Ioan Ratiu, 54/3, Tel. 0264312565 , dacicusmedia@clicknet.ro, afaceriardelene@gmail.com

Amintiri din copilarie de Ion Creanga - rezumat

I

 Naratorul începe prin a evoca satul copilăriei sale, aşa cum era în timpul când el începuse a se „ridica băieţaş la casa părinţilor” săi: „Ş‑apoi Humuleştii, şi pe vremea aceea, nu erau numai aşa, un sat de oameni fără căpătăiu, ci sat vechiu răzăşesc, întemeiat în toată puterea cuvântului: cu gospodari tot unul şi unul, cu flăcăi voinici şi fete mândre, care ştiau a învârti şi hora, dar şi suveica, de vuia satul de vatale în toate părţile; cu biserică frumoasă şi nişte preoţi şi dascali şi poporeni ca aceia, de făceau mare cinste satului lor.”. După care se prezintă pe sine cel aflat la vârsta copilăriei, de fapt pe copilul Nică, „un băiet prizărit, ruşinos şi fricos şi de umbra” lui.

După deschiderea noii şcoli din sat, se arată în continuare, preotul aduce, drept dar, un scaun, numit de părinte, Calul Balan, şi un bici, numit Sfântul Nicolai, stabilind totodată regula ca dascălul, la sfârşit de săptămână să verifice cunoştinţele elevilor şi „de fiecare greşală să‑i ardă şcolarului câte un sfânt‑Nicolai.”. Cum Smărăndiţa, fiica preotului, izbucneşte în râs auzind acestea, ea a fost prima pedepsită astfel.

În absenţa preotului şi a dascălului, copiii intră în cimitir, unde, spune autorul, „ţineam ceaslovul deschis, şi, cum erau filele cam unse, trăgeau muştele şi bondarii la dânsele, şi, când clămpăneam ceaslovul, câte zece‑douăzeci de suflete prăpădeam deodată”. Aflându‑li‑se fapta, copii sunt pedepsiţi prin aceeaşi metodă a Calului Bălan, „pentru durerile cuvioaselor muşte şi ale cuvioşilor bondari”.

Verificându‑i‑se cunoştinţele la sfârşit de săptămână, de către Nic‑a lui Costache, „băiet mai mare şi înaintat în învăţătură până la genunchiul broaştei” cu care era certat „din pricina Smărăndiţei”, lui Nică îi sunt însemnate mai multe greşeli decât făcuse. Drept care fuge de la şcoală, pentru a scăpa de „călăria lui Balan şi de blagoslovenia lui Nicolai, făcătorul de vânătăi”. Urmărit de „doi hojmălăi”, reuşeşte să scape ascunzându‑se „în ţărână, la rădăcina unui popuşoiu”. A doua zi soseşte acasă la Nică părintele Ioan care îl determină pe copil să revină la şcoală spunându‑i, printre altele: „Am o singură fată şi‑oi vede eu pe cine mi‑oi alege de ginere.”. După asemenea vorbe Nică devine cel mai sârguincios elev, încât şi părintele îl „ia la dragoste”, şi Smărăndiţa începe a‑l „fura cu ochiul”.

De Sfântul Foca, sătenii ies „la o clacă de dres drumul”, chemaţi de vornicul satului, unde participă şi elevii şcolii şi dascălul lor, bădiţa Vasile, care este acolo prins „la oaste cu arcanul”. Căci, notează autorul, „Aşa, cu amăgele, se prindeau pe vremea aceea flăcăii la oaste...”. Copiii s‑au întors plângând la casele lor, iar părintele Ioan nu a mai găsit un dascăl la fel de bun.

Mama îl acompaniază pe Nică în efortul de a învăţa („când învăţam eu la şcoală, mama învăţa cu mine acasă şi citea acum la ceaslov, la psaltire şi la Alexandria mai bine decât mine, şi se bucura grozav când vedea că mă trag la carte.”), pe când tatăl îi ironizează eforturile, spunându‑i „Logofete, brânză‑n cuiu, lapte acru‑n călămări, chiu şi vai prin buzunări!”. Mama doreşte să‑l vadă pe Nică, după cum îi preziseseră „babele care trag pe fundul sitei în 41 de bobi, toţi zodierii şi cărturăresele”, om de carte, „al doilea Cucuzel, podoaba creştinătăţii, care scotea lacrimi din orice inimă împetrită, aduna lumea de pe lume în pustiul codrilor şi veselea întreaga făptură cu viersul său.”. Adică preot. Pe când tatăl este mulţumit ca băiatul să rămână „cum era mai bine: «Nic‑a lui Ştefan a Petrei», om de treabă şi gospodar în Humuleşti.”.

