Saturday, 22 February, 2020

Turda, Ioan Ratiu, 54/3, Tel. 0264312565 , dacicusmedia@gmail.com, afaceriardelene@gmail.com

Povestea lui Harap-Alb, Ion Creangă - basmul cult

Opera lui Ion Creangă s-a statornicit în literatură ca unul dintre cele mai rezistente momente ale prozei artistice româneşti durabile, tocmai pentru că a reuşit să prindă în ea sensul vieţii, substanţa sufletului românesc, vigoarea realistă. Opera sa devine „o simbioză organică a optimismului şi umanismului structural al poporului, o îmbinare între valoarea limbii şi ficţiunea populară.”

Basmul cult Povestea lui Harap-Alb prelucrează elemente specifice unei creaţii folclorice, respectând exigenţele speciei literare pe care o reprezintă. Structura epică se supune unor stereotipii-formule tipice-, episoadele se înlănţuie armonios într-un tot unitar. Permanent fabulosul se împleteşte cu realul, conflictul constă în lupta Binelui cu Răul, spaţiul şi timpul sunt nedeterminate, iar protagonistul este construit după schema narativă a iniţierii. Criticul literar George Călinescu vorbeşte în lucrarea sa Estetica basmului despre existenţa a trei planuri în structura oricărui basm; astfel, primul plan este realist, el cuprinzând problemele cele mai acute ale vieţii individuale, ale familiei, ale societăţii; al doilea plan este cel simbolic; el se impune conştiinţei prin sugestii, iar cel de-al treilea plan este cel didactic, tolerabil când e absorbit în fapte fără nicio intervenţie discursivă.

La nivelul textului, basmul cult are unicitatea proprie literaturii scrise, fiind marcat de personalitatea creatoare a scriitorului. Acesta interpretează creator reperele basmului în funcţie de viziunea sa artistică. Creangă a povestit basmele în aceeaşi limbă vie a poporului, folosind expresii şi ziceri tipice, care adună în ele modele de gândire şi înţelepciune populară.

Urmărind relaţia basm popular-basm cult, se observă câteva elemente care le apropie în mod evident. Acţiunea se desfăşoară în funcţie de un model structural stereotip, momentele subiectului respectând cronologia faptelor şi ordonându-se gradat. Se observă la Creangă grija pentru armonia compoziţiei; totul este echilibrat, naraţiunea urmează schema basmului popular, acţiunile tipice, momentele subiectului, motivele tradiţionale, dar pentru basmul cult este importantă capacitatea scriitorului de a realiza o construcţie perfect închegată, într-o manieră proprie.

Astfel, lipsa moştenitorul la tron-motiv tradiţional- se constituie în intriga basmului, elementul care distruge starea de echilibru iniţial. Urmează căutarea eroului; craiul îi supune pe fiii săi unei probe, iar conform structurii formale a basmului, reuşeşte mezinul; el este curajos, dar primeşte şi ajutorul Sfintei Duminici. Proba constă în trecerea unui pod şi înfruntarea tatălui deghizat în urs. Podul reprezintă în plan simbolic limita lumii cunoscute-împărăţia tatălui său- şi punctul iniţial al unui spaţiu necunoscut. Acum fiul de crai primeşte sfatul de a se feri de omul spân şi omul roş, interdicţia fiind un element specific basmului. Tânărul porneşte la drum, dar naivitatea îşi spune cuvântul. Rătăcit în pădurea-labirint, încalcă sfatul părintesc. Lipsit de experienţă, fiul craiului este transformat, prin vicleşug, în slugă, primind numele de Harap-Alb. Ajuns la Curtea împăratului Verde, este supus unor grele încercări, care îl ajută,  însă, în procesul maturizării. Basmul apare ca un mic „roman de aventuri cu subiect fabulos” care urmăreşte tocmai formarea unei personalităţi. Încercările reprezintă adevărate probe ale iniţierii. Harap-Alb trebuie să aducă salatele din Grădina ursului, pietrele preţioase din Pădurea Cerbului şi pe fata împăratuluio Roş. Ultima probă presupune o altă serie de probe, constituite ca un basm în interiorul basmului iniţial. Parcurgerea cu succes a probelor se datorează intervenţiei personajului iniţiator-Sfânta Duminică- şi a personajelor adjuvante- calul, crăiasa furnicilor, crăiasa albinelor, Gerilă, Flămânzilă, Setilă, Păsări-Lăţi-Lungilă şi Ochilă. Refacerea achilibrului constă în dezvăluirea identităţii reale a protagonistului şi pedepsirea Spânului. Prin moartea simbolică din final, eroul va trece într-o altă etapă existenţială. Motivul învierii este urmat de motivul nunţii, prin care se confirmă maturizarea lui Harap-Alb.   

