Thursday, 09 April, 2020

Turda, Ioan Ratiu, 54/3, Tel. 0264312565 , dacicusmedia@gmail.com, afaceriardelene@gmail.com

Alexandru Lapusneanul, de Costache Negruzzi - nuvelă istorică

Considerată prima nuvelă istorică românească, opera lui Costache Negruzzi Alexandru Lăpuşneanul apare în anul 1840, în revista „Dacia literară”, încadrându-se perfect în programul romantic al acesteia, prin valorificarea unor fapte istorice şi prin crearea de tipuri vii, puternice, sfâşiate lăuntric de manifestări adesea contradictorii.

            Ea respectă toate exigenţele speciei literare pe care o reprezintă – nuvela. Structura este riguroasă, conflictul puternic, se urmăreşte un singur fir epic, personajul fiind unul complex, bine individualizat, iar stilul sobru, concis, obiectiv.

            Ca nuvelă de tip istoric, opera lui Negruzzi evocă momente din cea de-a doua domnie a lui Alexandru Lăpuşneanul (1564-1569), completând realitatea, sursa documentară din cronici, cu ficţiunea. Sursele de inspiraţie sunt cronica lui Grigore Ureche, Letopiseţul Ţării Moldovei, dar şi cronica lui Miron Costin, de unde autorul prelucrează scena de răzvrătire a maselor populare din timpul lui Alexandru-Iliaş Vodă. Negruzzi modifică adesea cursul istoric al evenimentelor, introducând unele scene fictive. Potrivit cronicilor, Tomşa, Moţoc şi Spancioc ar fi pribegit la venirea lui Lăpuşneanul, în Polonia, unde şi-au găsit moartea prin uneltirile domnitorului. Astfel, secvenţa finală, care surprinde finalul tragic al lui Lăpuşneanu, mort prin otrăvire, sub ochii duşmanilor săi, este una inventată, la fel ca episodul dialogului dintre domnitor şi Ruxanda.

            Compoziţia nuvelei este riguroasă şi coerentă, episoadele grupându-se în patru capitole, fiecare având câte un moto care rezumă şi subiectul. Această dispunere a secvenţelor narative, prezenţa dialogului în text precum şi sporirea gradată a tensiunii într-un adevărat crescendo dramatic, apropie nuvela de piesa de teatru.

            Momentele subiectului se organizează clasic, urmărind regulile echilibrului şi ale simetriei compoziţionale.

            Expoziţiunea îl surprinde pe Alexandru Lăpuşneanul revenit pentru a doua oară în Moldova, de astă dată cu ajutor străin, pentru a-şi recupera tronul.

            Primul moto – Dacă voi nu mă vreţi, eu vă vreu…- reprezintă cuvintele adresate de domnitor soliei boiereşti care îl întâmpină la graniţă, solie formată din vornicul Moţoc, postelnicul Veveriţă, spătarul Spancioc şi Stroici, moment ce constituie intriga nuvelei. Tot acum se conturează şi liniile conflictului de natură politică – între boieri şi domnitor-, care va cunoaşte o evoluţie dramatică, dezvăluind ambiţia fără de margini a lui Lăpuşneanu de a-şi recupera tronul.

            Desfăşurarea acţiunii acumulează gradat fapte semnificative, momente tensionate. Domnitorul începe şirul răzbunărilor, trezind ura celor din jur. Al doilea moto- Ai să dai samă, Doamnă- e ameninţarea rostită de văduva unui boier ucis, care îi cere Ruxandei să intervină pe lângă soţul ei pentru a-l face să înceteze omorurile.

            Al treilea capitol reprezintă punctul culminant al nuvelei, „veritabil act de tragedie shakespeariană”, specific unei drame romantice unde „pasiunile violente şi ura explodau în scene de un spectaculos macabru”. ( George Călinescu) Capitolul conţine trei momente cheie: discursul rostit de domnitor la slujba de la Mitropolie, prin care invită boierii la ospăţul de la curte, masacrul de la palat şi construirea unei piramide din cele patruzeci şi şapte de capete ale boierilor ucişi. Starea tensionată este prelungită în secvenţa care îi surprinde pe ţărani şi târgoveţi adunaţi la palat pentru a li se face dreptate. Al treilea capitol- Capul lui Moţoc vrem!- devine astfel răspunsul mulţimii apăsate de sărăcie şi de biruri. Dialogul domnitorului cu Moţoc accentuează dramatismul scenei, punând în opoziţie luciditatea, cruzimea, cinismul lui Lăpuşneanu cu umilinţa şi laşitatea boierului. E momentul în care Moţoc este predat mulţimii, fără ca sabia domnitorului să se fi mânjit de sângele lui.