Alt eveniment rememorat este contaminarea lui Nică de „cinstita holeră de la ‘48”, vindecarea venindu‑i de la „doftorii satului, moş Vasile Ţandură şi altul”, care i‑au „tras o frecătură bună cu oţet şi leuştean”.

Bunicul David Creangă din Pipirig îl duce cu sine pe Nică, spre a‑l da la şcoală în Broşteni, unde copilul stă în gazdă, împreună cu Dumitru, fiul mai mic al bunicului, elev şi el la aceeaşi şcoală, în casa Irinucăi, „o cocioabă veche de bârne, cu ferestrele cât palma, acoperită cu scânduri”. Soţul şi fiica Irinucăi, „o fată balcâză şi lălâie, de‑ţi era frică să înnoptezi cu dânsa în casă”, lucrau în pădure, la tăiat lemne „pentru nimica toată”. Într‑o zi, pe când Irinuca era plecată de acasă, cei doi urcă pe deal în spatele casei şi mişcă din loc o stâncă ce, fiind „numai înţinată”, se rostogoleşte „şi trece prin gardul şi prin tinda Irinucăi, pe la capre, şi se duce drept în Bistriţă, de clocotea apa!”. Stânca lasă „gardul şi casa femeii dărâmate la pământ”, şi „o capră ruptă în bucăţi”. Speriaţi, băieţii se reîntorc în Pipirig, unde bunica îi vindecă de „râia căprească” dobândită în Broşteni, iar când vine veste de cele întâmplate acolo, „bunicul, fără vorbă, a mulţămit pe Irinuca cu patru galbeni.”. După care Nică este trimis înapoi la părinţi.

II

 Povestitorul aminteşte casa părintească, jocurile copilăriei, pe tatăl şi pe fraţii săi, şi cu insistenţă pe mama sa care „cu adevărat că ştia să facă multe şi mari minunăţii: alunga nourii cei negri de pe deasupra satului nostru şi abătea grindina în alte părţi, înfigând toporul în pământ, afară, dinaintea uşei; închega apa numai cu două picioare de vacă, de se încrucea lumea de mirare; bătea pământul, sau păretele, sau vrun lemn, de care mă păleam la cap, la mână sau la picior, zicând «Na, Na!» şi îndată‑mi trecea durerea...”.

Într‑o zi de vară, „pe‑aproape de moşi”, Nică se furişează de‑acasă „la moş Vasile, fratele tatei cel mai mare”, care avea un pom de cireşe văratice. Ca să nu fie prins la cireşe, Nică intră în casă şi întreabă de vărul său Ion, pretextând că vrea să meargă împreună la scăldat. Cum acesta lipsea, Nică îşi ia ziua bună de la mătuşă dar, în loc să iasă din ogradă, urcă în cireş şi începe „a cărăbăni la cireşe în sân, crude, coapte, cum se găseau”. Însă tot atunci se pomeneşte cu mătuşa Mărioara „c‑o jordie în mână, la tulpina cireşului.”. Mătuşa aruncă de câteva ori cu bulgări de pământ în băiat, dar nu‑l poate ajunge; în disperare, Nică sare din pom „în nişte cânepă, care se întindea de la cireş înainte şi era crudă şi până la brâu de naltă.”. Mătuşa îl fugăreşte până dau „cânepa toată palancă la pământ” dar nu reuşeşte să‑l prindă. Într‑un târziu, băiatul sare gardul şi fuge acasă, „fiind foarte cuminte în ziua aceea”. Seara vine moş Vasile şi le spune părinţilor despre cele întâmplate, iar tatăl „i‑a tras o chelfăneală” vinovatului.

Dar, „îndată după cea cu cireşele, vine alta la rând.”. Într‑o dimineaţă mama îl trezeşte pe Nică spunându‑i că o să‑l „pupe cucul armenesc” şi că n‑o să‑i „meargă bine toată ziua”. Aşa îl speria mama cu o pupăză care îşi făcea cuib „într‑un teiu scorburos.”. Cum se scoală, mama îl şi trimite „cu demâncare în ţarină, la nişte lingurari [...] tocmiţi prăşitori.”. Ajuns în dreptul teiului, Nică urcă în copac şi prinde pupăza, dar imediat o scapă înapoi în scorbură. Nereuşind să o prindă din nou, băiatul astupă gura scorburii cu o lespede şi pleacă să ducă mâncarea la lingurari, cărora „li se lungise urechile de foame aşteptând”. La întoarcere, băiatul se abate iar pe la tei, unde prinde pupăza şi apoi o duce acasă şi o ascunde în pod. Dar a doua zi vine la mama sa mătuşa Măriuca a lui moş Andrei şi se plânge că Ion a furat pupăza. Auzind din cămară discuţia, Nică ia pupăza din pod şi fuge cu ea la târgul vitelor, pentru vânzare. Acolo „un moşneag nebun c‑o viţică de funie”, sub pretextul că vrea să o „drămăluiască”, dezleagă aţa de la picior şi‑i dă drumul. Băiatul îi cere socoteală moşului, dar aflând că se află tatăl lui în iarmaroc, pe loc i s‑a „muiet gura.”. Scăpat cu greu de moş şi ajuns acasă, Nică află de la fraţii săi că părinţii sunt plecaţi în târg şi „că‑i poznă cu mătuşa lui moş Andrei: a sculat mai tot satul în picioare din pricina pupăzei din teiu”. Dar imediat se aude pupăza cântând şi Zahei, fratele lui Nică, s‑a dus în târg să le spună vestea cea bună părinţilor. A doua zi mama a invitat‑o la masă pe mătuşa Măriuca; după ce a mâncat cu multă poftă, Nică se duce la scăldat. Unde rămâne până seara, spunând apoi mamei că a păscut vitele familiei, scăpate din ţarc de văcar.