Încheierea basmului păstrează formula finală, care are rolul de a-l readuce pe cititor din lumea fabulosului – „şi a ţinut veselia ani întregi, şi acum mai ţine încă”- în lumea realului – „iar pe la noi, cine are bani, bea şi mănâncă, iară cine nu, se uită şi rabdă.”

În spiritul oricărui basm popular, şi textul lui Creangă fixează în incipit, prin formula iniţială, coordonatele spaţio-temporale. Dar, spre deosebire de basmele populare, în care formula introductivă se compune din trei termeni, unul care sugerează existenţa – „a fost odată”-, altul care o neagă – „ca niciodată”, aici intrarea în fabulos se face ex abrupto: „Amu cică era odată într-o ţară un crai, care avea trei feciori...” Contopirea realului cu fabulosul se realizează încă din incipit, deoarece naratorul inovează formula iniţială, punând povestea pe seama spuselor altcuiva.

Formulele mediane, „Şi merg ei o zi, şi merg două, şi merg patruzeci şi nouă”, „şi mai merge el cât mai merge”, „Dumnezeu să ne ţie, ca cuvântul din poveste, înainte mul mai este”, realizează trecerea de la o secvenţă narativă la alta, menţinând interesul cititorilor.

Vorbind despre diferenţele dintre basmul lui Creangă şi basmul popular, ele ies în evidenţă urmărind cinci aspecte: arta naraţiunii, particularităţile fantasticului, modul de construcţie a personajului, umorul şi limbajul.

De la început se poate observa faptul că basmul lui Creangă are un ritm mai rapid. Naratorul elimină explicaţiile inutile, nu întârzie în descriere, nuanţând textul prin introducerea vreunui proverb. În general, el lasă frâu liber întâmplărilor, surprinzându-şi cititorul cu năvala lor. Totuşi Creangă reuşeşte să individualizeze acţiunile şi personajele; unele amănunte, detalii sugestive, îndreaptă atenţia nu numai asupra peripeţiilor, ci şi asupra stărilor sufleteşti ale personajelor. Astfel, scena în care feciorii craiului, supuşi unei probe a curajului, se dovedesc fricoşi scoate în evidenţă mai ales suferinţele unui tată dezamăgit: „Din trei feciori câţi are tata, nici unul să nu fie bun de nimica?”

O altă trăsătură a artei de povestitor a lui Creangă este tendinţa de a dramatiza acţiunea prin dialog. Dialogul are o funcţie dublă; prin el se dezvoltă acţiunea şi se caracterizează personajele, care trăiesc şi se individualizează prin limbaj. Astfel, basmul se înrudeşte cu spectacolul teatral, dialogul dinamizând scenele. Creangă a ştiut „să zugrăvească cu artă scene în care figurează mai mulţi actori”, povestitorul devenind la rândul lui actor, spectator, regizor sau martor. Dramaticul se întemeiază pe mişcare, pe ritmul vioi, iar personajele se definesc prin ceea ce spun şi cum spun. „Creangă nu dă naraţiunii sale simpla formă a expunerii epice, ci topeşte naraţiunea în dialog...ceea ce îi dă putinţa să intre în psihologia lor, să îi arate cum gândesc şi cum simt, cum ezită şi cum se hotărăsc.” (Tudor Vianu)

La nivelul discursului narativ, basmul cult primeşte o coloratură subiectivă, prin alternanţa persoanei a III-a cu persoana I şi a II-a, în formulări de tipul: „Ce-mi pasă mie? Eu sunt dator să spun povestea şi vă rog s-o ascultaţi!”

