Istorie



MIRON COSTIN (1633-1691) cronicar de seama si inalt dregator, poet si om de arme, filozof si diplomnat, fire plecata spre studii si prelungi lecture a fost unul dintre cei mai importanti reprezentanti ai culturii medievale romanesti si in acelasi timp una din personalitatile marcante ale vietii publice din Moldova.
Pribegita din tara la urcarea in scaun a lui Vasile Lupu, familia viitorului cronicar s-a stabilit in Polonia, in tinutul Podoliei. Tanarul Costin a dovedit de timpuriu interes pentru arta, pentru istorie, pentru probleme politice si militare. Intors in Moldova la inceputul anului 1653, Miron Costin a ocupat diverse dregatorii: a fost slugger, apoi paharnic, parcalab de cetate, mare comis, mare vornic; intre 1675-1683 a detinut inalta slujba de mare logofat.
Miron Costin este autorul mai multor scrieri in proza si versuri. Intre ele locul de frunte il detine “ Letopisetul Tarii Moldovei de la Aron Voda incoace de unde este parasit de Ureche vornicul de tara de Gios…” A scris primul poem filosofic din literatura noastra “ Viata lumii”.
In 1684, pe cand se afla refugiat in Polonia a compus un amplu poem “Istoria in versuri polone despre Tara Moldovei si Munteniei”, dupa ce mai inainte cu 7 ani scrisese tot in polona o “ Conica a Tarii Moldovei si Munteniei”.
Opera lui Miron Costin pretioasa perla a literaturii vechi romanesti, insumeaza calitati de stil, virtuti literare de inalta valoare. Ea constituie in acelasi timp marturia dragostei adanci a autorului pentru patria sa, pentru trecutul ei istoric.
Din scrisul lui Miron Costin, ca dintr-un izvor de frumusete limpede, datator de dragoste pentru faptele mari ale neamului, s-au inspirit in vremuri mai noi slujitorii de seama ai condeiului: Bogdan Petricescu Hasdeu, Nicolae Gane, Mihail Sadoveanu.