„Într‑o zi, pe‑aproape de Sânt‑Ilie”, mama, având mai mult de lucru acasă, îl roagă pe Nică să rămână cu ea, ca s‑o ajute. Dar tocmai în acea zi „era un senin pe ceriu şi aşa de frumos şi de cald afară, că‑ţi venea să te scalzi pe uscat.” Aşa că Ionică lasă totul şi fuge la baltă. După ce l‑a tot strigat, mama lasă şi ea lucrul şi vine în urma băiatului. Îl găseşte la scăldat „cu pielea goală”, îi ia hainele de pe mal şi se duce acasă. Fetele care erau „la ghilit” şi care au văzut scena râd pe seama lui Nică. El, ruşinat şi înfuriat, a pornit spre casă, dar în sat nu merge pe drumuri, ci prin grădinile oamenilor. Ajuns acasă, îşi roagă mama să‑l ierte şi să‑i dea ceva de mâncare, după care n‑a ieşit din cuvântul mamei „nici cu fapta, nici cu vorba”, o vreme.

III

Autorul face o prezentare a satelor din preajma Humuleştilor, dintre care „satele Boiştea şi Ghindăuanii, care înjugă numai boi ungureşti la carăle lor; unde plugurile rămân singurele pe brazdă în ţarină, cu săptămânile, prisăcile fără prisăcar, holdele fără jitar, şi nime nu se atinge de ele; iar oamenii din aceste sate nu ştiu ce‑i judecata.”. Şi a locurilor istorice de lângă Humuleşti, printre ele Cetatea Neamţului, „îngrădită cu pustiu, acoperită cu fulger”, sau mănăstirile bucovinene, către care trecând au străbătut Humuleştiul „Câţi domni şi mitropoliţi s‑au rânduit la scaunul Moldovei”.

Apoi aminteşte deschiderea, în 1852, a şcolii domneşti din Târgul‑Neamţului, unde ajunge şi el, „cel mai bun de hârjoană şi slăvit de leneş”. Aici stă puţin timp, căci rămăsese „fără tovarăşi de ispravă”, deoarece colegul său, Nică Oşlobanu se mută – în urma unui conflict dintre profesorul preot Isaia Duhu şi tatăl său, preotul Oşlobanu, la şcoala de catiheţi din Fălticeni – urmat de „Ion Mogorogea, Gâtlan, Trăsnea şi alţi cunoscuţi”.

La şcoala din Fălticeni, Nică este admis după ce „două merţe de orz şi două de ovăz a dat tata cui se cuvine”. Şi se aşează în gazdă la Pavel ciubotarul, împreună cu ceilalţi tovarăşi ai săi de la şcoala domnească din Târgu‑Neamţului şi cu „Bodrângă, un moşneag fără capătăiu, însă de tot hazul”, care ştia să cânte din fluier şi să spună o mulţime de poveşti.

Catiheţii se gospodăresc din alimentele duse de acasă, iar lemne cumpără pe rând. Atunci când Nică Oşlobanu merge în târg după lemne, „umflă‑n spate” un car de lemne, după ce spune ţăranului care le vindea că acolo nu ar fi decât „un braţ”, şi că le poate duce pe toate în spate, iar ţăranul îi răspunde că i le dă gratuit, dacă le poate duce astfel.

Din tot ce se învăţa la şcoală, cel mai dificil li se părea studiul gramaticii, ale cărei reguli trebuiau învăţate pe de rost, încât „Unia dondăneau ca nebunii, pănă‑i apuca ameţeală; alţii o duceau numai într‑un muget, cetind pănă le perea vederea; la unia le umblau buzele parcă erau cuprinşi de pedepsie”. Iar Trăsnea învaţă „iată cum: «Ce este gramatica română, este... ce este, este... este arata... nu arata, artea... artea... ce... ce... ce ne învaţă... învaţă...»”.