Diferenţe apar nu doar la nivelul artei narative, a modului de realizare a personajelor, ci şi la nivelul realizării fantasticului. Particularizarea fantasticului se realizează prin atribuirea eroilor a unui comportament, a unor gesturi, mentalităţi şi limbaj care amintesc de personajele din opera Amintiri din copilărie. Fantasticul este umanizat, iar în cadrul lui se construiesc tipuri diferenţiate fizic şi moral, a căror viaţă se desfăşoară conform unor deprinderi şi obiceiuri specifice familiei ţărăneşti. „Vestiţii năzdrăvani: Ochilă, Flămânzilă, Păsări-Lăţi-Lungilă, şi Gerilă şi Setilă sunt flăcăi şugubeţi şi ai dracului ca dascălii Mogorogea, Trăsnea şi ceilalţi din Amintiri.” (G. Ibrăileanu). Realismul poveştilor lui Creangă îl plasează definitiv în categoria scriitorilor culţi. Există în text un plan de suprafaţă, fabulos – gâzele, Sfânta Duminică- şi un plan de adâncime. Relaţiile din familia împărătească se aseamănă cu cele din casa ţărănească. Craiul are atitudinea şi vorba unui gospodar din Humuleşti:”- Iaca ce-mi scrie frate-meu şi moşul vostru.” Mezinul „se olecăie” şi se supără ca un băiat oarecare din Amintiri. Sfânta Duminică are o mentalitate şi o exprimare populară. Împăratul Roş e un hapsân „primitor şi darnic la spatele altora.” Cei cinci „monştri blânzi” sunt nişte ţărani hâtri care fac „haz de necaz”, foarte comunicativi şi prietenoşi, întruchipând tipologii umane ridiculizate.

Mai mult, Harap-Alb este lipsit de orice putere supranaturală. El trece de încercările la care este supus cu ajutorul altor personaje, calitatea sa esnţială fiind bunătatea, specific umană.

La nivelul espresiei artistice, textul se evidenţiază prin Umor şi oralitatea stilului. Nota comică este dată de veselia provocată prin exprimări poznaşe – „să trăiscă trei zile cu cea de alaltăieri”- , ironia – craiul îşi mustră fiii care umblă de „frunza frăsinelului”-, porecle şi apelative caricaturale, diminutive cu valoare augmentativă – „buzişoare”, „băuturică”, expresii şi vorbe de duh – „la plăcinte înainte/ la război înapoi”.

Limbajul este specific operelor lui Creangă, reliefându-se printr-o originalitate verbală creată de un vocabular specific – „stă oleacă şi se sfătuieşte cu gândul”, exprimarea locuţională – „mort-copt”-, limbajul afectiv – „mi ţi-o înşfacă”- şi oralitatea stilului. Oralitatea stilului este o constantă a operei lui Creangă, fiind dată de impresia de spunere a întâmplărilor în faţa unui auditoriu imaginar. Modalităţile de realizare sunt variate, în text regăsindu-se structuri lingvistice specifice limbii vorbite, cuvinte şi expresii populare, regionalisme – „farmazoană”, „arzuliu”a mâna porcii la jir”-, versuri populare sau fraze ritmate, proverbe şi zicători – „cine poate oase roade, cine nu nici carne moale”-, expresii onomatopeice – „Zbââr!”, „teleap-teleap”-, exclamaţii, interogaţii, formule de adresare directă.

Întrunind toate caracteristicile speciei şi aducând multe elemente de originalitate, dintre care se remarcă umanizarea fantasticului şi prezenţa umorului, opera lui Creangă, Povestea lui Harap-Alb, este un basm cult.

Tag-uri : harap alb basm cult, harap alb de ion creanga, basmul cult harap alb, basm cult harap alb, harap alb basm cult, harap alb de ion creanga, basmul cult harap alb, basm cult harap alb.

