Informatii deosebit de pretioase referitoare
la exploatarea ocnelor turdene , ne sunt oferite în
a doua jumatate a secolului XIII – lea , în
anul 1867 , prin aparitia la Cluj a lucrarii mineralogului
Johann Fridwaldszky , “MINERO –LOGIA MAGNI PRINCIPQTUS
TRANSILVANIAE “ . Mineralogul clujean arata ca a intrat
în aceste ocne si din dorinta “ de a putea prezenta
cititorului icoana adevarata a acestor ocne de sare “
si deoarece “ aceste ocne sunt vrednice de cea mai
mare admiratie si curiozitate “ .” Despre aceasta
ocna se spunea ca este at?t de vestita încat aproape
ca nu are egal în întregul rasarit .
Dupa ce prezinta în mod detaliat sistemul de construire
a ocnei în forma de clopot ( conica ) , grija deosebita
pentru a opri înfiltrarile de apa , mijloacele de
evacuare a apei si a sarii cu ajutorul crivacului , infatiseaza
astfel situatia ocnelor si a taietorilor de sare de la Turda
: “Ocnele de la Turda numara cinci puturi mai importante
, dintre care primul se numeste cel de sus , al doilea cel
de jos , al treilea anumit cojocnean ,al patrulea Sf.Terezia
, iar al cincelea Sf. Antoniu . Diametrul bazei de sus numara
45 de st?njeni si doua picioare . Sarea din acest put este
curata si doar rareori contine un usor amestec cu pam?nt
, este sapata de 87 taietori , ajutati de 18 voluntari .
Diametrul putului de jos numara 36 de st?njeni si sase picioare
, iar înaltimea 53 de st?njeni . In ce priveste calitatea
sarii nu se deosebeste cu nimic de putul de sus , fiind
executat de 75 de taietori si 18 voluntari . Putul clujean
are un diametru de 40 de st?njeni si înaltimea de
59 de st?njeni . În acest put lucreaza 63 de taietori
împreuna cu 12 voluntari . Amestecul sarii cu pam?nt
se micsoreaza din zi în zi , încat în
cur?nd se va scoate numai sare curata .
Salina Turda devine, de la un an la altul,
un obiectiv tot mai atragator pentru turism, pentru turismul
balnear în special.
La ora actuala accesul în salina se face dinspre oras,
din strada Salinelor nr.54, traseul turistic cuprinzând
: galeria ce servea la transportul sarii (Galeria Franty
Iosif) cu minele de exploatare a sarii , respectiv incaperile
de tip clopot ( Iosif si Terezia) sau trapezoidal (Rudolf
si Ghizela), crivacul (=sala masinilor).
Ceea ce impresioneaza în momentul
parcurgerii acestui traseu sunt:
- dimensiunile colosale ale salilor ( raportate la tehnologia
rudimentara la momentul extragerii sarii)
- uneltele si utilajele specifice mineritului în sare
foarte bine conservate
- amenajarile vechi specifice activitatii din mina (altarul,
“scara bogatilor ”nisele pentru “acarii”
de vagonete etc.)
- privelisti unice : adevaratele ”cascade” de
sare , dimensiunile coplesitoare ale salilor , starea exceptionala
de conservare a peretilor ,dar si a utilajelor , uneltelor
, scarilor etc.
O a doua iesire la suprafata din mina se face pe versantul
vestic din Valea Sarata , la ora actuala acest acces fiind
blocat ( pe de o parte nu prezinta siguranta, pe de alta
parte accesul pâna la aceasta intrare este dificil,
nefiind amenajat si fiind amplasat într-o zona oarecum
pustie, o zona pe care localnicii o considera “ a
nimanui”.
Cea de-a cincea mina , Anton, este inutilizabila (timp de
~ 150 de ani în ea s-au depozitat gunoaiele orasului
).Galeria ce face legatura cu mina Anton a fost închisa).
La ora actuala mina prezinta ca ”un muzeu geologic”.
2.2.Mina Rudolf si mina Terezia
Suprafata la vatra mina Rudolf= ~3 675 mp.
Suprafata la vatra mina Terezia=~4 280 mp.
Existent
Mina Rudolf are o sectiune trapezoidala
cu dimensiunile în plan de ~ 85 x 48 m si o înaltime
maxima de 41 m.Pardoseala prezinta o denivelare în
lung de ~ 1,50 m.
Accesul se face din galeria principala, pe una din laturile
scurte ale salii , la partea superioara , la nivelul unei
pasarele de lemn (aproximativ la 7 m sub tavan)-exceptionala
ca si lucrare inginereasca în lemn si ca si grad de
conservare.Coborârea in sala se face prin intermediul
a doua scari de lemn pozitionate pe laturile scurte ale
salii .Legatura între aceste doua scari, la nivelul
superior este facuta de pasarela de lemn .
La nivelul pardoselei sala are o suprafata desfasurata de
3675 mp, cu o denivelare a pardoselii , în lungul
ei, de ~ 1,50 m.Pe una din laturile lungi ale salii s-au
format stalactite de sare ;ca urmare o suprafata ~ 900 mp
pe pardoseala este îngradita pentru protectia vizitatorilor.(
Aceste stalactite au un ritm de formare de ~ 3 cm pe an;
când ating lungimea de ~ 3 m, se desprind si cad).
Mina
Terezia se intersecteaza cu mina Rudolf ( de altfel , pasarela
de la nivelul superior al minei Rudolf continua pe jumatate
din circumferinta minei Terezia).Un lac (neagresiv) acopera
fundul minei, inclusiv galeria ce face legatura cu putul.
În mijlocul acestui lac se ridica o insula de sare.
Suprafata la baza a minei Terezia = 4 278 mp din care suprafata
insula =750 mp, iar suprafata lac= 3 530 mp.Adâncimea
apei variaza între 0,40-0,50 m în galerie si
0,80 -8 m în mina.
Înaltime clopot mina = 78 m pâna la nivelul
galeriei.