Într‑o seară au mers, împreună cu moş Bodrângă, „într‑o cinstită crâşmă, la fata vornicului de la Rădăşeni, unde mai multă lume se aduna de dragostea crâşmăriţei”. În odaia în care au stat la masă se găseau fasole, mere domneşti, pere, sămânţă de cânepă, mazăre şi bob, bostani turceşti şi alte bunătăţi. După ce mănâncă, beau, dansează şi mulţumesc crâşmăriţei „câte c‑o sărutare plină de foc”, băieţii merg la gazdă. Fiecare aduce câte ceva de la crâşmă: mere, pere, fasole, un bostan, sămânţă de cânepă... Doar Ioan Mogorogea şi Zaharia Simionescu nu aduc nimic.

Fiindcă pe Oşlobanu aveau „ciudă mai mare”, băieţii hotărăsc să scape de el (căci era şi cel mai mâncăcios) şi noaptea îi pun „poştă la talpe” („Câteva pături de hârtie, lipite una peste alta cu său de lumânare topit la foc, puse încet la talpe, când doarme omul mai greu, şi aprinse cu un chibrit”) încât acesta pleacă acasă. Peste câteva zile acelaşi lucru i se întâmplă şi lui Nic‑a lui Constantin a Cosmei. În schimb Trăsnea, după ce a răbdat câtva timp „poştele”, îşi schimbă gazda, dar nu abandonează şcoala. Pentru a fi sigur că nu i se vor pune şi lui „poşte”, Mogorogea dormea cu picioarele în mânecile „contăşului”, legate.

„Aproape de Crăciun, Pavel făcu o pereche de ciubote de iuft” lui Mogorogea. La un joc, pentru că Mogorogea, „fudulindu‑se cu ciubotele cele nouă, juca numai lângă fata vornicului”, Zaharia hotărăşte să‑i distrugă ciubotele. Văzându‑şi peste câteva zile încălţămintea ruptă, Mogorogea îl acuză pe Pavel. Între ei se iscă o ceartă şi Nică şi Zaharia reuşesc cu greu să‑i despartă.

Tatăl lui Mogorogea îi aduce acestuia „trei purcei grijiţi gata.”; colegii flăcăului îi propun să frigă un purcel, dar sunt refuzaţi. Ca să se răzbune, ei îi taie, pe când dormea, cusătura de la mânecă „în dreptul unei talpe” şi îi pun chibrituri aprinse. Trezit din somn de durere, Mogorogea îl crede vinovat pe Pavel şi îi pune un cărbune încins pe piept. Pavel, care dormea dus, se trezeşte cu „răcnit”, iar „odată cu răcnitul” izbeşte cu picioarele în sobă şi o dărâmă. Între Pavel şi Ioan „se încinge o bătaie crâncenă”, la care se adună vecinii să‑i despartă. În agitaţia generală dispar cei trei purcei.

După cele întâmplate, grupul se mută la altă gazdă, împreună cu moş Bodrângă, după care se află despre desfiinţarea şcolii şi transferarea celor mai tineri la Socola.

IV

 Este reamintită opoziţia lui Nică faţă de plecarea, la dorinţa mamei, către Socola: „Cum nu se dă ursul din bârlog, ţăranul de la munte, strămutat la câmp, şi pruncul, dezlipit de la sânul mamei sale, aşa nu mă dam eu dus din Humuleşti”. Căci Iaşul, unde se află seminarul de la Socola, este prea departe, pentru a reveni „la clăci în Humuleşti, pe unde ştiam noi, ţinând‑o tot o fugă, ca telegarii.”. În disperare, băiatul se gândeşte să intre „la călugărie”, în vreun schit, de unde ar putea merge uşor, cu „plosca de rachiu la şold, icrişoare moi cât se poate de multe”, la măicuţele de la Secu şi Agapia, şi îşi propune să o anunţe pe mama despre această hotărâre. Dar nu a mai reuşit să facă acest lucru, căci în momentul când se hotărăşte, „iaca şi soarele răsare, vestind o zi frumoasă”, iar Luca Moşneagu, cărăuşul satului, anunţă că e gata de pornire.

Fiind zi de sărbătoare – „Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul” – Nică, împreună cu Zaharia, colegul său şi tovarăşul de drum, văd cu regretul în suflet cum „fetele şi flăcăii, gătiţi frumos, [...] foiau prin sat în toate părţile”. Din vârful dealului Paşcanilor băieţii mai aruncă „câte‑o căutătură jalnică spre munţii Neamţului”, despărţindu‑se de locurile dragi. Noaptea poposesc „la Blăgeşti, peste Siretiu, [...] pe prispa unui rotariu”, sufocându‑se de mulţimea de ţânţari ce‑i atacă. Fără să aştepte dimineaţa, cei trei îşi iau rămas bun de la gazdă şi pleacă mai departe.