            Deznodământul prezintă moartea ui Lăpuşneanu, otrăvit de Spancioc şi Stroici, cu complicitatea doamnei Ruxanda şi acordul tacit al mitropolitului Teofan. Într-un moment de slăbiciune, „în delirul frigurilor”, eroul îi cere mitropolitului să-l călugărească. Ultimul moto- De mă voi scula, pre mulţi am să popesc şi eu- sunt cuvintele celui care, trezit călugăr, îi ameninţă pe cei din jur cu moartea. Finalul este unul dramatic, construit în manieră romantică. Lăpuşneanul „se zvârcolea în spasmele agoniei”; „spume făcea la gură, dinţii îi scrâşneau şi ochii săi sângeraţi se holbaseră”, până când „îşi dete duhul în mâinile călăilor săi.”

            Pe lângă discursul narativ dens, concentrat, intriga puternică, conflictul susţinut, compoziţia riguroasă, concisă – fără digresiuni sau planuri paralele- , nuvela se remarcă şi prin focalizarea atenţiei asupra personajului principal. Alexandru Lăpuşneanul este protagonistul nuvelei lui Negruzzi, erou romantic, personaj excepţional surprins în situaţii deosebite. Caracterul său se dezvăluie de-a lungul acţiunii, fiind construit în antiteză cu celelalte personaje. Complexitatea acestuia e dată de surprinderea elementelor de psihologie, redarea gândurilor, a trăirilor sufleteşti, urmărite cu minuţiozitate.

            El reprezintă tipul domnitorului autoritar, despotic, cu o voinţă puternică şi o ambiţie fără margini, trăsături de caracter evidente chiar de la început, din secvenţa întâlnirii cu solia boierească. Vorbele aspre, tonul autoritar regăsit în replica devenită moto – Dacă voi nu mă vreţi, eu vă vreu (…) şi dacă voi nu mă  iubiţi, eu vă iubesc pre voi…surprind hotărârea şi stăpânirea de sine a celui care vrea să-şi recapete tronul. El urmăreşte doar răzbunarea trădării suferite, fapt ce justifică într-o oarecare măsură cruzimea actelor sale şi modul tiranic de a conduce ţara. Cunoscând firea oamenilor, bun psiholog, Lăpuşneanul se foloseşte de Moţoc, de care ştie când să scape. Ipocrizia, arta disimulării sunt evidente în discursul din biserică, când reuşeşte să-şi ascundă planurile de răzbunare, cu multă inteligenţă. Naratorul surprinde acum gesturile şi chiar mimica personajului, aceste observaţii fine dezvăluind esenţa morală şi psihologică a personajului. „Împotriva obiceiului său, Lăpuşneanu, în ziua aceea, era îmbrăcat cu toată pompa domnească.” „Foarte galben”, „sângele într-însul începu a fierbe”, moment ce pregăteşte masacrul de la curte. Stăpân pe sine şi pe discurs, eroul dovedeşte tact, luciditate, un echilibru interior desăvârşit.

            Scena uciderii boierilor completează portretul cu sângele rece, dispreţul faţă de Moţoc, care dezvăluie o structură diabolică, fapt surprins şi de remarcile altor personaje: „Crud şi cumplit este omul acesta, fiica mea.” Autorul creează astfel un personaj memorabil, un erou romantic complex şi contradictoriu.

            Stilul este sobru, obiectiv, cu puţine intervenţii ale naratorului, sub forma unor aprecieri: „ticălosul”, „mârşavul curtezan”. Limbajul ajută la realizarea culorii locale prin cele câteva arhaisme – „spătar”, „postelnic”, „vornic”, „plecară de fugă”, „burzuluiseră”- sau descrierea obiceiurilor de la curte şi a elementelor de vestimentaţie.

            Viziunea realistă asupra trecutului istoric, caracterele puternice, structura epico-dramatică fac din opera literară Alexandru Lăpuşneanul o nuvelă memorabilă, care „ar fi devenit o scriere celebră ca şi Hamlet, dacă literatura română ar fi avut în ajutor prestigiul unei limbi universale.” (G. Călinescu).