Alte articole din aceeasi categorie

Photo

Alexandru Lapusneanul, de Costache Negruzzi - nuvelă istorică

// // // // // // Considerată prima nuvelă istorică românească, opera lui Costache Negruzzi Alexandru Lăpuşneanul apare în anul 1840, în revista „Dacia literară”, încadrându-se perfect în programul romantic ...Citeste mai mult

Photo

În Dulcele Stil Clasic, N. Stănescu

Universul liric // // // // // // Poezia În dulcele stil clasic deschide volumul din 1970, volum ce aparţine celei de-a doua etape a creţiei poetului, în care adevărata rafinare ...Citeste mai mult

Photo

Moromeţii de Marin Preda

Scriitor realist modern, M.Preda este creatorul unui roman tulburator prin sensurile lui, prin universul artistic si personajul creat // // // // // // Ca orice roman, el reprezintăo scriere amplă ...Citeste mai mult

Photo

Moara cu Noroc de I. Slavici - caracterizarea lui Ghiţă

// // // // // // „Nuvelă solidă cu subiect de roman” (G. Călinescu), opera lui I. Slavici urmăreşte cu minuţiozitate zbuciumul sufletesc al unor personaje complexe, puternic individualizate prin ...Citeste mai mult

Photo

Maitreyi de M. Eliade - Scenariul arhetipal al erosului si evoluţia cuplului

Incipitul romanului îl surprinde pe protagonist în încercarea de a-şi aminti ziua în care a întâlnit-o pe Maitreyi, neliniştit de faptul că nu poate retrăi aievea mirarea, nesiguranţa şi turburarea ...Citeste mai mult

Photo

Ion de L. Rebreanu - roman realist-interbelic

Într-o epocă ce denunţa criza romanului românesc, opera romancierului L. Rebreanu reprezintă prima contribuţie fundamentală la crearea romanului românesc modern. // // // // v            Apărut în 1920, romanul Ion este ...Citeste mai mult

Photo

Ion de L. Rebreanu, Caracterizare personaj principal

// // // // // // Liviu Rebreanu creează în opera sa Ion o galerie bogată de personaje, dominantă fiind imaginea lui Ion, „simbolul individual al ţăranului român, setos până ...Citeste mai mult

Photo

Riga Crypto și Laponia Enigel, I. Barbu

Univers liric Poemul se integrează în ciclul Uvedenrode din volumul Joc secund  şi se încadrează în cea de-a doua etapă a creaţiei lui Barbu- „baladesc şi de evocare balcanică”. Sub aspect compoziţional, ...Citeste mai mult

Photo

Eu nu strivesc corola de minuni a lumii, de Lucian Blaga -artă poetică

Specificul universului poetic blagian Deschizând volumul de debut al lui L. Blaga – Poemele luminii- , poezia Eu nu strivesc corola de minuni a lumii este una dintre cele mai cunoscute ...Citeste mai mult

Photo

Baltagul de M. Sadoveanu

Opera sadoveniană reprezintă epopeea noastră naţională, o mărturisire artistică a unui mod de a gândi şi de a simţi. Venind din folclor, din Neculce şi Creangă, Sadoveanu este un scriitor ...Citeste mai mult

Photo

Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război de Camil Petrescu, Caracterizare personaj principal

Personajul principal din romanul „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război”, Ştefan Gheorghidiu, sublocotenent într-un regiment de infanterie, trimis pentru fortificarea văii Prahovei, este concentrat de curând, ceea ce ...Citeste mai mult

Photo

Ion de L. Rebreanu, Caracterizare Ana

// // // // // // Tipologic, Ana întruchipează destinul femeii din  mediul rural, adânc stratificat şi stăpânit de o mentalitate pe măsură, ea reprezentând  „două braţe de lucru, o ...Citeste mai mult

Photo

ALEXANDRU LAPUSNEANUL, de Costache Negruzzi

ALEXANDRU LĂPUŞNEANUL, de Costache Negruzzi - caracterizarea personajului principal-                   Considerată prima nuvelă istorică românească, opera lui Costache Negruzzi evocă, într-un spaţiu concentrat, momente din cea de-a doua domnie a lui Alexandru ...Citeste mai mult