Intrând în Iaşi, trecătorii îl ironizează pe căruţaş („– Moşule, ie sama de ţine bine telegarii ceia, să nu ieie vânt; că Iaşul ista‑i mare şi, Doamne fereşte, să nu faci vro primejdie!...”), după care călătorii ajung la destinaţie, alături de „o mulţime de dăscălime adunată de pe la catiheţi, din toate judeţele Moldovei: unia mai tineri, iar cei mai mulţi cu nişte târsoage de barbe cât badanalele de mari, şezând pe iarbă, împreună cu părinţii lor, şi preuţi şi mireni, şi mărturisindu‑şi unul altuia păcatele!”.


Tag-uri:Amintiri din copilarie  de Ion Creanga - rezumat,Amintiri din copilarie  de Ion Creanga - rezumat,

Alte articole din aceeasi categorie

Photo

Alexandru Lapusneanul, de Costache Negruzzi - nuvelă istorică

Considerată prima nuvelă istorică românească, opera lui Costache Negruzzi Alexandru Lăpuşneanul apare în anul 1840, în revista „Dacia literară”, încadrându-se perfect în programul romantic al acesteia, prin valorificarea unor fapte ...Citeste mai mult

Photo

În Dulcele Stil Clasic, N. Stănescu

Universul liric Poezia În dulcele stil clasic deschide volumul din 1970, volum ce aparţine celei de-a doua etape a creţiei poetului, în care adevărata rafinare a expresiei pare a fi un ...Citeste mai mult

Photo

Moromeţii de Marin Preda

Scriitor realist modern, M.Preda este creatorul unui roman tulburator prin sensurile lui, prin universul artistic si personajul creat Ca orice roman, el reprezintăo scriere amplă in proză, acţiunea desfăşurându-se pe mai ...Citeste mai mult

Photo

Moara cu Noroc de I. Slavici - caracterizarea lui Ghiţă

„Nuvelă solidă cu subiect de roman” (G. Călinescu), opera lui I. Slavici urmăreşte cu minuţiozitate zbuciumul sufletesc al unor personaje complexe, puternic individualizate prin trăiri, gânduri, reacţii sau limbaj.             Ghiţă ...Citeste mai mult

Photo

Maitreyi de M. Eliade - Scenariul arhetipal al erosului si evoluţia cuplului

Incipitul romanului îl surprinde pe protagonist în încercarea de a-şi aminti ziua în care a întâlnit-o pe Maitreyi, neliniştit de faptul că nu poate retrăi aievea mirarea, nesiguranţa şi turburarea ...Citeste mai mult

Photo

Ion de L. Rebreanu - roman realist-interbelic

Într-o epocă ce denunţa criza romanului românesc, opera romancierului L. Rebreanu reprezintă prima contribuţie fundamentală la crearea romanului românesc modern.             Apărut în 1920, romanul Ion este rezultatul unei stăruitoare experienţe ...Citeste mai mult

Photo

Ion de L. Rebreanu, Caracterizare personaj principal

Liviu Rebreanu creează în opera sa Ion o galerie bogată de personaje, dominantă fiind imaginea lui Ion, „simbolul individual al ţăranului român, setos până la patimă de pământurile lui.”       Realizat ...Citeste mai mult

Photo

Riga Crypto și Laponia Enigel, I. Barbu

Univers liric Poemul se integrează în ciclul Uvedenrode din volumul Joc secund  şi se încadrează în cea de-a doua etapă a creaţiei lui Barbu- „baladesc şi de evocare balcanică”. Sub aspect compoziţional, ...Citeste mai mult

Photo

Eu nu strivesc corola de minuni a lumii, de Lucian Blaga -artă poetică

Specificul universului poetic blagian Deschizând volumul de debut al lui L. Blaga – Poemele luminii- , poezia Eu nu strivesc corola de minuni a lumii este una dintre cele mai cunoscute ...Citeste mai mult

Photo

Baltagul de M. Sadoveanu

Opera sadoveniană reprezintă epopeea noastră naţională, o mărturisire artistică a unui mod de a gândi şi de a simţi. Venind din folclor, din Neculce şi Creangă, Sadoveanu este un scriitor ...Citeste mai mult

Photo

Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război de Camil Petrescu, Caracterizare personaj principal

Personajul principal din romanul „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război”, Ştefan Gheorghidiu, sublocotenent într-un regiment de infanterie, trimis pentru fortificarea văii Prahovei, este concentrat de curând, ceea ce ...Citeste mai mult