Tag-uri :  alexandru lapusneanul de costache negruzzi, nuvela istorica alexandru lapusneanul, alexandru lapusneanul nuvela istorica, alexandru lapusneanul de costache negruzzi, nuvela istorica alexandru lapusneanul, alexandru lapusneanul nuvela istorica.

Alte articole din aceeasi categorie

Photo

În Dulcele Stil Clasic, N. Stănescu

Universul liric // // // // // // Poezia În dulcele stil clasic deschide volumul din 1970, volum ce aparţine celei de-a doua etape a creţiei poetului, în care adevărata rafinare ...Citeste mai mult

Photo

Moromeţii de Marin Preda

Scriitor realist modern, M.Preda este creatorul unui roman tulburator prin sensurile lui, prin universul artistic si personajul creat // // // // // // Ca orice roman, el reprezintăo scriere amplă ...Citeste mai mult

Photo

Moara cu Noroc de I. Slavici - caracterizarea lui Ghiţă

// // // // // // „Nuvelă solidă cu subiect de roman” (G. Călinescu), opera lui I. Slavici urmăreşte cu minuţiozitate zbuciumul sufletesc al unor personaje complexe, puternic individualizate prin ...Citeste mai mult

Photo

Maitreyi de M. Eliade - Scenariul arhetipal al erosului si evoluţia cuplului

Incipitul romanului îl surprinde pe protagonist în încercarea de a-şi aminti ziua în care a întâlnit-o pe Maitreyi, neliniştit de faptul că nu poate retrăi aievea mirarea, nesiguranţa şi turburarea ...Citeste mai mult

Photo

Ion de L. Rebreanu - roman realist-interbelic

Într-o epocă ce denunţa criza romanului românesc, opera romancierului L. Rebreanu reprezintă prima contribuţie fundamentală la crearea romanului românesc modern. // // // // v            Apărut în 1920, romanul Ion este ...Citeste mai mult

Photo

Ion de L. Rebreanu, Caracterizare personaj principal

// // // // // // Liviu Rebreanu creează în opera sa Ion o galerie bogată de personaje, dominantă fiind imaginea lui Ion, „simbolul individual al ţăranului român, setos până ...Citeste mai mult

Photo

Riga Crypto și Laponia Enigel, I. Barbu

Univers liric Poemul se integrează în ciclul Uvedenrode din volumul Joc secund  şi se încadrează în cea de-a doua etapă a creaţiei lui Barbu- „baladesc şi de evocare balcanică”. Sub aspect compoziţional, ...Citeste mai mult

Photo

Eu nu strivesc corola de minuni a lumii, de Lucian Blaga -artă poetică

Specificul universului poetic blagian Deschizând volumul de debut al lui L. Blaga – Poemele luminii- , poezia Eu nu strivesc corola de minuni a lumii este una dintre cele mai cunoscute ...Citeste mai mult

Photo

Baltagul de M. Sadoveanu

Opera sadoveniană reprezintă epopeea noastră naţională, o mărturisire artistică a unui mod de a gândi şi de a simţi. Venind din folclor, din Neculce şi Creangă, Sadoveanu este un scriitor ...Citeste mai mult

Photo

Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război de Camil Petrescu, Caracterizare personaj principal

Personajul principal din romanul „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război”, Ştefan Gheorghidiu, sublocotenent într-un regiment de infanterie, trimis pentru fortificarea văii Prahovei, este concentrat de curând, ceea ce ...Citeste mai mult

Photo

Povestea lui Harap-Alb, Ion Creangă - basmul cult

Opera lui Ion Creangă s-a statornicit în literatură ca unul dintre cele mai rezistente momente ale prozei artistice româneşti durabile, tocmai pentru că a reuşit să prindă în ea sensul ...Citeste mai mult

Photo

Ion de L. Rebreanu, Caracterizare Ana

// // // // // // Tipologic, Ana întruchipează destinul femeii din  mediul rural, adânc stratificat şi stăpânit de o mentalitate pe măsură, ea reprezentând  „două braţe de lucru, o ...Citeste mai mult

Photo

ALEXANDRU LAPUSNEANUL, de Costache Negruzzi

ALEXANDRU LĂPUŞNEANUL, de Costache Negruzzi - caracterizarea personajului principal-                   Considerată prima nuvelă istorică românească, opera lui Costache Negruzzi evocă, într-un spaţiu concentrat, momente din cea de-a doua domnie a lui Alexandru ...Citeste mai mult

