Istorie



GHEORGHE DOJA
In primavara anului 1514 s-a raspandit stirea ca in Ungaria, langa Buda se organizeaza o mare expeditie impotriva turcilor si ca iobagii care participa la lupta devin liberi. Aflati in pericol de a ramane fara forta de munca, nobilii au vrut sa impiedice exodul taranilor de pe domeniile feudale si sa ii constranga pe cei plecati sa revina. Atitudinea lor a provocat puternice nemultumiri in randul cruciatilor si astfel cruciada s-a transformat intr-un razboi taranesc impotriva nobililor.
Comandant al rasculatilor a fost Gheorghe Doja , viteaz transilvanean ridicat din randul micii nobilimi. La Nadlac, a infrant armata nobililor condusa de Stefan Bathory, comitele Timisoarei, si de episcopul Csaky. Nobilii au fost apoi biruiti din nou, la Cenad. Aflata in impas, nobilimea si-a dat seama ca numai prin masuri extreme isi poate salva privilegiile si bunurile amenintate. Armata feudala, refacuta si intarita de cu noi mercenari, s-a adunat intre zidurile Timisoarei.
In batalia decisiva care a avut loc la 15 iulie 1514, rasculatii au fost infranti. Cazut prizonier, Gheorghe Doja a fost condamnat la moarte prin supliciu, iar in ziua de 20 iulie 1514, a fost adusa la indeplinire graznica sentinta. Capul retezat a fost trimis la Seghedin, iar ceea ce a mai ramas din trup a fost taiat in patru si tintuit- pentru infricosarea multimilor- pe portile oraselor Buda, Pesta, Oradea si Alba Iulia.
Viata si martiriul lui Gheorghe Doja, conducatorul razboiului taranesc din 1514, la care au participat, infratitit, romani, maghiari, secui, sasi, sirbi, sloveni, raman neuitate in gandirea plina de recunostinta a poporului roman pentru marii sai inaintasi.