Photo

Povestea lui Harap-Alb, Ion Creangă - basmul cult

Opera lui Ion Creangă s-a statornicit în literatură ca unul dintre cele mai rezistente momente ale prozei artistice româneşti durabile, tocmai pentru că a reuşit să prindă în ea sensul ...Citeste mai mult

Photo

Ion de L. Rebreanu, Caracterizare Ana

Tipologic, Ana întruchipează destinul femeii din  mediul rural, adânc stratificat şi stăpânit de o mentalitate pe măsură, ea reprezentând  „două braţe de lucru, o zestre şi o producătoare de copii.” ...Citeste mai mult

Photo

ALEXANDRU LAPUSNEANUL, de Costache Negruzzi

ALEXANDRU LĂPUŞNEANUL, de Costache Negruzzi - caracterizarea personajului principal-                   Considerată prima nuvelă istorică românească, opera lui Costache Negruzzi evocă, într-un spaţiu concentrat, momente din cea de-a doua domnie a lui Alexandru ...Citeste mai mult

Photo

Cantareata cheala de Eugene Ionesco -rezumat

                                                              ...Citeste mai mult

Photo

Caprioara din vis de Vasile Voiculescu-rezumat

                                                    Un bătrân sculptor animalier mărturiseşte tovarăşilor ...Citeste mai mult

Photo

In mijlocul lupilor de Vasile Voiculescu-rezumat

                                                     Naratorul, fost „judecător de pace ...Citeste mai mult

Photo

Lostrita de Vasile Voiculescu - rezumat

                                                       Naratorul consideră că „Nicăieri ...Citeste mai mult

Photo

George Calinescu -Enigma Otiliei- rezumat

                                                       G. CĂLINESCU     ...Citeste mai mult

Photo

La tiganci de Mircea Eliade - rezumat

                                                    Domnul Gavrilescu, profesor de pian ...Citeste mai mult

Photo

Maitreyi de Mircea Eliade - rezumat

                                                   I  Allan, naratorul, care preia date din ...Citeste mai mult

Photo

Fratii Jderi de Mihail Sadoveanu - rezumat

                                                               ...Citeste mai mult

Photo

Creanga de aur de Mihail Sadoveanu-rezumat

 I E vorba de părinţii noştri de demult, iar stăruinţa bătrânului mag de odinioară e departe de a fi o simplă iluzie  August 1926. Într‑o tabără de cercetări geologice de lângă munţii ...Citeste mai mult

Photo

Baltagul de Mihail Sadoveanu - rezumat

Stăpâne, stăpâne, Mai chiamă ş‑un câne… I Romanul începe cu o legendă: îndată după facerea lumii, Dumnezeu „a pus rânduială” diferitelor neamuri: ţiganilor „să cânte cu cetera”, nemţilor le‑a „dat şurubul” etc. Moldovenii ...Citeste mai mult

Photo

Zodia cancerului sau vremea Ducai - Vodă de Mihail Sadoveanu - rezumat

I  În care se vede cum intră în Moldova un călător dintr‑o ţară depărtată şi cum Ilie Turculeţ nu‑i  numai căpitan de steag, ci şi cititor în stele  „Era la sfârşitul lunii septembrie, ...Citeste mai mult

Photo

Fantana dintre plopi de Mihai Sadoveanu - rezumat

                                                Naratorul relatează sosirea unui drumeţ, la locul ...Citeste mai mult

Photo

Mesterul Manole de Lucian Blaga - rezumat

 ACTUL ÎNTÂI  Scena reprezintă „Cămara de lucru a lui Manole. Multe, foarte multe lumânări aprinse – pe masă, pe blidar, în fereastră. Pe masă e un chip mic de lemn al ...Citeste mai mult

Photo

Concert din muzica de Bach de Hortensia-Papadat-Bengescu - rezumat

Acest roman s‑a citit pe măsură ce a fost scris şi a fost lucrat pe măsură ce s‑a citit în şedinţele literare ale cenaclului „Sburătorul” din anul 1925. I Doctorul Rim – profesor universitar ...Citeste mai mult

Photo

Craii de Curtea -Veche de Mateiu Caragiale - rezumat

                                               „Que voulez‑vous, nous sommes ici aux portes de l’Orient, ...Citeste mai mult

Photo

Padurea spanzuratilor de Liviu Rebreanu - rezumat

                                                  În amintirea fratelui meu, Emil, executat ...Citeste mai mult

Photo

Ion de Liviu Rebreanu - rezumat

                                                   GLASUL PĂMÂNTULUI  Capitolul 1 Romanul debutează prin descrierea ...Citeste mai mult

Photo

Patul lui Procust de Camil Petrescu - rezumat

   I Romanul începe cu o scrisoare a doamnei T. unul dintre personaje, adresată naratorului; acestei scrisori naratorul îi ataşează o notă de subsol, a sa, ce precizează că doamna T. „Ca ...Citeste mai mult