Photo

Cantareata cheala de Eugene Ionesco -rezumat

                                                              ...Citeste mai mult

Photo

Caprioara din vis de Vasile Voiculescu-rezumat

                                                    Un bătrân sculptor animalier mărturiseşte tovarăşilor ...Citeste mai mult

Photo

In mijlocul lupilor de Vasile Voiculescu-rezumat

                                                      // // // // // ...Citeste mai mult

Photo

Lostrita de Vasile Voiculescu - rezumat

                                                       // // // // ...Citeste mai mult

Photo

George Calinescu -Enigma Otiliei- rezumat

                                                       G. CĂLINESCU     ...Citeste mai mult

Photo

La tiganci de Mircea Eliade - rezumat

// // // // // //                                                 ...Citeste mai mult

Photo

Maitreyi de Mircea Eliade - rezumat

// // // // // //                                                 ...Citeste mai mult

Photo

Fratii Jderi de Mihail Sadoveanu - rezumat

// // // // // //                                                 ...Citeste mai mult

Photo

Creanga de aur de Mihail Sadoveanu-rezumat

 I // // // // // // E vorba de părinţii noştri de demult, iar stăruinţa bătrânului mag de odinioară e departe de a fi o simplă iluzie  August 1926. Într‑o tabără ...Citeste mai mult

Photo

Baltagul de Mihail Sadoveanu - rezumat

// // // // // // Stăpâne, stăpâne, Mai chiamă ş‑un câne… I Romanul începe cu o legendă: îndată după facerea lumii, Dumnezeu „a pus rânduială” diferitelor neamuri: ţiganilor „să cânte cu cetera”, ...Citeste mai mult

Photo

Zodia cancerului sau vremea Ducai - Vodă de Mihail Sadoveanu - rezumat

I  În care se vede cum intră în Moldova un călător dintr‑o ţară depărtată şi cum Ilie Turculeţ nu‑i  numai căpitan de steag, ci şi cititor în stele   // // // // // ...Citeste mai mult

Photo

Fantana dintre plopi de Mihai Sadoveanu - rezumat

                                                // // // // // // Naratorul ...Citeste mai mult

Photo

Mesterul Manole de Lucian Blaga - rezumat

// // // // // //  ACTUL ÎNTÂI  Scena reprezintă „Cămara de lucru a lui Manole. Multe, foarte multe lumânări aprinse – pe masă, pe blidar, în fereastră. Pe masă e ...Citeste mai mult

Photo

Concert din muzica de Bach de Hortensia-Papadat-Bengescu - rezumat

Acest roman s‑a citit pe măsură ce a fost scris şi a fost lucrat pe măsură ce s‑a citit în şedinţele literare ale cenaclului „Sburătorul” din anul 1925. I Doctorul Rim – profesor universitar ...Citeste mai mult

Photo

Craii de Curtea -Veche de Mateiu Caragiale - rezumat

                                               „Que voulez‑vous, nous sommes ici aux portes de l’Orient, ...Citeste mai mult

Photo

Padurea spanzuratilor de Liviu Rebreanu - rezumat

// // // // // //                                                 ...Citeste mai mult

Photo

Ion de Liviu Rebreanu - rezumat

// // // //                                                    GLASUL PĂMÂNTULUI  Capitolul ...Citeste mai mult

Photo

Patul lui Procust de Camil Petrescu - rezumat

   I Romanul începe cu o scrisoare a doamnei T. unul dintre personaje, adresată naratorului; acestei scrisori naratorul îi ataşează o notă de subsol, a sa, ce precizează că doamna T. „Ca ...Citeste mai mult

Photo

Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu - rezumat

// // // // // // La Piatra Craiului, în munte Naratorul, Ştefan Gheorghidiu, arată în amintirile sale scrise că „în primăvara anului 1916, ca sublocotenent proaspăt, întâia dată concentrat”, luase ...Citeste mai mult

Photo

Suflete tari de Camil Petrescu - rezumat

  ACTUL I // // // // // // Suntem „Către sfârşitul după‑amiezii, prin toamna lui 1913, în casa lui Matei Boiu‑Dorcani”, unde „E o atmosferă bătrânească, dar în acelaşi timp de ...Citeste mai mult