Photo

Cantareata cheala de Eugene Ionesco -rezumat

                                                              ...Citeste mai mult

Photo

Caprioara din vis de Vasile Voiculescu-rezumat

                                                    Un bătrân sculptor animalier mărturiseşte tovarăşilor ...Citeste mai mult

Photo

In mijlocul lupilor de Vasile Voiculescu-rezumat

                                                      // // // // // ...Citeste mai mult

Photo

Lostrita de Vasile Voiculescu - rezumat

                                                       // // // // ...Citeste mai mult

Photo

George Calinescu -Enigma Otiliei- rezumat

                                                       G. CĂLINESCU     ...Citeste mai mult

Photo

La tiganci de Mircea Eliade - rezumat

// // // // // //                                                 ...Citeste mai mult

Photo

Maitreyi de Mircea Eliade - rezumat

// // // // // //                                                 ...Citeste mai mult

Photo

Fratii Jderi de Mihail Sadoveanu - rezumat

// // // // // //                                                 ...Citeste mai mult

Photo

Creanga de aur de Mihail Sadoveanu-rezumat

 I // // // // // // E vorba de părinţii noştri de demult, iar stăruinţa bătrânului mag de odinioară e departe de a fi o simplă iluzie  August 1926. Într‑o tabără ...Citeste mai mult

Photo

Baltagul de Mihail Sadoveanu - rezumat

// // // // // // Stăpâne, stăpâne, Mai chiamă ş‑un câne… I Romanul începe cu o legendă: îndată după facerea lumii, Dumnezeu „a pus rânduială” diferitelor neamuri: ţiganilor „să cânte cu cetera”, ...Citeste mai mult

Photo

Zodia cancerului sau vremea Ducai - Vodă de Mihail Sadoveanu - rezumat

I  În care se vede cum intră în Moldova un călător dintr‑o ţară depărtată şi cum Ilie Turculeţ nu‑i  numai căpitan de steag, ci şi cititor în stele   // // // // // ...Citeste mai mult

Photo

Fantana dintre plopi de Mihai Sadoveanu - rezumat

                                                // // // // // // Naratorul ...Citeste mai mult

Photo

Mesterul Manole de Lucian Blaga - rezumat

// // // // // //  ACTUL ÎNTÂI  Scena reprezintă „Cămara de lucru a lui Manole. Multe, foarte multe lumânări aprinse – pe masă, pe blidar, în fereastră. Pe masă e ...Citeste mai mult

Photo

Concert din muzica de Bach de Hortensia-Papadat-Bengescu - rezumat

Acest roman s‑a citit pe măsură ce a fost scris şi a fost lucrat pe măsură ce s‑a citit în şedinţele literare ale cenaclului „Sburătorul” din anul 1925. I Doctorul Rim – profesor universitar ...Citeste mai mult

Photo

Craii de Curtea -Veche de Mateiu Caragiale - rezumat

                                               „Que voulez‑vous, nous sommes ici aux portes de l’Orient, ...Citeste mai mult

Photo

Padurea spanzuratilor de Liviu Rebreanu - rezumat

// // // // // //                                                 ...Citeste mai mult

Photo

Ion de Liviu Rebreanu - rezumat

// // // //                                                    GLASUL PĂMÂNTULUI  Capitolul ...Citeste mai mult

Photo

Patul lui Procust de Camil Petrescu - rezumat

   I Romanul începe cu o scrisoare a doamnei T. unul dintre personaje, adresată naratorului; acestei scrisori naratorul îi ataşează o notă de subsol, a sa, ce precizează că doamna T. „Ca ...Citeste mai mult

Photo

Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu - rezumat

// // // // // // La Piatra Craiului, în munte Naratorul, Ştefan Gheorghidiu, arată în amintirile sale scrise că „în primăvara anului 1916, ca sublocotenent proaspăt, întâia dată concentrat”, luase ...Citeste mai mult

Photo

Suflete tari de Camil Petrescu - rezumat

  ACTUL I // // // // // // Suntem „Către sfârşitul după‑amiezii, prin toamna lui 1913, în casa lui Matei Boiu‑Dorcani”, unde „E o atmosferă bătrânească, dar în acelaşi timp de ...Citeste mai mult

Photo

Jocul ielelor de Camil Petrescu - rezumat

 ACTUL I  Tabloul I   // // // // // // Scena înfăţişează direcţiunea ziarului Dreptatea sociala, de lângă parcul Oteteleşeanu, din Bucureşti, având ca elemente distinctive o panoplie de scrimă şi portretul ...Citeste mai mult