Photo

Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu - rezumat

La Piatra Craiului, în munte Naratorul, Ştefan Gheorghidiu, arată în amintirile sale scrise că „în primăvara anului 1916, ca sublocotenent proaspăt, întâia dată concentrat”, luase parte la fortificarea văii Prahovei (o ...Citeste mai mult

Photo

Suflete tari de Camil Petrescu - rezumat

  ACTUL I Suntem „Către sfârşitul după‑amiezii, prin toamna lui 1913, în casa lui Matei Boiu‑Dorcani”, unde „E o atmosferă bătrânească, dar în acelaşi timp de linii simple, armonioase, de împăcare cuminte.”. ...Citeste mai mult

Photo

Jocul ielelor de Camil Petrescu - rezumat

 ACTUL I  Tabloul I  Scena înfăţişează direcţiunea ziarului Dreptatea sociala, de lângă parcul Oteteleşeanu, din Bucureşti, având ca elemente distinctive o panoplie de scrimă şi portretul fotografic al unui „bărbat ca de ...Citeste mai mult

Photo

Apus de soare de Barbu Stefanescu Delavrancea-rezumat

ACTUL I Scena I Decorul reprezintă „o aripă a castelului din Suceava, cu ferestre cu gratii de fer, sfârşindu‑se cu o terasă pusă pe tălpi de peatră”. Se vede „ograda domnească, cu ...Citeste mai mult

Photo

Mara de Ioan Slavici - rezumat

 Capitolul I Sărăcuţii mamei  Mara este, arată naratorul, o văduvă cu doi copii mici, din Radna, lângă Lipova; fostul ei soţ, Bârzovanu, „era, când a fost, mai mult cârpaci decât cizmar şi ...Citeste mai mult

Photo

Pădureanca de Ioan Slavici- rezumat

I Este vreme de holeră, în câmpia bănăţeană, stăpânirea interzisese deplasarea oamenilor între localităţi, instituind măsuri de carantină, dar Busuioc, „bogătoiul” din Curtici, nu vrea să audă de acestea, trimiţându‑şi fiul, ...Citeste mai mult

Photo

Moara cu noroc-de-Ioan Slavici-rezumat

I  Soacra lui Ghiţă îşi spune părerea în legătură cu intenţia ginerelui ei de a lua în arendă cârciuma numită Mora cu noroc, de lângă Ineu, adresându‑se ginerelui şi fiicei, Ana: ...Citeste mai mult

Photo

În vreme de război de Ion Luca Caragiale -rezumat

 I  Autorul arată că tâlharii „foarte‑ndrăzneţi şi foarte cruzi”, care „băgaseră spaima în trei hotare” au fost prinşi. Aceştia „începuseră cu hoţie de cai; apoi, o călcare două, cu cazne; pe ...Citeste mai mult

Photo

O scrisoare pierdută de Ion Luca Cargiale -rezumat

   Acţiunea se petrece „În capitala unui judeţ de munte, în zilele noastre”, precizează indicaţia de regie a piesei.  ACTUL I  Decorul reprezintă „O anticameră bine mobilată. Uşă în fund cu două ferestre ...Citeste mai mult

Photo

O noapte furtunoasă de Ion Luca Caragiale-rezumat

ACTUL I  Scena reprezintă „O odaie de mahala.” cu „Mobile de lemn şi paie.” şi „în fund, rezemată de fereastră, o puşcă de gardist [membru al gărzii civice] cu spanga [baioneta] ...Citeste mai mult

Photo

Povestea lui Harap-Alb de Ion Creanga-rezumat

  Verde‑Împărat trimite fratelui său, Craiul, care „era odată într‑o ţară”, o scrisoare pentru a‑i cere să‑i dea pe unul dintre cei trei fii ai lui spre a‑i fi urmaş la ...Citeste mai mult

Photo

Moș Nichifor Coțcariul de Ion Creanga - rezumat

„Moş Nichifor Coţcariul [îşi începe povestitorul relatarea, probabil după informaţii primite de la tatăl său şi transmise acestuia de la „bătrânii, care auziseră din gura lui moş Nichifor”] nu‑i o ...Citeste mai mult

Photo

Cezara de Mihai Eminescu-rezumat

I Ieronim este „frate laic” într‑o veche mănăstire italiană, unde ocupă „o chilie pe pereţii căreia erau aruncate cu creionul fel de fel de schiţe ciudate – ici un sfânt, colo ...Citeste mai mult