Photo

Jocul ielelor de Camil Petrescu - rezumat

 ACTUL I  Tabloul I   // // // // // // Scena înfăţişează direcţiunea ziarului Dreptatea sociala, de lângă parcul Oteteleşeanu, din Bucureşti, având ca elemente distinctive o panoplie de scrimă şi portretul ...Citeste mai mult

Photo

Apus de soare de Barbu Stefanescu Delavrancea-rezumat

ACTUL I Scena I Decorul reprezintă „o aripă a castelului din Suceava, cu ferestre cu gratii de fer, sfârşindu‑se cu o terasă pusă pe tălpi de peatră”. Se vede „ograda domnească, cu ...Citeste mai mult

Photo

Mara de Ioan Slavici - rezumat

// // // // // //  Capitolul I Sărăcuţii mamei  Mara este, arată naratorul, o văduvă cu doi copii mici, din Radna, lângă Lipova; fostul ei soţ, Bârzovanu, „era, când a fost, ...Citeste mai mult

Photo

Pădureanca de Ioan Slavici- rezumat

I Este vreme de holeră, în câmpia bănăţeană, stăpânirea interzisese deplasarea oamenilor între localităţi, instituind măsuri de carantină, dar Busuioc, „bogătoiul” din Curtici, nu vrea să audă de acestea, trimiţându‑şi fiul, ...Citeste mai mult

Photo

Moara cu noroc-de-Ioan Slavici-rezumat

I  Soacra lui Ghiţă îşi spune părerea în legătură cu intenţia ginerelui ei de a lua în arendă cârciuma numită Mora cu noroc, de lângă Ineu, adresându‑se ginerelui şi fiicei, Ana: ...Citeste mai mult

Photo

În vreme de război de Ion Luca Caragiale -rezumat

// // // // // //  I  Autorul arată că tâlharii „foarte‑ndrăzneţi şi foarte cruzi”, care „băgaseră spaima în trei hotare” au fost prinşi. Aceştia „începuseră cu hoţie de cai; apoi, ...Citeste mai mult

Photo

O scrisoare pierdută de Ion Luca Cargiale -rezumat

   Acţiunea se petrece „În capitala unui judeţ de munte, în zilele noastre”, precizează indicaţia de regie a piesei.  ACTUL I  Decorul reprezintă „O anticameră bine mobilată. Uşă în fund cu două ferestre ...Citeste mai mult

Photo

O noapte furtunoasă de Ion Luca Caragiale-rezumat

ACTUL I  Scena reprezintă „O odaie de mahala.” cu „Mobile de lemn şi paie.” şi „în fund, rezemată de fereastră, o puşcă de gardist [membru al gărzii civice] cu spanga [baioneta] ...Citeste mai mult

Photo

Amintiri din copilarie de Ion Creanga - rezumat

I  Naratorul începe prin a evoca satul copilăriei sale, aşa cum era în timpul când el începuse a se „ridica băieţaş la casa părinţilor” săi: „Ş‑apoi Humuleştii, şi pe vremea aceea, ...Citeste mai mult

Photo

Povestea lui Harap-Alb de Ion Creanga-rezumat

// // // // // //   Verde‑Împărat trimite fratelui său, Craiul, care „era odată într‑o ţară”, o scrisoare pentru a‑i cere să‑i dea pe unul dintre cei trei fii ai ...Citeste mai mult

Photo

Moș Nichifor Coțcariul de Ion Creanga - rezumat

„Moş Nichifor Coţcariul [îşi începe povestitorul relatarea, probabil după informaţii primite de la tatăl său şi transmise acestuia de la „bătrânii, care auziseră din gura lui moş Nichifor”] nu‑i o ...Citeste mai mult

Photo

Cezara de Mihai Eminescu-rezumat

I Ieronim este „frate laic” într‑o veche mănăstire italiană, unde ocupă „o chilie pe pereţii căreia erau aruncate cu creionul fel de fel de schiţe ciudate – ici un sfânt, colo ...Citeste mai mult

Photo

Făt Frumos din lacrimă de Mihai Eminescu-rezumat

Acţiunea basmului se petrece „pe când oamenii, cum sunt ei azi, nu erau decât în germenii viitorului, pe când Dumnezeu călca încă cu picioarele sale sfinte pietroasele pustii ale pământului”. ...Citeste mai mult