Photo

Apus de soare de Barbu Stefanescu Delavrancea-rezumat

ACTUL I Scena I Decorul reprezintă „o aripă a castelului din Suceava, cu ferestre cu gratii de fer, sfârşindu‑se cu o terasă pusă pe tălpi de peatră”. Se vede „ograda domnească, cu ...Citeste mai mult

Photo

Mara de Ioan Slavici - rezumat

// // // // // //  Capitolul I Sărăcuţii mamei  Mara este, arată naratorul, o văduvă cu doi copii mici, din Radna, lângă Lipova; fostul ei soţ, Bârzovanu, „era, când a fost, ...Citeste mai mult

Photo

Pădureanca de Ioan Slavici- rezumat

I Este vreme de holeră, în câmpia bănăţeană, stăpânirea interzisese deplasarea oamenilor între localităţi, instituind măsuri de carantină, dar Busuioc, „bogătoiul” din Curtici, nu vrea să audă de acestea, trimiţându‑şi fiul, ...Citeste mai mult

Photo

Moara cu noroc-de-Ioan Slavici-rezumat

I  Soacra lui Ghiţă îşi spune părerea în legătură cu intenţia ginerelui ei de a lua în arendă cârciuma numită Mora cu noroc, de lângă Ineu, adresându‑se ginerelui şi fiicei, Ana: ...Citeste mai mult

Photo

În vreme de război de Ion Luca Caragiale -rezumat

// // // // // //  I  Autorul arată că tâlharii „foarte‑ndrăzneţi şi foarte cruzi”, care „băgaseră spaima în trei hotare” au fost prinşi. Aceştia „începuseră cu hoţie de cai; apoi, ...Citeste mai mult

Photo

O scrisoare pierdută de Ion Luca Cargiale -rezumat

   Acţiunea se petrece „În capitala unui judeţ de munte, în zilele noastre”, precizează indicaţia de regie a piesei.  ACTUL I  Decorul reprezintă „O anticameră bine mobilată. Uşă în fund cu două ferestre ...Citeste mai mult

Photo

O noapte furtunoasă de Ion Luca Caragiale-rezumat

ACTUL I  Scena reprezintă „O odaie de mahala.” cu „Mobile de lemn şi paie.” şi „în fund, rezemată de fereastră, o puşcă de gardist [membru al gărzii civice] cu spanga [baioneta] ...Citeste mai mult

Photo

Amintiri din copilarie de Ion Creanga - rezumat

I  Naratorul începe prin a evoca satul copilăriei sale, aşa cum era în timpul când el începuse a se „ridica băieţaş la casa părinţilor” săi: „Ş‑apoi Humuleştii, şi pe vremea aceea, ...Citeste mai mult

Photo

Povestea lui Harap-Alb de Ion Creanga-rezumat

// // // // // //   Verde‑Împărat trimite fratelui său, Craiul, care „era odată într‑o ţară”, o scrisoare pentru a‑i cere să‑i dea pe unul dintre cei trei fii ai ...Citeste mai mult

Photo

Moș Nichifor Coțcariul de Ion Creanga - rezumat

„Moş Nichifor Coţcariul [îşi începe povestitorul relatarea, probabil după informaţii primite de la tatăl său şi transmise acestuia de la „bătrânii, care auziseră din gura lui moş Nichifor”] nu‑i o ...Citeste mai mult

Photo

Cezara de Mihai Eminescu-rezumat

I Ieronim este „frate laic” într‑o veche mănăstire italiană, unde ocupă „o chilie pe pereţii căreia erau aruncate cu creionul fel de fel de schiţe ciudate – ici un sfânt, colo ...Citeste mai mult

Photo

Făt Frumos din lacrimă de Mihai Eminescu-rezumat

Acţiunea basmului se petrece „pe când oamenii, cum sunt ei azi, nu erau decât în germenii viitorului, pe când Dumnezeu călca încă cu picioarele sale sfinte pietroasele pustii ale pământului”. ...Citeste mai mult

Photo

Sărmanul Dionis de Mihai Eminescu -rezumat

  // // // // // // Vorbind în sine, Dionis constată că felul în care percepe lumea depinde de organele de simţ („dacă închid un ochi văd mâna mea mai ...Citeste mai mult