Photo

Făt Frumos din lacrimă de Mihai Eminescu-rezumat

Acţiunea basmului se petrece „pe când oamenii, cum sunt ei azi, nu erau decât în germenii viitorului, pe când Dumnezeu călca încă cu picioarele sale sfinte pietroasele pustii ale pământului”. ...Citeste mai mult

Photo

Sărmanul Dionis de Mihai Eminescu -rezumat

  Vorbind în sine, Dionis constată că felul în care percepe lumea depinde de organele de simţ („dacă închid un ochi văd mâna mea mai mică decât cu amândoi. De aş ...Citeste mai mult

Photo

Despot Vodă de Vasile Alecsandri-rezumat

Legendă istorică în versuri 5 acturi şi 2 tablouri ACTUL I Tabloul I Decorul reprezintă „Culmea Carpaţilor ce desparte Bucovina de Transilvania”. Scena 1  Doi plăieşi, Jumătate şi Limbă‑Dulce, paznici ai graniţei, se află la hotar, ...Citeste mai mult

Photo

Chirița în Provinție de Vasile Alecsandri-rezumat

Comedie cu cântice, în 2 acte ACTUL I Decorul reprezintă „o ogradă de curte boierească la ţară.”, având în stânga locuinţa personajului principal, Chiriţa Bârzoi, în dreapta „o canape de iarbă” (pentru ...Citeste mai mult

Photo

Alexandru Lapusneanul de Costache Negruzzi -rezumat

I „Dacă voi nu mă vreţi, eu vă vreu...”  Alexandru Lăpuşneanul revine în ţară, „întovărăşit de şepte mii spahii şi de vro trei mii oaste de strânsură”, pentru a lua scaunul domniei ...Citeste mai mult

Photo

Miron Costin

MIRON COSTIN (1633-1691) cronicar de seama si inalt dregator, poet si om de arme, filozof si diplomnat, fire plecata spre studii si prelungi lecture a fost unul dintre cei mai importanti ...Citeste mai mult

Photo

Ion Neculce, Viata lui Ion Neculce, Scrierile lui Ion Neculce

ION NECULCE (1672-1745)Cronicar moldovean, un nume rasunator in literatura romana, s-a nascut in Prigoreni, langa Targul Frumos.Ion Neculce a fost numit in 1691 in slujba de postelnic, apoi in cea ...Citeste mai mult

Photo

Noaptea, Pastel Vasile Alecsandri, demonstratie ca poezia este pastel

  Vasile Alecsandri Pastelul este o specie a genului liric, poezie descriptive care prezinta un aspect al naturii, cu univers vegetal sau fantastic, un moment calendaristic, prin intermediul caruia se exprima sentimentele ...Citeste mai mult

Photo

Caracterizare personaj principal al operei literare Miorita

  Caracterizarea personajului principal al operei “Miorita”  Personajul orincipal al baladei populare “Miorita” este ciobanul moldovean. El apare in toate momentele subiectului fiind caracterizat direct si indirect.Frumustea fizica a ciobanului rezulta din ...Citeste mai mult

Photo

O scrisoare pierdută, I.L. Caragiale Caracterizarea personajelor

  Caracterizarea personajelor la “O scrisoare pierduta” Ioan Luca Caragiale Ca dramaturg, I.L. Caragiale nu se remarcanuma prin arta compozitiei, a structurii conflictelor, ci si prin talentul exceptional in ceea ce priveste realizarea ...Citeste mai mult

Photo

Baltagul, de Mihail Sadoveanu, Caracterizarea personajelor

Caracterizarea personajelor “Baltagul”Mihail Sadoveanu Romanul “Baltagul” ramane o scriere remarcabila si prin personajele sale.Exista personaje principale, secundare si episodice.Vitoaria Lipan devine un tip reprezentativ dar care se individualizeaza prin unele trasaturi specifice; ...Citeste mai mult

Photo

Referat Baltagul, de Mihail Sadoveanu

“Baltagul” Mihail Sadoveanu Romanul este o specie a genului epic, in proza cu o actiune mai complicata si de mai mare intindere, decat celelalte specii epice in proza desfasurata, de regula, pe ...Citeste mai mult

Photo

Amurg de toamnă, de Lucian Blaga

Amurg de toamna De L.Blaga Date despre autor si opera:-Lucian Blaga,o presonalitate marcanta a culturii romanesti,a fost filozof,poet,prozator,dramaturg,si traducator.-ca poet propune alte modalitatii de explorare a universului,a lumi inconjuratoare.-poezia “Amurg de toamna”face ...Citeste mai mult

Photo

Mihai Eminescu,poet national al romanilor

Biografie Mihai Eminescu 1850 Mihai Eminescu se naste la Ipotesti pe data de 15 ianuarie ca si al saptelea copil al familiei Eminescu. 1858 Intre 1858 si 1860 Eminescu urmeaza scoala ...Citeste mai mult