Photo

Sărmanul Dionis de Mihai Eminescu -rezumat

  // // // // // // Vorbind în sine, Dionis constată că felul în care percepe lumea depinde de organele de simţ („dacă închid un ochi văd mâna mea mai ...Citeste mai mult

Photo

Despot Vodă de Vasile Alecsandri-rezumat

Legendă istorică în versuri 5 acturi şi 2 tablouri ACTUL I Tabloul I Decorul reprezintă „Culmea Carpaţilor ce desparte Bucovina de Transilvania”. Scena 1  Doi plăieşi, Jumătate şi Limbă‑Dulce, paznici ai graniţei, se află la hotar, ...Citeste mai mult

Photo

Chirița în Provinție de Vasile Alecsandri-rezumat

// // // // // // Comedie cu cântice, în 2 acte ACTUL I Decorul reprezintă „o ogradă de curte boierească la ţară.”, având în stânga locuinţa personajului principal, Chiriţa Bârzoi, în ...Citeste mai mult

Photo

Alexandru Lapusneanul de Costache Negruzzi -rezumat

// // // // // // I „Dacă voi nu mă vreţi, eu vă vreu...”  Alexandru Lăpuşneanul revine în ţară, „întovărăşit de şepte mii spahii şi de vro trei mii oaste de ...Citeste mai mult

Photo

Miron Costin

MIRON COSTIN (1633-1691) cronicar de seama si inalt dregator, poet si om de arme, filozof si diplomnat, fire plecata spre studii si prelungi lecture a fost unul dintre cei mai importanti ...Citeste mai mult

Photo

Ion Neculce, Viata lui Ion Neculce, Scrierile lui Ion Neculce

ION NECULCE (1672-1745)Cronicar moldovean, un nume rasunator in literatura romana, s-a nascut in Prigoreni, langa Targul Frumos.Ion Neculce a fost numit in 1691 in slujba de postelnic, apoi in cea ...Citeste mai mult

Photo

Noaptea, Pastel Vasile Alecsandri, demonstratie ca poezia este pastel

  Vasile Alecsandri Pastelul este o specie a genului liric, poezie descriptive care prezinta un aspect al naturii, cu univers vegetal sau fantastic, un moment calendaristic, prin intermediul caruia se exprima sentimentele ...Citeste mai mult

Photo

Caracterizare personaj principal al operei literare Miorita

// // // // // //   Caracterizarea personajului principal al operei “Miorita”  Personajul orincipal al baladei populare “Miorita” este ciobanul moldovean. El apare in toate momentele subiectului fiind caracterizat direct si ...Citeste mai mult

Photo

O scrisoare pierdută, I.L. Caragiale Caracterizarea personajelor

// // // // // //   Caracterizarea personajelor la “O scrisoare pierduta” Ioan Luca Caragiale Ca dramaturg, I.L. Caragiale nu se remarcanuma prin arta compozitiei, a structurii conflictelor, ci si prin talentul ...Citeste mai mult

Photo

Baltagul, de Mihail Sadoveanu, Caracterizarea personajelor

Caracterizarea personajelor “Baltagul”Mihail Sadoveanu Romanul “Baltagul” ramane o scriere remarcabila si prin personajele sale.Exista personaje principale, secundare si episodice. // // // // // // Vitoaria Lipan devine un tip reprezentativ dar care ...Citeste mai mult

Photo

Referat Baltagul, de Mihail Sadoveanu

“Baltagul” Mihail Sadoveanu Romanul este o specie a genului epic, in proza cu o actiune mai complicata si de mai mare intindere, decat celelalte specii epice in proza desfasurata, de regula, pe ...Citeste mai mult

Photo

Amurg de toamnă, de Lucian Blaga

Amurg de toamna De L.Blaga Date despre autor si opera:-Lucian Blaga,o presonalitate marcanta a culturii romanesti,a fost filozof,poet,prozator,dramaturg,si traducator.-ca poet propune alte modalitatii de explorare a universului,a lumi inconjuratoare.-poezia “Amurg de toamna”face ...Citeste mai mult

Photo

Mihai Eminescu,poet national al romanilor

Biografie Mihai Eminescu 1850 Mihai Eminescu se naste la Ipotesti pe data de 15 ianuarie ca si al saptelea copil al familiei Eminescu. 1858 Intre 1858 si 1860 Eminescu urmeaza scoala ...Citeste mai mult