Photo

Despot Vodă de Vasile Alecsandri-rezumat

Legendă istorică în versuri 5 acturi şi 2 tablouri ACTUL I Tabloul I Decorul reprezintă „Culmea Carpaţilor ce desparte Bucovina de Transilvania”. Scena 1  Doi plăieşi, Jumătate şi Limbă‑Dulce, paznici ai graniţei, se află la hotar, ...Citeste mai mult

Photo

Chirița în Provinție de Vasile Alecsandri-rezumat

// // // // // // Comedie cu cântice, în 2 acte ACTUL I Decorul reprezintă „o ogradă de curte boierească la ţară.”, având în stânga locuinţa personajului principal, Chiriţa Bârzoi, în ...Citeste mai mult

Photo

Alexandru Lapusneanul de Costache Negruzzi -rezumat

// // // // // // I „Dacă voi nu mă vreţi, eu vă vreu...”  Alexandru Lăpuşneanul revine în ţară, „întovărăşit de şepte mii spahii şi de vro trei mii oaste de ...Citeste mai mult

Photo

Miron Costin

MIRON COSTIN (1633-1691) cronicar de seama si inalt dregator, poet si om de arme, filozof si diplomnat, fire plecata spre studii si prelungi lecture a fost unul dintre cei mai importanti ...Citeste mai mult

Photo

Ion Neculce, Viata lui Ion Neculce, Scrierile lui Ion Neculce

ION NECULCE (1672-1745)Cronicar moldovean, un nume rasunator in literatura romana, s-a nascut in Prigoreni, langa Targul Frumos.Ion Neculce a fost numit in 1691 in slujba de postelnic, apoi in cea ...Citeste mai mult

Photo

Noaptea, Pastel Vasile Alecsandri, demonstratie ca poezia este pastel

  Vasile Alecsandri Pastelul este o specie a genului liric, poezie descriptive care prezinta un aspect al naturii, cu univers vegetal sau fantastic, un moment calendaristic, prin intermediul caruia se exprima sentimentele ...Citeste mai mult

Photo

Caracterizare personaj principal al operei literare Miorita

// // // // // //   Caracterizarea personajului principal al operei “Miorita”  Personajul orincipal al baladei populare “Miorita” este ciobanul moldovean. El apare in toate momentele subiectului fiind caracterizat direct si ...Citeste mai mult

Photo

O scrisoare pierdută, I.L. Caragiale Caracterizarea personajelor

// // // // // //   Caracterizarea personajelor la “O scrisoare pierduta” Ioan Luca Caragiale Ca dramaturg, I.L. Caragiale nu se remarcanuma prin arta compozitiei, a structurii conflictelor, ci si prin talentul ...Citeste mai mult

Photo

Baltagul, de Mihail Sadoveanu, Caracterizarea personajelor

Caracterizarea personajelor “Baltagul”Mihail Sadoveanu Romanul “Baltagul” ramane o scriere remarcabila si prin personajele sale.Exista personaje principale, secundare si episodice. // // // // // // Vitoaria Lipan devine un tip reprezentativ dar care ...Citeste mai mult

Photo

Referat Baltagul, de Mihail Sadoveanu

“Baltagul” Mihail Sadoveanu Romanul este o specie a genului epic, in proza cu o actiune mai complicata si de mai mare intindere, decat celelalte specii epice in proza desfasurata, de regula, pe ...Citeste mai mult

Photo

Amurg de toamnă, de Lucian Blaga

Amurg de toamna De L.Blaga Date despre autor si opera:-Lucian Blaga,o presonalitate marcanta a culturii romanesti,a fost filozof,poet,prozator,dramaturg,si traducator.-ca poet propune alte modalitatii de explorare a universului,a lumi inconjuratoare.-poezia “Amurg de toamna”face ...Citeste mai mult

Photo

Mihai Eminescu,poet national al romanilor

Biografie Mihai Eminescu 1850 Mihai Eminescu se naste la Ipotesti pe data de 15 ianuarie ca si al saptelea copil al familiei Eminescu. 1858 Intre 1858 si 1860 Eminescu urmeaza scoala ...Citeste mai mult